52,791 matches
-
prefigurează o speranță în apariția unui nou ziar la București, care să fie independent, pentru a contrabalansa propaganda nemțească din "Gazeta Bucureștilor" (p. 63); aici va face Remus Lunceanu cronică de teatru, încercând să fie obiectiv, dar este acuzat de "atitudine vădit potrivnică puterilor centrale", pentru că e prea sever în opinia despre trupa germană de la Teatrul Național. Nenorocirea nu așteaptă prea mult și ea i se trage de la cearta cu un scriitor, Henric Adler, care pornește împotriva lui o campanie din ce în ce mai
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
că ar deține o vastă corespondență cu Iorga (p. 77 și 81), iar celelalte privesc "propaganda iredentistă atât dinainte de război, cât și de acum, în timpul ocupației" (p. 77). Urmează interogatoriul, unde se mai adaugă vinovățiile de dezertor și trădător, adică "atitudine dușmănoasă" față de Austro-Ungaria, percheziția la domiciliu (p. 82-83), urmărirea și, în sfârșit, arestarea (p. 86). Printr-un ciudat concurs de împrejurări, află că la originea denunțului și a arestării se găsea fostul său adversar Henric Adler (p. 93). Amenințat să
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
asemenea enormitate. Dl Theodorescu a scos de pe listă și revistele România literară și Observator cultural fiindcă amîndouă ar avea bani destui ca să se întrețină. L-aș fi apreciat pe dl ministru dacă ar fi declarat deschis că nu-i place atitudinea acestor două reviste. O afirmație bărbătească e, oricum, mai acătării decît un neadevăr ambalat diplomatic. Nu în ultimul rînd dl Theodorescu a uitat să ceară menționarea în cronica ministerului a contribuției sale la întărirea relațiilor cu diaspora românilor din Canada
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
După ,recuperarea estetică" din jurul anului 1960 (mai curînd, să zicem 1965), concretizată nu doar în opere viabile, ci și în reconstituirea nivelului de profesionalitate (elaborarea formei), avem sarcina decisivă a ,eradicării falsului la nivelul substanței operei, cu implicații asupra profunzimii atitudinii". Altminteri zis, e ,momentul în care literatura noastră - ori mai bine spus: climatul nostru literar - are nevoie de modele morale, de modele ale demnității actului de a scrie". Unul din atari modele - am preciza că e principalul (în orice caz
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
tradiția familială), dar și distanțarea necesară de stilul mamei, compozitoarea Doina Rotaru. Figura protectoare a profesorului de compoziție, Ștefan Niculescu, cel care a îndrumat generații de creatori spre logica și profunzimea exprimării unui gând muzical, mi se pare emblematică pentru atitudinea Dianei Rotaru. Pentru că nevoia tinerilor de modele e o certitudine, chiar dacă adesea disimulată, un festival dedicat în mare parte lor a început printr-un portret Aurel Stroe. Grație Trio-ului Contraste, versatilității și inventivității muzicienilor componenți, partituri din 1947 până în
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
Poemelor cu îngeri și al Întrezăririlor își făcuse deja un nume, fusese onorat cu premii semnificative și funcționase pînă în 1945 ca referent literar și director al emisiunilor literare radio. Oricum, chiar dacă faptul cu pricina este săvîrșit din simplu amuzament (atitudine ce nu-i stă deloc în fire!), poetului consacrat și dramaturgului cu piese jucate pe scena Naționalului li se alătură un prozator cu totul original, cu nimic îndatorat lor. Experimentalist învederat, V. Voiculescu supune și epicul aceleiași neostoite vis formativa
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
în spațiul public românesc. Discret la început, ca o simplă tematică pentru colecționari, apoi din ce în ce mai puternic și mai coerent, motivul peisagistic legat de geografia Balcicului s-a impus ca un reper cultural inconfundabil și, mai mult decît atît, ca o atitudine existențială spectaculoasă, echilibrată și senină. În anul 2002, Galeria Luchian 12 organizează prima expoziție care sistematizează această tematică, și anume Tonitza la Balcic, expoziție care a reunit, pentru prima oară într-o acțiune publică, un număr de cincizeci și cinci
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală ale fiecărui artist - și pe aici s-au perindat atitudini de o extremă diversitate, de la Victor Brauner, Corneliu Mihăilescu etc. și pînă la Sever Burada, C. Artachino și mulți alții, ca să nu-i mai aminim pe Tonitza, L. Grigorescu. Steriadi, Petrașcu, Dărăscu, Iser, St. Constantinescu, Șirato, St. Dimitrescu, Iorgulescu-Yor, Vasile
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
