9,111 matches
-
și legalitatea acestuia, și se analizează în cadrul acțiunii în anulare, neputând fi subsumate condiției cazului bine justificat, întrucât acceptarea unui asemenea raționament ar echivala cu o prejudecare a fondului litigiului care privește examinarea legalității. Prezumția de legalitate a actului atacat nu a fost răsturnată, întrucât acesta a fost emis cu respectarea etapelor și a dispozițiilor legale, fiind motivat atât în fapt, cât și în drept, a fost semnat de persoana competentă, în temeiul unor dispoziții legale constituționale. Cu privire la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
în vedere faptul că reclamantul nu a adus argumente de natură să răstoarne prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură actul administrativ individual contestat, pârâtul a susținut că nu există o îndoială puternică în privința legalității actului atacat și nu se poate reține nici îndeplinirea condiției privind paguba iminentă, reclamantul nefăcând dovada cu niciun mijloc de probă referitor la suportarea unor pierderi nerecuperabile, nefiind astfel îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admiterea cererii de suspendare. În referire la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
întâmpinare verifică eventualele conflicte de interese în care se află membrii CNATDCU în raport cu respectivele organisme și autorități, nu în raport cu candidatul, precum cazul dedus judecății, aceste cazuri de conflict de interese neapărând reglementate în metodologia ordinului parțial atacat. Cu privire la Decizia CCR nr. 84 din 27 februarie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 560 din 4 iulie 2018, reclamantul a susținut
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
de abilitare și emiterea Deciziei CNATDCU din 16.12.2020 (atacate în mod separat). În susținerea acțiunii, reclamantul, pe de o parte, a expus argumentele care demonstrează, în opinia sa, caracterul pur discreționar și lipsa de previzibilitate a normelor menționate din ordinele atacate, iar, pe de altă parte, a prezentat două fișe de verificare cu privire la doi candidați care au susținut examenul de abilitare și cărora li s-au emis atestatele de abilitare, unul dintre ei devenind ulterior chiar evaluator CNATDCU. Astfel
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi, a dispus, date fiind calitatea specială și înalta calificare ale destinatarilor ordinelor atacate, pentru a se putea aprecia în mod judicios asupra clarității și preciziei prevederilor atacate, emiterea de adrese către școlile doctorale din cadrul Universității din București, Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, cu mențiunea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi, a dispus, date fiind calitatea specială și înalta calificare ale destinatarilor ordinelor atacate, pentru a se putea aprecia în mod judicios asupra clarității și preciziei prevederilor atacate, emiterea de adrese către școlile doctorale din cadrul Universității din București, Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, cu mențiunea de a indica maniera în care s-au efectuat, în cadrul activității desfășurate, interpretarea și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
Adresa nr. 1.078/10.06.2021, a comunicat că „pentru fiecare candidat care depune teza de abilitare se numește o comisie distinctă“, că există o procedură de numire a comisiei de abilitare, arătând în ce constă această procedură, și că potrivit dispozițiilor ordinului atacat „nu doar propunerea de comisie, ci și documentația depusă de candidat sunt supuse aprobării Comisiei de științe juridice de la nivelul CNATDCU“; ... – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, cu Adresa nr. 8.648/4.06.2021, a comunicat că „nu a fost susținută nicio
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
Postdoctorale, cu Adresa nr. 2.163/7.06.2021, a comunicat că „în cadrul Școlii Doctorale ... nu a fost depusă nicio solicitare de abilitare ...“ și că „în momentul în care vom avea asemenea solicitări vom aplica standardele minimale naționale“, în conformitate cu prevederile ordinului atacat. ... Având în vedere răspunsurile cu caracter general primite de la școlile doctorale și calitatea pârâtului de emitent al ordinului atacat (ceea ce implică obligația de a da toate lămuririle necesare), precum și maniera generală, needificatoare, în care a fost redactată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior am solicitat un punct de vedere specialiștilor CNATDCU care până la acest termen nu a fost comunicat“. Curtea constată că, deși a solicitat, direct sau indirect, relații precise de la emitentul ordinului atacat (Ministerul Educației), de la organul tehnic care a propus standardele minimale în discuție (CNATDCU) și de la entități științifice reprezentative care sunt abilitate legal să aplice standardele minimale menționate (școlile doctorale din cadrul celor trei universități indicate anterior), niciuna dintre
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
juridice, în funcție de persoana candidatului la abilitare. Mai mult, deși s-a solicitat în mod expres, nu s-a primit un exemplu concret de societate de științe juridice, națională sau internațională, în domeniul dreptului comercial, de la emitentul ordinului atacat (Ministerul Educației), de la organul tehnic care a propus standardele minimale în discuție (CNATDCU) și de la entități științifice reprezentative care sunt abilitate legal să aplice standardele minimale menționate (școlile doctorale din cadrul celor trei universități indicate anterior). Curtea constată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
comisiei de specialitate - științe juridice (atașat prezentei acțiuni ca anexa 3) se preia concluzia unuia din referatele individuale de evaluare cum că „nu este întrunit criteriul a două conferințe cu publicarea în străinătate a rezultatelor“. În contextul în care normele atacate nu reglementează precis o interdicție sau o activitate permisă, reclamantul susține întemeiat că ele conduc la situații contradictorii cu privire la chestiuni esențiale, în care unor candidați să nu le fie recunoscute comunicări susținute în cadrul unor conferințe/congrese internaționale pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Sub un al treilea aspect, referitor la cererea de suspendare a executării actelor atacate, examinând actele și lucrările cauzei, Curtea apreciază următoarele: Curtea reține că, în general, un act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu. Principiul legalității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
