1,216 matches
-
cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi, în timp ce lucra la Observatorul din Nișă. s-a născut în localitatea La Cadière-d'Azur din departamentul Văr. Prima sa descoperire a fost cea a asteroidului 267 Tirza în 1887. A descoperit și asteroidul 433 Eros în aceeași noapte cu astronomul Gustav Witt, dar Witt a anunțat primul descoperirea. Și-a început cariera în epoca detectării vizuale a micilor planete. Dar în 1891, Max Wolf a deschis calea folosirii astrofotografiei, care contribuie la creștea
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]
-
noapte cu astronomul Gustav Witt, dar Witt a anunțat primul descoperirea. Și-a început cariera în epoca detectării vizuale a micilor planete. Dar în 1891, Max Wolf a deschis calea folosirii astrofotografiei, care contribuie la creștea netă a ratei detecției asteroizilor, ceea ce le-a permis lui Wolf și lui Charlois să descopere mult mai mulți asteroizi decât ar fi descoperit prin detecție vizuală. La vârsta de 45 de ani a fost ucis de fratele primei sale soții, care i-a purtat
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]
-
în epoca detectării vizuale a micilor planete. Dar în 1891, Max Wolf a deschis calea folosirii astrofotografiei, care contribuie la creștea netă a ratei detecției asteroizilor, ceea ce le-a permis lui Wolf și lui Charlois să descopere mult mai mulți asteroizi decât ar fi descoperit prin detecție vizuală. La vârsta de 45 de ani a fost ucis de fratele primei sale soții, care i-a purtat pică pentru că s-a recăsătorit. Cumnatul sau a fost condamnat la muncă silnica pe viață
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]
-
fi descoperit prin detecție vizuală. La vârsta de 45 de ani a fost ucis de fratele primei sale soții, care i-a purtat pică pentru că s-a recăsătorit. Cumnatul sau a fost condamnat la muncă silnica pe viață în Noua Caledonie. Asteroidul 1510 Charlois îi poartă numele.
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]
-
sa cometă, C/2013 R1, care a devenit vizibilă, cu ochiul liber, în noiembrie 2013, iar la 17 august 2014 a descoperit cea de-a cincea sa cometă, C/2014 Q2 (Lovejoy), în constelația Pupa. Gordon J. Garradd a numit asteroidul 61342 Lovejoy în onoarea lui după ce a descoperit acest asteroid la data de 3 august 2000. Asteroidul a primit numele, în mod oficial, la data de 26 septembrie 2007, în "Minor Planet Center 60731".
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
ochiul liber, în noiembrie 2013, iar la 17 august 2014 a descoperit cea de-a cincea sa cometă, C/2014 Q2 (Lovejoy), în constelația Pupa. Gordon J. Garradd a numit asteroidul 61342 Lovejoy în onoarea lui după ce a descoperit acest asteroid la data de 3 august 2000. Asteroidul a primit numele, în mod oficial, la data de 26 septembrie 2007, în "Minor Planet Center 60731".
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
17 august 2014 a descoperit cea de-a cincea sa cometă, C/2014 Q2 (Lovejoy), în constelația Pupa. Gordon J. Garradd a numit asteroidul 61342 Lovejoy în onoarea lui după ce a descoperit acest asteroid la data de 3 august 2000. Asteroidul a primit numele, în mod oficial, la data de 26 septembrie 2007, în "Minor Planet Center 60731".
