1,004 matches
-
ființe neizbutind să producă răspunsuri creatoare la provocările mediului. Cultura reunește, conform lui McGrew (1992), opt trăsături care sînt asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii românești" (Patapievici, 1996, pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată, și o învățare interși transgenerațională, care este responsabilă de transmiterea culturală, după cum se poate vorbi în natură despre o transmitere biologică. Sînt studii care atestă că prin mecanisme ale eredității sociale, tiparul valoric, atitudinal și comportamental al unei comunități se schimbă abia la trei generații de la modificarea compoziției acelei comunități (Flament, 1995). Fiecare cultură națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza lor "știm" că "românul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în grup. Matsui și colaboratorii (1987) au evidențiat o tendință similară pe eșantionul japonez studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comparabile ca dimensiuni în toate filialele firmei, iar datele au fost colectate între 1967-1973, obținîndu-se 117.000 de răspunsuri la chestionarele aplicate. Instrumentul de lucru a urmărit diferitele aspecte ale experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să genereze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
recompense viitoare, cel de-al doilea (PTS) lămurește cum opțiunea implicită a membrilor societății este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a individualismului se aspiră spre varietate, iar securitatea nu este considerată importantă. 6.4.1. Relația cultură-valori Folosirea valorilor pentru a descrie și interpreta cultura a valorificat o tradiție de cunoaștere îndelungată. Paradigma hofstediană a condus la identificarea unor tipare atitudinale fundamentale cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bunici) care continuă să-i protejeze în schimbul unei loialități indiscutabile. Trebuie menționat că în acest context, cuvîntul "colectivism" nu are un sens politic, el referindu-se la un grup, nu la un stat. De asemenea, trebuie adăugat faptul că tiparul atitudinal la care se referă această dimensiune este vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea și opusul său, feminitatea, au în vedere distribuirea rolurilor între sexe, un alt aspect fundamental pentru orice societate, pentru care au fost activate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
codurile semantice ascunse ale acțiunilor partenerilor de rol. Doar astfel intervenția în organizațiile multiculturale poate să își probeze performanța. 6.7. Diagnoze românești (1) modelul Hofstede. Dimensiuni culturale în vestul României: individualismul autarhic Dimensiunile culturale reprezintă cele mai profunde tipare atitudinale implicite pe care actorii sociali le angajează în relația cu "celălalt". în cele ce urmează, vom rezuma rezultatele unei cercetări care vizează obținerea unor profiluri culturale pe baza metodologiei propuse de G. Hofstede (1980/2001), tocmai pentru a completa, prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza metodologiei propuse de G. Hofstede (1980/2001), tocmai pentru a completa, prin analiza pe un eșantion reprezentativ, aspectul lacunar al evaluărilor despre "cultura organizațională românească" majoritară. Miza cercetării, așadar, a constituit-o examinarea impactului specificului cultural asupra patternurilor valorice, atitudinale și comportamentale din mediul organizațional românesc, fixîndu-ne asupra a ceea ce convențional este denumită Regiunea de dezvoltare Vest. Metodologia angajată a fost deopotrivă cantitativă și calitativă, înțelegînd că o tem\ atît de dificilă și greu de cuprins în cadre semnificante nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît mai mult nu împreună cu "celălalt", ci în dauna sa, căci "mîine nu se știe", totul fiind perisabil și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spațiului public la cel privat, cu tot cortegiul de atitudini duplicitare ce țin de "negustoria simbolică" a unei societăți centrate nu pe dezvoltare, ci pe supraviețuire. Prin urmare, putem conchide că la noi cultura organizațională majoritară exprimă un pattern valoric, atitudinal și valoric diferit de cel al majorității țărilor care compun UE, favorizînd autarhismul și retractilitatea interpersonală. Totodată, se pot constata similarități între scorurile obținute la dimensiunile culturale între cercetarea derulată în zona de vest a țării și cele de la nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
