1,741 matches
-
a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există puține date care să ateste riscul crescut de asociere cu acest tip de complicație neurologică. În general, pentru accidentele vasculare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există puține date care să ateste riscul crescut de asociere cu acest tip de complicație neurologică. În general, pentru accidentele vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există puține date care să ateste riscul crescut de asociere cu acest tip de complicație neurologică. În general, pentru accidentele vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au fost identificați doar doi factori predictivi pentru accidentul vascular cerebral post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a frecvenței acestui tip de complicație în mare măsură
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială post by-pass aortocoronarian este bine să fie anticoagulați atât timp cât nu există contraindicații în acest sens. Fibrilația atrială după by-pass-ul aortocoronarian rămâne o problemă majoră. În perspectivă este de așteptat o creștere a frecvenței acestui tip de complicație în mare măsură ca urmare a faptului că pacienții operați sunt din ce în ce mai în vârstă și au mai multe stări morbide
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ventului se va face pe by-pass cardiopulmonar parțial evitând golirea cordului și implicit pătrunderea aerului în cavitățile stângi. Altă cauză a accidentelor cerebrale vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la pacienții cu fibrilație atrială cronică. Manipularea intraoperatorie, dar și convertirea spontană în ritm sinusal pot sta la baza desprinderii unui fragment din trombul atrial. Ecocardiografia transesofagiană preoperatorie își dovedește în aceste circumstanțe utilitatea prin precizarea prezenței sau absenței trombului în atriul stâng și mai
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a accidentelor cerebrale vasculare o constituie embolia având ca punct de plecare tromboza atriului stâng întâlnită la pacienții cu fibrilație atrială cronică. Manipularea intraoperatorie, dar și convertirea spontană în ritm sinusal pot sta la baza desprinderii unui fragment din trombul atrial. Ecocardiografia transesofagiană preoperatorie își dovedește în aceste circumstanțe utilitatea prin precizarea prezenței sau absenței trombului în atriul stâng și mai ales la nivelul urechiușei stângi. Dacă nu există tromb, intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil. ̨ n
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la câine nu este corectată prin transplantarea unui rinichi cu medulara necrozată, dar dispare după transplantul de medulară renală izolată. Cercetări ulterioare în această direcție nu au mai fost efectuate. 3.4. Peptidele natriuretice Peptidele natriuretice, în special peptidul natriuretic atrial (ANP) participă la reglarea volemiei, a TA și a echilibrului hidroelectrolitic [Maack, 1996]. La pacienții cu IRC, nivelul circulant al ANP este crescut proporțional cu severitatea afectării renale [Fournier et al., 1992], dar și cu nivelul TA [Franz et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ambele superioare ecocardiografiei. TAMPONADA CARDIACĂ Este o complicație a pericarditei lichidiene determinând acumularea rapidă de lichid în cavitatea pericardică cu producerea unei compresii cardiace. Apare o afectare a umplerii diastolice cardiace cu creșterea presiunii telediastolice, scăderea volumului telediastolic, creșterea presiunii atriale, în venele cave și pulmonare, scăderea volumului sistolic și a debitului cardiac [4,17]. Aproximativ 25-30% din pacienții cu pericardită lichidiană pot evolua spre tamponadă cardiacă. Acumularea lichidului pericardic determină compresiunea inimii cu scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
tendință la egalizare. O analiză a întoarcerii venoase în sistemul cav are anumite particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
lichidiană, arătând pericardul îngroșat și fracția de ejecție scăzută a ventriculului stâng. Tomografia computerizată arată pericardul îngroșat și calcificat. CATETERISMUL CARDIAC Criterii de diagnostic: 1. Egalizarea presiunilor - presiunea telediastolică în ventriculul stâng și drept sunt 5 mmHg; 2. Creșterea presiunii atriale medii peste 10 mmHg; 3. Creșterea presiunii telediastolice în ventriculul drept; 4. Fracția de ejecție a ventriculului stâng trebuie să fie sub 40%. TRATAMENTUL PERICARDITEI CONSTRICTIVE - PERICARDECTOMIA Constă în intervenția chirurgicală care urmărește excizia pericardului fibros și a epicardului până în
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