și semnificațiile ficțiunii din narațiunea lui Mircea Eliade, posibil a fi racordată, așa cum a insistat de mai multe ori dl. Sorin Alexandrescu, la o istorie inițială a realismului magic. Observăm confruntându-se în nuvela lui Mircea Eliade două mentalități, două atitudini față de secretul doctorului Honigberger și apoi față de dispariția doctorului Zerlendi, ca biograf al său. Una e a celor care cred sau speră că secretul va putea fi dezvăluit și adoptă o atitudine activă și rațională pentru a-l afla și
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
în nuvela lui Mircea Eliade două mentalități, două atitudini față de secretul doctorului Honigberger și apoi față de dispariția doctorului Zerlendi, ca biograf al său. Una e a celor care cred sau speră că secretul va putea fi dezvăluit și adoptă o atitudine activă și rațională pentru a-l afla și a-l înțelege din manuscrisele și biblioteca indiană a cercetătorului Zerlendi. E rezumată aici - simbolic, aș zice - o mentalitate europeană bazată pe acțiune, raționalitate și scepticism față de mister. De cealaltă parte, sunt
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
Dumitru Avakian Este dificil să ne imaginăm astăzi prezența în actualitate a unei personalități muzicale artistice de talia lui George Georgescu. Aparține altei epoci, aparține altei lumi. Autoritatea supremă necondiționată constituia un aspect ce rămâne și astăzi impresionant. Fermitatea atitudinii în relația cu oamenii din orchestră decurgea în mod firesc din fermitatea atitudinii profesionale, din credința în valorile perene ale marii muzici, valori neschimbătoare în schimbătoarele conjuncturi ale momentului. Căci, trebuie să o recunoaștem, suntem astăzi martori ai unor situații
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
unei personalități muzicale artistice de talia lui George Georgescu. Aparține altei epoci, aparține altei lumi. Autoritatea supremă necondiționată constituia un aspect ce rămâne și astăzi impresionant. Fermitatea atitudinii în relația cu oamenii din orchestră decurgea în mod firesc din fermitatea atitudinii profesionale, din credința în valorile perene ale marii muzici, valori neschimbătoare în schimbătoarele conjuncturi ale momentului. Căci, trebuie să o recunoaștem, suntem astăzi martori ai unor situații când aspecte ale unei pretinse democrații par a macula însăși esența actului artistic
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
să ne ducă pe drumuri greșite, căci imaginea drumului evocă un scop. Or, către ce scop duc aceste căi care nu se termină decât fortuit, întrerupte de hazardul unei morți? E adevărat că Pierre Bezuhov, la sfârșit, ajunge la o atitudine care pare a fi stadiul ideal și final: crede atunci a înțelege că e zadarnic să caute mereu un sens vieții sale, să se bată pentru o cauză sau alta. Dumnezeu este pretutindeni, în întreaga viață, în viața de fiecare
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
Începând să lucreze pentru a fi util patriei sale, Bolkonski vrea oare să-și răscumpere greșala mizantropiei sale anterioare? Nu. Fără autocritică. în fiecare fază a drumului, el și-a concentrat toate forțele intelectuale și morale pentru a-și alege atitudinea și el știe acest lucru. Cum ar putea, așadar, să-și reproșeze de a nu fi fost ceea ce n-ar fi putut să fie? Și așa cum nu se pot judeca diferitele faze ale vieții din punct de vedere moral, la
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în memorie istoria acestor schimbări? Nu pentru faptul că m-aș indigna să văd oamenii schimbându-și opinia. Bezuhov, fostul admirator al lui Napolen, devenise asasinul lui virtual, dar îmi este simpatic și într-un caz
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
un cortegiu îmbătător de detalii minunate. La Tolstoi, omul este cu atât mai mult el însuși, este cu atât mai individual, cu cât are forța, fantezia, inteligența de a se transforma. În schimb, cei pe care-i văd schimbându-și atitudinea față de Lenin, de Europa etc. se dezvăluie în non-individualitatea lor. Această schimbare nu este nici creația, nici invenția lor, nici capriciu, nici surpriză, nici reflecție, nici nebunie; este fără poezie, nu este decât o ajustare foarte prozaică la spiritul schimbător
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
capăt de lume și singurul scop al cercetării, ne vom îndrepta atenția asupra fenomenului creator în ansamblul lui." Criticul propune Metoda vocațiilor, vocația fiind considerată cea mai elementară aspirație care se cere satisfăcută prin lectură dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un cuvânt, interesul principal al destinatarilor (N.B! - termenul cititor nu este folosit) și, deopotrivă, funcția împlinită de "gândirea producătoare". Metoda vocațiilor tinde să anuleze distincția literar-non-literar: "Imaginea
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
