2,571 matches
-
eveniment coronarian (la un interval median de 8,4 luni după angiografie coronariană). Patru pacienți tratați medicamentos au decedat prin IMA în cursul urmăririi. Revascularizarea coronariană prin by-pass reduce rata evenimentelor cardiace la pacienții uremici cu diabet zaharat și stenoză asimptomatică de artere coronare. Din păcate, nu s-au publicat studii mai noi care să se adreseze aceleiași dileme (terapie medicamentoasă versus intervenționism), în condițiile în care terapia medicamentoasă actuală a evoluat și tinde să fie mai agresivă. în mod particular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cea tridimensională computerizată, precum și rezonanța magnetică nucleară. La pacienții non-uremici, scleroza VA, chiar fără SA, se asociază cu o creștere cu 50% a riscului de deces de cauză cardiovasculară. La pacienții cu IRCT, calcificarea VA poate progresa rapid de la stadiul asimptomatic la stadiul de SA severă în 17 luni în studiul lui Ureæa et al. în același studiu, supraviețuirea medie după apariția simptomelor SA a fost de doi ani. Baglin et al. au constatat o supraviețuire medie de 13 luni la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hipertrofia și dilatarea adaptativă a VS (hipertrofie de volum sau excentrică). Hipertrofia și dilatarea VS sunt proporționale, cu păstrarea raportului dintre masa VS și volumul terminal-diastolic al VS. Debitul-bătaie al VS crește. în stadiile precoce ale IM, când bolnavul este asimptomatic, modificările adaptative ale VS duc la o ușoară creștere a contractilității. în stadii mai avansate, contractilitatea scade progresiv și încep să apară simptomele insuficienței cardiace. Semnul cel mai caracteristic este suflul sistolic din aria VS, cu iradiere spre axilă, pansistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a calcificărilor valvulare. în studiul lui Ureæa et al., evoluția rapidă a stenozei aortice a fost observată în special la pacienții cu niveluri serice relativ ridicate ale vitaminei D3. Ecocardiografia trebuie repetată la fiecare 6 luni, chiar și la pacienții asimptomatici. Hiperhidratarea trebuie combătută prin ultrafiltrare, deoarece debitul cardiac și fluxul transvalvular crescute contribuie la progresia calcificărilor valvulare. Ultrafiltrarea este totuși problematică la pacienții cu stenoză aortică, deoarece reducerea excesivă a presiunii de umplere a VS poate cauza hipotensiune și sincope
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pulmonar acut (EPA) au putut fi externați după aplicarea ultrafiltrării , neprezentând alte probleme medicale [Sacchetti et al., 1993]. Dintr-o perspectivă fiziopatologică, îndepărtarea volumului îl plasează pe pacient pe o curbă a funcției VS într-un punct în care devine asimptomatic, cu funcție ventriculară păstrată. Stabilirea greutății ideale reale este esențială în prevenția decompensărilor cardiace la pacientul dializat. Greutatea ideală (uscată) este definită ca greutatea dincolo de care se dezvoltă hipotensiune și/sau crampe musculare. La pacienții uremici cu disfuncție sistolică, EPA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vedere impactul HTA, chiar la valori moderate, asupra mortalității cardiovasculare. La pacientul anuric cu insuficiență cardiacă, medicația de elecție este reprezentată de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Ghidurile actuale elaborate pentru populația non-renală recomandă IECA la toți pacienții asimptomatici cu o fracție de ejecție mai mică de 35% și la toți indivizii după infarct miocardic dacă frac]ia de ejec]ie este sub 40%. în cazul intoleranței la IECA se vor utiliza antagoniștii receptorului I al angiotensinei II (sartanii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
datorită microangiopatiei și tulburărilor metabolice specifice; după Braunwald și colaboratorii(8), această entitate este denumită „disfuncție autonomă cardiacă”. Una dintre consecințele clinice este percepția redusă sau absența durerii precordiale ca semnal de ischemie, putând conduce la leziuni care se instalează asimptomatic și ulterior evoluează spre insuficiență cardiacă. Pe de altă parte simptomele precordiale atipice sunt mult mai frecvente decât la pacienții nediabetici și pot fi trecute cu vederea, întârziindu-se diagnosticul. Afectarea aparatului cardiocirculator prin neuropatie vegetativă are semnificație clinică, diagnostică
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
bolii coronariene la diabetici. Ca rezultat al neuropatiei autonome cardiace care modifică percepția durerii, la pacienții diabetici, atât ischemia cât și infarctul acut de miocard pot fi însoțite fie de simptome șterse sau / și nespecifice sau chiar pot fi complet asimptomatice, rezultând în acest caz o formă de manifestare absolut silențioasă. Din acest motiv, la circa 39 % din cazurile de infarct miocardic, comparativ cu doar 22 % la persoanele nediabetice, prezentarea clinică se face fără ca infarctul să fi fost recunoscut anterior(31