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
al Observatorului Astronomic din Göttingen. În 1801 publică "Disquisitiones Arithmeticae", iar în iunie 1801, astronomul austriac Zach, pe care Gauss îl cunoscuse cu doi sau trei ani în urmă, publică poziția orbitală a lui Ceres, o nouă „planetă mică”. Acest asteroid fusese descoperit anterior de Piazzi, un astronom italian, pe 1 ianuarie 1801, dar care nu a putut fi observat temeinic. Zach a publicat mai multe predicții, incluzând una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Când Ceres a fost
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
multe predicții, incluzând una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Când Ceres a fost redescoperită de Zach pe 7 decembrie 1801, se află aproape exact unde prevăzuse Gauss. În iunie 1802 Gauss îl vizitează pe Olbers care descoperise asteroidul Pallas în luna martie a aceluiași an și căruia Gauss îi cerceta orbita. Olbers a cerut ca Gauss să devină director al viitorului Observator din Göttingen, dar nu a avut succes. Gauss începe să corespondeze cu Bessel, pe care nu
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
din Göttingen. O mare parte din timp Gauss și-o va petrece noul Observator, terminat în 1816. Gauss își câștigă respectul comunității științifice prin estimarea corectă, folosind metoda de aproximare a celor mai mici pătrate, metodă nedezvăluită atunci, a orbitei asteroidului 1 Ceres. Deși contribuția în domeniul astronomiei teoretice se oprește după 1817, Gauss continuă să facă observații până la vârsta de 70 de ani. Opere importante: Gauss își începe studiile serioase ale geodezie din 1817, deși încă din 1799 publicase un
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
de statul sovietic. În memoria sa, un crater de pe Lună a fost botezat cu numele lui, iar la începutul lunii octombrie 1967, la Kaluga s-a inaugurat „Muzeul de Stat al Istoriei Cosmonauticii C. E. Tsiolkovski”. «"Să pui piciorul pe solul asteroizilor, să ridici o piatră de pe Lună cu propria ta mână, să construiești stații mobile în eter, să organizezi inele locuite în jurul Pământului, Lunii și Soarelui, să observi planeta Marte de la o depărtare de câteva zeci de kilometri, să cobori pe
Konstantin Țiolkovski () [Corola-website/Science/298989_a_300318]
-
Zach și Heinrich Wilhelm Olbers, a fondat în 1800, la Lilienthal, "Die Astronomische Gesellschaft" (în română: „Societatea Astronomică”). Obiectivul principal al Societății Astronomice îl constituia observarea și studiul corpurilor cerești încă necunoscute, mai ales acele presupuse planete mici (de fapt asteroizi) existente între Marte și Jupiter. O altă sarcină a Societății Astronomice era promovarea și difuzarea de cunoștințe și informații privitoare la descoperirile astronomice efecuate. Primul președinte al Societății Astronomice a fost . În 1813, Johann Hieronymus Schröter a fost victima distrugerilor
Johann Hieronymus Schröter () [Corola-website/Science/329844_a_331173]
-
troian din sistemul Saturn - Tetis-satelit, ocupând punctul Lagrangian (L5) și prin urmare este un satelit co-orbital de Tetis, pe care-l urmează în orbită la aproximativ 60 grade în urmă. Luna Teleosto ocupă punctul Lagrangian. Calipso nu trebuie confundat cu asteroidul 53 Kalypso.
Calypso (satelit) () [Corola-website/Science/310014_a_311343]
-
descoperiri în cincisprezece zile, se încheie cu litera A și se adaugă un număr care indică de câte ori cea de-a doua literă a fost utilizată în această jumătate de lună. De exemplu a fost cel de-al douăzeci și șaptelea asteroid descoperit în a doua jumătate a lunii august 1992 (după #25 = 1992 QZ și #26 = ). E frecvent ca mai multe denumiri provizorii să-i fie atribuite aceluiași obiect (de exemplu, 5878 Charlene = 1979 XU = = 1992 QZ); acest lucru se explică
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
denumiri provizorii să-i fie atribuite aceluiași obiect (de exemplu, 5878 Charlene = 1979 XU = = 1992 QZ); acest lucru se explică prin faptul că identificarea obiectului nu a fost imediat recunoscută. Odată recunoscut ca atare, cu o traiectorie orbitală clar stabilită, asteroidul primește un număr definitiv însoțit uneori de un nume propriu. Asteroizii nu sunt în mod obligatoriu numerotați în ordinea descoperirii lor. Primii asteroizi descoperiți au primit numele tradiționale ale unor personaje din Mitologia greacă sau romană, dar rapid a început
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
Charlene = 1979 XU = = 1992 QZ); acest lucru se explică prin faptul că identificarea obiectului nu a fost imediat recunoscută. Odată recunoscut ca atare, cu o traiectorie orbitală clar stabilită, asteroidul primește un număr definitiv însoțit uneori de un nume propriu. Asteroizii nu sunt în mod obligatoriu numerotați în ordinea descoperirii lor. Primii asteroizi descoperiți au primit numele tradiționale ale unor personaje din Mitologia greacă sau romană, dar rapid a început să se simtă lipsa acestora. Atunci s-au folosit altele, ca