slab dependente de context sînt lămuritoare în cadrul metabolismului unei întîlniri interculturale. Pentru a descrie felul în care noi, oamenii, sîntem "ambalați" în cultura de inserție, E.T. Hall folosește metafora "ceapă culturală", descriind asimilarea implicită prin socializare a tiparelor valorice și atitudinale proprii unei societăți. Dintre conținuturile culturii, limbajul se află în stratul exterior al "cepei", reprezentînd resursa elementară, de prim-plan, pentru orice tip de comunicare interculturală sau de analiză a acesteia. De exemplu, multor negociatori, în special din Occident, le
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aceste abilități specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică introdus de E.T. Hall este orientarea temporală-policronologică versus monocronologică, descriind un set atitudinal fundamental proiectiv/regresiv al subiecților majoritari dintr-o arie culturală. Conceptul de timp monocronologic descrie strategia implicită de "lucruri luate pe rînd" în "ceea ce face subiectul". în schimb, conceptul de timp policronologic se axează pe mai multe sarcini efectuate cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost realizată de către echipa coordonată de către profesorul Roland Inglehart (1997) și colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de cercetare a valorilor culturale la nivel mondial: World Values Surveys. Profilul patternurilor atitudinale și valorice fundamentale prin intermediul unor indicatori agregați în scoruri factoriale se poate concentra, în registrul maximei sinteze, în două dimensiuni polare: valorile rațional-seculare versus valorile tradiției, precum și valorile exprimării de sine versus valorile supraviețuirii, ce ilustrează puterea implicită a contextelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al alegerilor (însoțite de oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
avortul, eutanasia și suicidul. Asemenea societăți au un nivel ridicat asumat al mîndriei de a aparține unei anumite comunități etno-naționale și construiesc generalizat atitudini sociale puternic etnocentrice și naționaliste. Dimpotrivă, societățile care favorizează valorile rațional-seculare manifestă pe tot acest set atitudinal și valoric opțiuni opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
puternic automonitorizanți, preponderent interdependenți și precar autodeterminați (atît în registrul afectiv, cît și în cel cognitiv). Totodată, atunci cînd apar diferențe statistic semnificative între loturile de subiecți din cele două medii educaționale (preuniversitar și universitar), acestea evidențiază achiziționarea unui tipar atitudinal dezangajant, duplicitar și manipulativ mai accentuat odată cu "avansarea" înspre un mediu socializator care presupune (cantitativ și calitativ) "mai multă școală", ceea ce este deopotrivă contraintuitiv, dar și diferit de rezultatele obținute în alte cercetări care propuneau un design asemănător (Kuo et
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe de altă parte, precum și corelații pozitive între agreabilitate, într-un registru, și conștiință și alocentrism, în celălalt registru. 8.7. Implicații ale individualismului și colectivismului în mediul educațional Un domeniu privilegiat în care s-a urmărit specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive, între 2002 și 2010, asupra transferurilor valorice și atitudinale transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui eveniment istoric "de ruptură" Revoluția din 1989 asupra articulării atitudinilor fundamentale și valorilor sociale împărtășite. Trăsăturile psihologice articulate prin intermediul evaluării atitudinilor sociale examinate în cadrul acestei cercetări au fost: independență-interdependență; stimă de sine; internalism-externalism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
degrabă apropiată de psihologia socială (Aronson, 1988; Perloff, 1993; McGuire, 1998; Loewenstein, 2007; Boza, 2010), cealaltă, care ilustrează puterea inerțiilor, fiind susținută de o îndelungată tradiție a școlii de istorie a mentalităților (Braudel, 1958/1996; Flament, 1995). Astfel, ipoteza schimbării atitudinale (modificarea atitudinilor sociale fundamentale) se va "confrunta" cu ipoteza la longue durØe (persistența atitudinilor sociale fundamentale). Dilema principială care ne va ordona explorarea va testa modul în care o socializare specifică a subiecților datorată unei apartenențe generaționale diferite, asociată cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modul în care o socializare specifică a subiecților datorată unei apartenențe generaționale diferite, asociată cu integrarea distinctă a unei experiențe istorice de ruptură (precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din decembrie 1989) va genera sau nu o schimbare atitudinală majoră, reflectată într-o serie de trăsături de personalitate. Pentru examinarea acestei "înfruntări" simbolice între cele două modele explicative, am selectat probele evocate, iar primul nivel al realizării designului cercetării a grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]