disciplinei. Până într-atâta se simțeau conducătorii estgermani dependenți de Moscova, încât acceptau insultarea propriei limbi de către ocupant și se lansau în adulații grotești la adresa stăpânilor. Ar fi cazul ca nostalgicii să-și amintească asemenea fapte și să reflecteze dacă atitudinea lor nu se situează la antipodul interesului național. Toate țările socialiste au fost în fond satrapii sovietice ale căror conduceri îi lingușeau mai mult sau mai puțin servil pe stăpânii de la Kremlin. Atât la Berlin, cât și la Köln am
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
fost umorul în viață? N. C.: Umorul? Îl consider o dimensiune a vieții mele (laolaltă cu arta și dragostea). Fără el, n-ar fi existat avangarda, el înseamnă, firește, distanțare, și spirit critic, și bun simț exacerbat (există așa ceva?) și atitudine ludică și orgie de cuvinte în libertate! Avem o lungă tradiție strălucită a umorului, de la Anton Pann, Caragiale, Creangă etc. la modernii noștri, suprarealiști sau nu, Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), Virgil Teodorescu, Gellu Naum, Geo Dumitrescu și până la Mircea Dinescu
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
spus când aveam 15 ani, de către cei care voiau să mă atragă în mișcarea comunistă: "A nu face politică e și ăsta un fel de a face politică (!!!)" O fi, dar experiența mea de Stan Pățitu' mă îndrituiește la o atitudine mai echilibrată, ba chiar sceptică. De cinism însă nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este dialogul Ninei Cassian cu propria cultură? A schimbat exilul natura acestui dialog? Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
în mare măsură neavizat e chemat să aplaude ori să dezaprobe un număr de discursuri înflăcărate, subordonate unor lozinci simplificatoare. Reacția la cuvântări de bună credință, dar cu accente critice la adresa ideologiei sovietice, interdicția de la cuvânt a lui André Breton, atitudinea cameleonic-oportunistă a unui Aragon, îl lămuresc repede în privința operațiilor de manipulare: sub pretextul combaterii fascismului, se ascundea de fapt intenția de a bloca orice dezbatere critică despre condiția scriitorului sub regimul "dictaturii poletariatului" instalate în URSS, ca și împiedicarea aprofundării
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de Fondane își ia, la rândul ei, riscul unei anumite simplificări și schematizări. Îl remarcă, de exemplu, și prefațatorul primei ediții a "discursului" fondanian, Louis Janover, care insistă asupra relativizării raportului de determinare dintre economic și spiritual de către Marx însuși. Atitudinea lui Fondane se cuvine însă înțeleasă în contextul politic în care singura "lectură" a marxismului, cu consecințe dramatice în practica politicii culturale și nu numai, era cea a Puterii sovietice totalitare, dogmatice, deloc dispusă la nuanțări, luându-și drept unice
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
critice a doctrinei și a adaptării ei la niște realități în mișcare n-a fost, de fapt, niciodată îndeplinită și că orice încercare de "revizuire" rămânea suspectă de "deviaționism" contrarevoluționar. Reluând paralela dintre cei doi scriitori româno-francezi, apare cu evidență atitudinea lor critică, aproape excepțională în context, față de realitățile și ideologia politică promovată de regimul sovietic al "dictaturii proletariatului". Și Panait Istrati, și Benjamin Fondane văd limpede și comentează deschis și curajos ceea ce se întâmplă în U.R.S.S. în anii '20-
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
După "recuperarea estetică" din jurul anului 1960 (mai curînd, să zicem 1965), concretizată nu doar în opere viabile, ci și în reconstituirea nivelului de profesionalitate (elaborarea formei), avem sarcina decisivă a "eradicării falsului la nivelul substanței operei, cu implicații asupra profunzimii atitudinii". Altminteri zis, e "momentul în care literatura noastră - ori mai bine spus: climatul nostru literar - are nevoie de modele morale, de modele ale demnității actului de a scris". Unul din atari modele - am preciza că e principalul (în orice caz
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
nu m-a încunoștințat nimeni de succesul repurtat, nu mi-a mulțumit nimeni... între timp am fost informat - de către unul sau altul dintre artiștii plastici cu care veneam mai des în contact - că }uculescu fusese internat în spital. Consternat de atitudinea familiei care adoptase o totală tăcere, n-am îndrăznit să-l vizitez, nevrând să creez impresia că foțez nota, insinuându-mă cu o prezență nedorită. În 27 iulie 1962 - la trei luni de când îl văzusem pentru ultima oară - Țuculescu a
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]