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
identificarea obiectului nu a fost imediat recunoscută. Odată recunoscut ca atare, cu o traiectorie orbitală clar stabilită, asteroidul primește un număr definitiv însoțit uneori de un nume propriu. Asteroizii nu sunt în mod obligatoriu numerotați în ordinea descoperirii lor. Primii asteroizi descoperiți au primit numele tradiționale ale unor personaje din Mitologia greacă sau romană, dar rapid a început să se simtă lipsa acestora. Atunci s-au folosit altele, ca prenume feminine sau acelea a unor celebrități în vogă. Totuși, contrar credinței
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
își păstrează privilegiul și întreaga latitudine în privința alegerii numelui obiectului. De fapt, regulile atribuirii au rămas foarte suple: Descoperitorul care vrea să denumească un obiect trebuie să furnizeze o notiță explicativă. De exemplu iată un extras din notița explicativă a asteroidului 17059 Elvis : Numele devine oficial atunci când a fost publicat cu notița în "Minor Planet Circulars". Pot fi câteva constrângeri pentru asteroizi deosebiți. Asteroizii care aparțin claselor următoare sunt denumiți cu nume corespunzătoare aceleiași teme:
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
să denumească un obiect trebuie să furnizeze o notiță explicativă. De exemplu iată un extras din notița explicativă a asteroidului 17059 Elvis : Numele devine oficial atunci când a fost publicat cu notița în "Minor Planet Circulars". Pot fi câteva constrângeri pentru asteroizi deosebiți. Asteroizii care aparțin claselor următoare sunt denumiți cu nume corespunzătoare aceleiași teme:
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
un obiect trebuie să furnizeze o notiță explicativă. De exemplu iată un extras din notița explicativă a asteroidului 17059 Elvis : Numele devine oficial atunci când a fost publicat cu notița în "Minor Planet Circulars". Pot fi câteva constrângeri pentru asteroizi deosebiți. Asteroizii care aparțin claselor următoare sunt denumiți cu nume corespunzătoare aceleiași teme:
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
anumite nemulțumiri legate de desfășurarea acțiunii celui din urmă l-au determinat să refuze orice colaborare ulterioară în cadrul francizei. Echipajul remorcherului petrolier "Nostromo" este trezit din hibernare de computerul central al navei, care recepționase un semnal SOS venit de pe un asteroid. Cercetând locul, oamenii descoperă o navă abandonată de origine necunoscută, a cărei cală este plină cu forme ovoidale. În timp ce le cercetează, unul dintre ele se crapă și eliberează o creatură similară unei moluște, care îl atacă pe ofițerul executiv Kane
Alien: Al 8-lea pasager () [Corola-website/Science/331680_a_333009]
-
catedre, marele savant făcând actualmente naveta între Moscova, orașul în care locuiește și capitala Poloniei. La Moscova există Școala de matematică Grebenicov, în timp ce în Moldova nu există măcar un singur liceu care să-i rețină numele. Și acesta în timp ce un asteroid mic îi poartă numele. Pe harta cerului, alcătuită de astronomi găsim și câțiva aștri sau formațiuni planetare care poartă numele unor români: Acestea sunt numele celor 12 mari români care au devenit nume în astronomie. Doar unul dintre ei e
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
români: Acestea sunt numele celor 12 mari români care au devenit nume în astronomie. Doar unul dintre ei e în viață: Eugen Grebenicov de la Slobozia Mare, localitatea de lângă Vulcănești, Basarabia, unde n-a fost invitat măcar o singură dată, de când asteroidul Grebenicov seară de seară trece pe deasupra acestei localități de lângă Prut. Poate că neamul nostru e genial în a ști să-și renege fii. Când Grebenicov sosește la Varșovia e întâmpinat încă din gară de o gardă de corp, iar când
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
și eu că planeți cum le zicea Eminescu stelelor, se nasc și mor, iar oamenii rămân: în faptele lor, în descoperirile lor, în plinătatea vieții lor. Eugen Grebenicov, omul numele căruia îl poartă o stea, mai e contemporanul nostru. Lumina asteroidului nr. 4268 călătorește ani de zile până ajunge la noi. Academicianul Eugen Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie 1932 în comuna Slobozia Mare jud. Izmail. Tatăl său Alexandru Grebenicov, era aici preot și s-a căsătorit cu tânăra învățătoare
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
Dawn (în ) este o sondă spațială lansată de NAȘĂ în 2007 pentru a studia cele mai masive două obiecte din centura de asteroizi: protoplaneta 4 Vestă și planetă pitica Ceres. Dawn a fost prima navă care a vizitat Vestă, intrând pe orbită acesteia la 16 iulie 2011, si finalizând cu succes misiunea de studiu (de 14 luni) a Vestei la sfârșitul anului 2012
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]