1,947 matches
-
a fi respectate o serie de condiții și criterii care caracterizează elementele definitorii ale raportării anuale a poziției și performanței financiare (Arens et al., 2012, p. 153ă. În auditul financiar evaluarea Îndeplinirii acestor criterii poate fi evaluată pe baza testării aserțiunilor contabile sau aserțiunilor managerilor, iar respectarea lor În Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
o serie de condiții și criterii care caracterizează elementele definitorii ale raportării anuale a poziției și performanței financiare (Arens et al., 2012, p. 153ă. În auditul financiar evaluarea Îndeplinirii acestor criterii poate fi evaluată pe baza testării aserțiunilor contabile sau aserțiunilor managerilor, iar respectarea lor În Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimentele asociate perioadei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
financiar evaluarea Îndeplinirii acestor criterii poate fi evaluată pe baza testării aserțiunilor contabile sau aserțiunilor managerilor, iar respectarea lor În Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimentele asociate perioadei supuse auditului, aserțiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârșitul perioadei și aserțiuni cu privire la prezentări și descrieri de informații din situațiile financiare (Soltani, 2007, pp. 284-285; Hayes et
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fi evaluată pe baza testării aserțiunilor contabile sau aserțiunilor managerilor, iar respectarea lor În Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimentele asociate perioadei supuse auditului, aserțiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârșitul perioadei și aserțiuni cu privire la prezentări și descrieri de informații din situațiile financiare (Soltani, 2007, pp. 284-285; Hayes et al., 2005, p. 356; Messier et
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
respectarea lor În Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimentele asociate perioadei supuse auditului, aserțiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârșitul perioadei și aserțiuni cu privire la prezentări și descrieri de informații din situațiile financiare (Soltani, 2007, pp. 284-285; Hayes et al., 2005, p. 356; Messier et al., 2008, p. 40; Arens et al., 2012, p. 154ă (figura
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
asigură calitatea informației raportate tuturor stakeholder-ilor. Standardele de audit ISA 500 și SAS 56 clasifică aserțiunile managerilor În trei mari categorii: aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimentele asociate perioadei supuse auditului, aserțiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârșitul perioadei și aserțiuni cu privire la prezentări și descrieri de informații din situațiile financiare (Soltani, 2007, pp. 284-285; Hayes et al., 2005, p. 356; Messier et al., 2008, p. 40; Arens et al., 2012, p. 154ă (figura A.5.1 din Anexeă. Obiectivele auditorului urmăresc
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de informații din situațiile financiare (Soltani, 2007, pp. 284-285; Hayes et al., 2005, p. 356; Messier et al., 2008, p. 40; Arens et al., 2012, p. 154ă (figura A.5.1 din Anexeă. Obiectivele auditorului urmăresc testarea modului În care aserțiunile contabile au fost respectate pe tot parcursul exercițiului financiar, pentru obținerea informațiilor financiare și pregătirea situațiilor anuale pentru a fi raportate. Principalele aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimente asociate perioadei supuse auditului sunt relative la: apariție (tranzacțiile și evenimentele
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
al., 2012, p. 154ă (figura A.5.1 din Anexeă. Obiectivele auditorului urmăresc testarea modului În care aserțiunile contabile au fost respectate pe tot parcursul exercițiului financiar, pentru obținerea informațiilor financiare și pregătirea situațiilor anuale pentru a fi raportate. Principalele aserțiuni privind categoriile de tranzacții și evenimente asociate perioadei supuse auditului sunt relative la: apariție (tranzacțiile și evenimentele Înregistrate au avut loc și sunt legate de firma auditatăă, exhaustivitate (toate tranzacțiile și evenimentele care ar fi trebuit Înregistrate au fost evidențiateă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mod corespunzătoră, separarea exercițiilor financiare (tranzacțiile și evenimentele au fost Înregistrate În perioadele contabile corecteă și clasificare (tranzacțiile și evenimentele au fost Înregistrate În conturile corespunzătoareă (Messier et al., 2008, p. 40ă. La nivelul soldurilor conturilor la sfârșitul perioadei, principalele aserțiuni contabile sunt referitoare la: existență (a tuturor activelor, datoriilor și capitalurilor propriiă, drepturi și obligații (firma deține sau controlează drepturile asupra activelor, iar datoriile constituie obligații ale firmeiă, exhaustivitate (toate elementele din bilanț care ar fi trebuit Înregistrate sunt evidențiateă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