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
mai multe date epidemiologice care demonstrează că atât ischemia miocardică silențioasă cât și infarctul miocardic acut silențios survin mai frecvent la pacienții cu diabet zaharat. În acest sens, datele din studiul Framingham au fost confirmate și de studii ulterioare. Modificările asimptomatice ale segmentului ST în populația generală. Se cunoaște că o parte dintre pacienții cu boală cardiacă ischemică severă nu dezvoltă angină pectorală. La aceștia, episoadele de ischemie miocardică tranzitorie ar putea fi silențioase, deși se pot decela modificări ale segmentului
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
că, în pofida controlului simptomelor coronariene cu medicația antianginoasă, mai mult de 40% dintre pacienții cu angină stabilă prezintă episoade de ischemie silențioasă în timpul activităților uzuale zilnice (13). Astfel, ischemia silențioasă rămâne imposibil de decelat în absența monitorizării ECG ambulatorie. Modificările asimptomatice ale segmentului ST la diabetici. La diabetici există cert o incidență crescută a infarctelor miocardice acute indolore, motiv pentru care o serie de studii efectuate au folosit monitorizarea ECG și testul de efort pentru a decela prezența episoadelor asimptomatice de
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Modificările asimptomatice ale segmentului ST la diabetici. La diabetici există cert o incidență crescută a infarctelor miocardice acute indolore, motiv pentru care o serie de studii efectuate au folosit monitorizarea ECG și testul de efort pentru a decela prezența episoadelor asimptomatice de ischemie miocardică. Rezultatele sugerează o incidență crescută a episoadelor ischemice la pacienții cu DZ tip 2 (10). Mecanismele ischemiei silențioase. Nu este deloc clar de ce unii pacienți cu elemente neechivoce de ischemie dezvoltă durere anginoasă în timp ce alții nu. Pe
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
prin prelungirea timpului de umplere diastolică rapidă. Subiecții care prezentau deja complicații microvasculare au asociat și o scădere a diametrului telediastolic și a volumului bătaie față de lotul de control. Anomalii ale funcției sistolice au fost detectate la tineri cu T1DM asimptomatici la care s-a obiectivat o creștere a diametrelor telesitolic și telediastolic ale VS precum și scăderea contractilității miocardului septal, comparativ cu subiecții nediabetici. Răspunsul VS la efort este un mijloc prin care se poate decela o disfuncție cardiacă latentă, manifestată
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
nu sunt tolerați sau există o contraindicație, deoarece s-a dovedit că utilizarea lor îmbunătățește prognosticul afecțiunii, reduce simptomatologia și numărul zilelor de spitalizare (63, 65). Ei s-au dovedit a fi benefici și la pacienții cu disfuncție ventriculară stângă asimptomatică pentru încetinirea progresiei bolii. Utilizarea ramiprilului în studiul MICRO-HOPE (23), a condus la o reducere cu 20% a riscului de apariție a IC la subiecții diabetici fără IC la start, sugerând un posibil beneficiu al abordării profilactice a IC la
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
profilului lipidic și a mascării unor eventuale hipoglicemii. În anii ’70 și ’80 grupurile de lucru din Scandinavia au început studii de pionierat în urma cărora s-a revizuit atitudinea față de betablocante, cărora li s-a găsit loc în terapia IC asimptomatice sau a celei clinic manifeste. S-a dovedit ulterior și în alte studii efectuate la pacienții diabetici efectul benefic al utilizării betablocantelor, mai ales în IC care succede IMA, mai mult chiar decât la pacienții cu funcție ventriculară stângă conservată
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel epigenomic, aspect care poate fi studiat prin studiul metilomului ADN. ADN-ul acestor virusuri evoluează de la o stare nemetilată întâlnită la purtătorii asimptomatici ai infecției persistente la o stare înalt metilată în leziunile precanceroase sau în cancerul invaziv. Metilarea depinde de enzime ale gazdei, iar subiecții deficienți în metiltransferaze sunt mai susceptibili la carcinogeneză. Agenții demetilanți sunt în trialuri clinice pentru unele cancere
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