stimulatoarelor pentru tulburări de ritm și conducere, există încă din anii ʼ90 mai multe studii cu peste 2.000 de pacienți incluși (vârste medii peste 65 de ani): CTOPP (30), MOST (31), UKPACE (32); exceptând frecvența de apariție a fibrilației atriale, studiile nu dovedesc diferențe notabile între stimularea uni - și cea bicamerală. Analiza de subgrupuri a studiului AVID indică încă din 1997 că beneficiul implantării de stimulatoare cardiace cu funcție de defibrilare (ICD) persistă și la vârstnici (33). Mai recent, resincronizarea la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
lipsi la aproximativ o treime dintre bolnavi (48). În schimb, dacă vârstnicul este supus efortului fizic, simptomatologia poate fi evidentă mai precoce comparativ cu adultul, având în vedere capacitatea mai redusă de adaptare în cursul efortului și postefort fizic. Fibrilația atrială, cu prevalență crescută odată cu înaintarea în vârstă, este o situație frecventă de demascare a bolii valvulare. Aria efectivă a orificiului regurgitant este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
60% semnifică disfuncție sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
vârstnicii cu caracteristici comparabile au exces de complicații, dar vârstnicul are mani - festări clinice mai evidente și exces de mortalitate (risc relativ de 4,7) independent de comorbidități. Excesul de mortalitate este în relație cu prezența mai frecventă a fibrilației atriale și insuficienței cardiace la vârstnic și nu cu severitatea Im. Studiul susține în același timp beneficiul chirurgiei valvulare însoțită de reducerea mortalității pe termen lung la vârstnici și de o rată mai scăzută de insuficiență cardiacă la ambele grupe de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
dilatare mai importantă de AS, posibil în relație cu adaptarea deficitară a VS. Un studiu anterior al aceluiași autor notează că deși scăzut, riscul de AVC la vârstnicul cu Im organică este semnifi cativ din cauza prezenței mai frecvente a fibrilației atriale (68). Studiul confirmă observațiile anterioare față de prog - nosticul nefavorabil sub tratament medical. După 10 ani de evoluție, riscul de eveni -mente cardiace și deces crește și cel puțin 90% dintre pacienți necesită chirurgie valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Disfuncția VS, în special fracția de ejecție < 50%, valorile AOR și VT sunt parametri importanți. Riscul chirurgical în sine ține de posibilitatea de reparare valvulară și este crescut dacă este necesar și BAC, reparare tricupsidiană sau proceduri adresate corecției fibrilației atriale. Reconstrucția valvulară este deteminantul major al evoluției favorabile și este metoda de corecție preferată pentru Im degenerativă (14,44). Tehnicile sunt mai benefice dacă valvele sunt redundante și nu retractate, calcificate. De importanță particulară este experiența centrului chirurgical. Un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
patologie cardiovasculară pot fi abordate chirurgical prin procedee specifice cu ajutorul circulației extracorporeale sau prin operații pe cord închis având ca scop corectarea anatomică curativă, radicală sau hemodinamică, paleativă. Bolile cardiace congenitale pot fi corectate de la cele mai simple (defecte septale atriale și ventriculare, defecte valvulare) la cele complexe (tetralogia Fallot, transpoziția marilor vase, sindrom de hipoplazie cord stâng). Corectarea unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
suturează cu succes o plagă cardiacă (1899). Perioada modernă a chirurgiei cardiace începe la 6 mai 1953, când John Gibbon efectuează în SUA prima operație pe cord deschis cu ajutorul unui aparat inimă-plămân artificial - închiderea cu succes a unui defect septal atrial [8,9]. Din această perspectivă, chirurgia cardiacă are o evoluție și dezvoltare de dimensiunea unui secol [6]. De la primele începuturi în 1953, chirurgia cardiacă pe cord-deschis a fost considerată cea mai importantă achiziție medicală a secolului XX [9]. Dezvoltarea chirurgiei
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
al Clinicii de Chirurgie (prof. N. Hortolomei) a Spitalului Colțea din București. Împreună cu N. Hortolomei și V. Marinescu au pus bazele chirurgiei cardiace în România. Dan Setlacec, împreună cu colectivul său, realizează pentru prima dată în țară, închiderea unui defect septal atrial în hipotermie (1957). Între 1960 și 1987 este șef de lucrări, conferențiar și profesor, șef de clinică, șef de catedră la Clinica de Chirurgie, Spitalul Fundeni, București. Este fondator de școală chirurgicală. A redactat peste 250 de articole științifice și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Spitalul Colțea, la chirurgia pe cord deschis cu circulație extracorporeală realizată și condusă de Marian Ionescu [9]. La 6 ianuarie 1961 a avut loc prima operație pe cord-deschis cu circulație extracorporeală din România. A fost efectuată corectarea unui defect septal atrial la un copil de 7 ani (I.Z.). Pacientul a fost externat vindecat la zece zile după operație. Echipa operatorie a fost formată din Voinea Marinescu, Dan Setlacec și Ludovic Ionescu. Aparatul cord-plămân artificial a fost condus de Marian Ionescu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]