activele, datoriile și capitalurile proprii sunt incluse În situațiile financiare la valorile corespunzătoare și orice ajustări rezultate cu privire la evaluare sau alocare sunt adecvat Înregistrateă (Messier et al., 2008, p. 40ă. Pentru prezentarea și descrierea de informații din situațiile financiare, principalele aserțiuni sunt: apariție, drepturi și obligații (evenimentele, tranzacțiile și alte aspecte prezentate s-au produs și sunt legate de firma respectivăă, exhaustivitate (toate informațiile necesare prezentării au fost incluse În situațiile financiareă, clasificare și inteligibilitate (informațiile financiare sunt prezentate și descrise
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
inteligibilitate (informațiile financiare sunt prezentate și descrise În mod corespunzător, iar prezentarea acestora este clar exprimatăă și acuratețe și evaluare (informațiile financiare de altă natură sunt prezentate cu fidelitate și la valorile corespunzătoareă (Messier et al., 2008, p. 40ă. Testarea aserțiunilor contabile la nivel de tranzacții și de solduri se realizează cu probele de audit obținute pe baza aplicării procedurilor analitice, utilizând și analiza ratelor financiare. Probele colectate pot ajuta auditorul În semnalarea eventualelor manipulări contabile la nivel de tranzacții, practici
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
aplicării procedurilor analitice, utilizând și analiza ratelor financiare. Probele colectate pot ajuta auditorul În semnalarea eventualelor manipulări contabile la nivel de tranzacții, practici de management al rezultatului, fraude asupra raportării sau delapidări de active. Cu ajutorul ratelor financiare, auditorul poate testa aserțiunile managerilor cu privire la calitatea informațiilor obținute pe baza tranzacțiilor economico-financiare sau aferente soldurilor conturilor, pentru cele mai importante procese financiar-contabile privind ciclurile: vânzări-Încasări, achiziții-plăți, producție-stocare, finanțare, investiții, trezorerie și echivalente și salariipersonal. În cadrul ciclului vânzări-Încasări, principalele procese și operațiuni Întâlnite vizează
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fictive, neînregistrarea unor reduceri comerciale, evidențierea unor tranzacții cu entitățile afiliate, supraevaluarea creanțelor, omiterea Înregistrării unor datorii sau cheltuieli (Messier et al., 2008, p. 363ă. Ratele financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit cu privire la respectarea aserțiunilor contabile aferente acestui ciclu cuprind ratele de rentabilitate economică, financiară, comercială și ratele de rotație/recuperare a creanțelor sau forme derivate ale acestora (Bragg, 2002, pp. 35-46; Walsh, 2003, pp. 49-59ă. În cadrul misiunii de audit, indicatorii-semnal care pot fi utilizați
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
comercială, ratele de solvabilitate și de Îndatorare, termenele de plată ale datoriilor către furnizori sau derivate ale acestor rate (Bragg, 2002, pp. 35-40, 42-46; Walsh, 2003, pp. 64, 128, 134ă. Indicatorii-semnal care pot fi utilizați de auditorul financiar pentru testarea aserțiunilor contabile asociate acestui ciclu sunt sintetizați În tabelul 5.5. Dintre principalele norme aparținând referențialelor IAS/IFRS sau US GAAP asupra cărora auditorul se poate opri pentru a verifica modul În care acestea au fost aplicate sunt: IAS 1/ASC
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
la entitățile afiliate (Messier et al., 2008, pp. 480-482ă. Rate financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit sunt: rentabilitatea economică, rata de lichiditate curentă, rate de profitabilitate și de randament, precum și derivate ale acestora În funcție de aserțiunile ce trebuie testate (Bragg, 2002, pp. 18-20, 27-30, 35-40, 69-70, 82, 85, 125; Walsh, 2003, pp. 64-65, 116-117, 120-122ă. Principalele norme contabile aparținând referențialelor IAS/IFRS și US GAAP pe care auditorul trebuie să le analizeze, În ceea ce privește corectitudinea aplicării, sunt
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
rate de măsurare a performanței remunerării acțio narilor, ratele de solvabilitate și de Îndatorare, ratele privind costurile Îndatorării, precum și derivate ale acestor rate (Bragg, 2002, pp. 103-115, 126-137; Walsh, 2003, pp. 62-64, 135-134ă. Indicatorii-semnal pe baza cărora pot fi testate aserțiunile contabile sunt sintetizați În tabelul 5.7. plasament sau alte interese de participare care conduc la Încasarea de rente, dobânzi sau dividende. La nivelul firmei, cele mai multe operațiuni privind investițiile se realizează prin achiziția de imobilizări corporale sau necorporale, iar pentru
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
care pot fi utilizați de auditor pentru aplicarea procedurilor analitice vizează: rentabilitatea capitalului investit, efectul de levier financiar și rentabilitatea financiară, ratele de autonomie financiară, ratele de solvabilitate (Bragg, 2002, pp. 119-137ă, iar cei pe baza cărora pot fi testate aserțiunile contabile aferente acestui ciclu economico financiar sunt sintetizați În tabelul 5.8. La nivelul firmei, unul dintre cele mai importante cicluri Îl reprezintă cel privind trezoreria și echivalentele de trezorerie, din cauza predispunerii ridicate la riscul de fraudă. Auditorul trebuie să