dar rezervoare HPV pot exista la nivelul sistemului genital masculin, în epiteliul intrauretral și canalul deferent (Rintala M. și colab., 2000), transmisia realizându-se prin spermă. HPV a fost detectat în 8-64% în lichide seminale și spermatozoizi provenite de la indivizi asimptomatici, HPV fiind activ transcris în celulele din spermă. EPIDEMIOLOGIA INFECȚIEI HPV LA BĂRBAȚI Infecția cu papilomavirusuri a tractului genital extern masculin a fost corelată cu incidența unor leziuni precanceroase, peniene sau anale, dar semnificația statistică este mult inferioară relației cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
verificată nici ca eficiență nici prin comparație cu rezultatele unui screening eficient. PERSPECTIVE Scopul vaccinării HPV este prevenirea condițiilor clinice asociate infecției cu tipurile HPV oncogene și, în primul rând, a cancerului de col. Deoarece infecția HPV este ubicvitară și asimptomatică, iar consecințele ei oncologice nu devin evidente decât după mulți ani, monitorizarea programelor de vaccinare ridică probleme delicate. Infecția HPV are o prevalență ridicată la femeile tinere iar prevenirea ei poate conduce la scăderea incidenței cancerului de col și mortalității
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prevenției primare este: „depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”. Prevenirea cancerului de col uterin se face prin trei programe sinergice:- profilaxia primară sau vaccinarea HPV;- profilaxia secundară sau programele de screening (triaj) al leziunilor precanceroase;- profilaxia terțiară - diagnosticul și tratamentul cancerelor asimptomatice sau în faza absenței complicaților, permițând diminuarea progresiei și scăderea mortalității. Declinul înregistrat în ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic. În absența screening-ului se prognozează o creștere de 75% în numărul cazurilor de cancer de col ca
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu papilomavirusurile umane (HPV), virusuri care pot infecta orice persoană activă sexual. 2. Cancerul de col uterin are un lung stadiu preinvaziv și poate fi prevenit. 3. Infecția HPV este una din cele mai frecvente infecții transmise sexual. Infecția este asimptomatică la 70% dintre femei și la 50% dintre bărbații infectați și, de aceea, rămâne nediagnosticată. 4. Există o relație nemijlocită între vaccinarea HPV și cancerul de col uterin. 5. Două intervenții majore contribuie la prevenirea cancerului de col uterin: screening-ul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel epigenomic, aspect care poate fi studiat prin studiul metilomului ADN. ADN-ul acestor virusuri evoluează de la o stare nemetilată întâlnită la purtătorii asimptomatici ai infecției persistente la o stare înalt metilată în leziunile precanceroase sau în cancerul invaziv. Metilarea depinde de enzime ale gazdei, iar subiecții deficienți în metiltransferaze sunt mai susceptibili la carcinogeneză. Agenții demetilanți sunt în trialuri clinice pentru unele cancere
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
dar rezervoare HPV pot exista la nivelul sistemului genital masculin, în epiteliul intrauretral și canalul deferent (Rintala M. și colab., 2000), transmisia realizându-se prin spermă. HPV a fost detectat în 8-64% în lichide seminale și spermatozoizi provenite de la indivizi asimptomatici, HPV fiind activ transcris în celulele din spermă. EPIDEMIOLOGIA INFECȚIEI HPV LA BĂRBAȚI Infecția cu papilomavirusuri a tractului genital extern masculin a fost corelată cu incidența unor leziuni precanceroase, peniene sau anale, dar semnificația statistică este mult inferioară relației cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
verificată nici ca eficiență nici prin comparație cu rezultatele unui screening eficient. PERSPECTIVE Scopul vaccinării HPV este prevenirea condițiilor clinice asociate infecției cu tipurile HPV oncogene și, în primul rând, a cancerului de col. Deoarece infecția HPV este ubicvitară și asimptomatică, iar consecințele ei oncologice nu devin evidente decât după mulți ani, monitorizarea programelor de vaccinare ridică probleme delicate. Infecția HPV are o prevalență ridicată la femeile tinere iar prevenirea ei poate conduce la scăderea incidenței cancerului de col și mortalității
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prevenției primare este: „depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”. Prevenirea cancerului de col uterin se face prin trei programe sinergice:- profilaxia primară sau vaccinarea HPV;- profilaxia secundară sau programele de screening (triaj) al leziunilor precanceroase;- profilaxia terțiară - diagnosticul și tratamentul cancerelor asimptomatice sau în faza absenței complicaților, permițând diminuarea progresiei și scăderea mortalității. Declinul înregistrat în ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic. În absența screening-ului se prognozează o creștere de 75% în numărul cazurilor de cancer de col ca
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]