lege. Potrivit art. 15 în referire la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, sau în mod separat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Din analiza prevederilor art. 15 în referire la art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
aprobată prin ordinul indicat și prevăzută în anexa nr. 1 la acest ordin. Respinge în rest acțiunea precizată/modificată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare în privința soluției date cererii de suspendare a executării ordinelor atacate. Cu recurs în 15 zile de la comunicare în privința soluției date cererii de anulare. Recursurile se pot depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a CAF. Pronunțarea se face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
Sentinței penale nr. 440 din data de 7 iunie 2023, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală în Dosarul nr. 3.288/300/2023, iar cererea de sesizare a fost formulată în cuprinsul motivelor apelului declarat de către parchet. ... 22. Prin sentința atacată, în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, inculpatul din cauză a fost achitat pentru infracțiunea de violare a vieții
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
a curților de apel, 3. practicii efective a celorlalte instituții de stat; 4. legislației interne în vigoare. În motivarea acțiunii se arată că s-a îndeplinit procedura prealabilă, prin cererea formulată la data de 13.07.2020 solicitându-se pârâtului revocarea ordinului atacat, însă nu s-a primit răspuns în cele 30 de zile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 și nici ulterior expirării acestui termen legal imperativ. Ordinul nr. 4.004/14.05.2019 privind metodologia de calcul și plată
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
unitățile/instituțiile de învățământ de stat, Ministerul Educației Naționale și alte unități din subordinea/coordonarea acestuia, în anul 2019, s-a avut în vedere ca în anul 2019 să fie achitate integral hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31.12.2018. Ordinul atacat nu face altceva decât să pună în executare norma prevăzută în art. III din O.U.G. nr. 23/2019 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, instituirea unor derogări și prorogarea unor termene, conform căreia, prin derogare de la prevederile art. 1
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
unui interes legitim privat, în condițiile art. 8 alin. (1) și (12) din Legea nr. 554/2004. Interesul în formularea unei acțiuni în contencios administrativ este în strânsă legătură cu vătămarea unui drept sau interes legitim, afirmativ produsă prin actul administrativ atacat, deci, ceea ce se impune a se analiza este invocarea unei vătămări produse prin actul administrativ a cărui anulare se solicită. În speță, reclamantul invocă vătămarea drepturilor sale prin Ordinul nr. 4.004/14.05.2019 emis de MEC, în dovedire depunând la dosar
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
titluri executorii prin care i s-au acordat drepturi salariale, iar angajatorul care trebuie să plătească aceste sume nu a virat CAS și CASS, calculând doar impozit, calculat la sumele nete. Cum reclamantul invocă o vătămare produsă prin dispozițiile normative atacate și, deci, justifică un interes în sensul Legii nr. 554/2004, acesta are calitate procesuală activă în cauză, caracterul întemeiat sau neîntemeiat al susținerilor privind vătămarea reprezentând o chestiune de fond, ce va fi examinată ca atare. Concret, demersul judiciar al
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
din categoria actelor administrative cu caracter normativ este supus exigenței respectării principiului ierarhiei actelor normative, care presupune obligativitatea conformității actelor administrative cu caracter normativ cu actele normative cu forță juridică superioară, în executarea cărora se emit/adoptă. Prin urmare, legalitatea ordinului atacat se impune a fi verificată prin raportare la actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative. Articolul 4 din Legea nr24/2000 prevede
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
cercetarea fondului, tocmai prin faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanțiale privitoare la dreptul pretins de reclamant. ... 21. Revizuirea vizează, așadar, remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. De aceea, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, și nu în baza unei excepții care, odată
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
lit. b) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: (...) b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;“. ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale
DECIZIA nr. 623 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280557]
-
context este aceea a anulării celei dea doua hotărâri, iar nu o reanalizare a acestei din urmă hotărâri și, implicit, a considerentelor ce au fundamentat cele două hotărâri în discuție sau o schimbare în tot sau în parte a hotărârii atacate. Chiar dacă prin prevederile art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă se statuează că autoritatea de lucru judecat are aplicabilitate și în ceea ce privește considerentele pe care dispozitivul se sprijină, aceste din urmă prevederi se referă la
DECIZIA nr. 530 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280556]
-
nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. În ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță
DECIZIA nr. 530 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280556]
-
acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel
DECIZIA nr. 530 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280556]