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pot număra: rata de lichiditate imediată, raportul dintre fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și total vânzări/cre anțe/capital de lucru sau derivate ale acestora (Bragg, 2002, pp. 49-57, 87ă. Acestea pot avea calitatea de indicatori-semnal pentru testarea aserțiunilor contabile aferente acestui ciclu economico-financiar și sunt sintetizate În tabelul 5.9. Dintre principalele norme contabile aparținând referențialelor IFRS sau US GAAP pe care auditorul trebuie să le aibă În vedere cu privire la ciclul trezorerie și echivalente se pot enumera: IAS
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de timp, număr de comenzi onorate pe secție, timpii aferenți realizării unui produs sau prestării unui serviciu, indicele de productivitate, procentul rebuturilor sau al produselor imputate din total produse obținute (Bragg, 2002, pp. 151, 179, 195, 227, 255ă. Pentru testarea aserțiunilor contabile specifice ciclului salarii-personal, indicatorii-semnal pe care auditorul financiar Îi poate utiliza pentru obținerea probelor de audit sunt sintetizați În tabelul 5.10. Totodată, auditorul trebuie să aibă În vedere și principalele norme contabile de referință care Îl pot conduce
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și indicatorilor aferenți ciclurilor economico-financiare considerate nu s-a realizat Într-un mod exhaustiv, ci reprezintă doar un mijloc de orientare. În funcție de cerințele impuse de practica de specialitate, de specificitatea și complexitatea mediului economic, ratele și indicatorii-semnal utilizați pentru testarea aserțiunilor contabile se pot adapta pentru a răspunde exigențelor legislative și celor aparținând stakeholder-ilor. 5.6. Concluzii Pentru a răspunde exigențelor tuturor stakeholder-ilor, prin emiterea unei opinii privind acuratețea situațiilor financiare raportate, auditorul finan ciar trebuie să obțină probe de audit
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pură factologie, comentariul, din ce în ce mai discret, fiind înviorat de unele digresiuni mai spirituale. În critică, V., autor și al unei istorii a artei dramatice, lucrare de compilație (O privire asupra istoriei generale a artei teatrale, „Peleșul”, 1887-1888), se străduiește să dea aserțiunilor sale un suport teoretic. Luând apărarea „poemei biblice” Saul de Al. Macedonski și Cincinat Pavelescu, aduce în discuție chestiunea libertății de invenție în raport cu canoanele clasice care, după credința sa, nu sunt imuabile. Cu toată ostilitatea teoretică față de localizări, V. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
școlar 135 7.4. Determinarea neparticipării școlare 136 Rezumat 137 Capitolul VII. Teorii critice ale relației dintre școală și mobilitatea socială 139 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor în România 145 2. Alte teorii conflictualiste 147 2.1. Teoria lui Bowles și Gintis 147 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale 148 Rezumat 149 Capitolul VIII. Încrederea în școala românească
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înalte, care constituiau nivelul pregătitor pentru universități. Curriculumul transmis în aceste școli era similar cu cel clasic catolic, acestuia adăugându-i-se cantități semnificative de catehism protestant. Chiar dacă viziunea asupra organizării școlare a fost mai sistematică la protestanți, este falsă aserțiunea că Reforma ar fi dus la demarajul învățământului modern de masă, ca modalitate de a favoriza accesul la conținutul Bibliei. Accesul la învățătură a rămas la fel de scăzut ca și înaintea Reformei din cauza faptului că, pe de o parte, statele aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-i selecta pe candidații care au demonstrat deja capacitatea de a rezolva sarcini noi (chiar dacă acele sarcini nu sunt tocmai cele solicitate de slujba respectivă). 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiunitc "1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni" Randall Collins (1971, 1979) propune o teorie conflictualistă pentru a explica educația sporită solicitată pentru ocuparea unui loc de muncă în societățile industriale avansate. Teza sa este că cerințele de angajare reflectă eforturile grupurilor de status aflate în competiție de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alte calități apreciate aici. Mai mult, acumularea de diplome pare a fi, cel puțin în Marea Britanie, o strategie compensatorie a persoanelor care nu au experiență, un loc de muncă sigur și pregătire profesională (Green și Preston, 1999). Cele mai importante aserțiuni ale modelului acreditărilor se regăsesc în celebrele teoretizări ale lui Pierre Bourdieu (Bourdieu, 1984, 1989) referitoare la rolul școlii în reproducerea inegalităților sociale. În epoca modernă, școala a preluat de la Biserică sarcina de legitimare a diviziunilor sociale, al căror caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]