1,788 matches
-
urmată de tratament antiaritmic. Alegerea tipului de pacemaker este un deziderat pentru efectele clinice postimplant. Nici unul dintre studiile mari, randomizate nu a arătat un beneficiu pe supraviețuire la pacienții cu stimulatoare bicamerale, în regim de stimulare atrială. Stimularea de tip atrial (AAIR) sau bicameral (DDDR) trebuie luată în considerare la pacientul cu BNS pentru prevenția FA și a sindromului de pacemaker. Totuși, prevenția FA în această populație nu a demonstrat reducerea riscului de accident vascular cerebral (AVC) sau a mortalității (10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
conducerii la nivelul nodului atrioventricular, fie prin accelerarea conducerii în cazul sindroamelor de preexcitație ventriculară (14). Blocul atrioventricular constă în întârzierea sau blocarea conducerii impulsului electric de la atrii la ventriculi, atunci când joncțiunea atrioventriculară nu este refractară fiziologic. Sincronismul dintre contracția atrială și cea ventriculară este realizat prin intermediul nodului atrioventricular, singura structură de legătură între cele două etaje, cu rol în modularea impulsurilor atriale și întârzierea depolarizării, ca element de protecție în transmiterea frecvențelor atriale rapide în cazul tahiaritmiilor supraventriculare. Blocurile atrioventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
blocarea conducerii impulsului electric de la atrii la ventriculi, atunci când joncțiunea atrioventriculară nu este refractară fiziologic. Sincronismul dintre contracția atrială și cea ventriculară este realizat prin intermediul nodului atrioventricular, singura structură de legătură între cele două etaje, cu rol în modularea impulsurilor atriale și întârzierea depolarizării, ca element de protecție în transmiterea frecvențelor atriale rapide în cazul tahiaritmiilor supraventriculare. Blocurile atrioventriculare se clasifică în gradul I, gradul II tip Mobitz I (perioadele Luciani-Wenckebach) și tip Mobitz II, și gradul III (total). Clasificarea clasică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
nu este refractară fiziologic. Sincronismul dintre contracția atrială și cea ventriculară este realizat prin intermediul nodului atrioventricular, singura structură de legătură între cele două etaje, cu rol în modularea impulsurilor atriale și întârzierea depolarizării, ca element de protecție în transmiterea frecvențelor atriale rapide în cazul tahiaritmiilor supraventriculare. Blocurile atrioventriculare se clasifică în gradul I, gradul II tip Mobitz I (perioadele Luciani-Wenckebach) și tip Mobitz II, și gradul III (total). Clasificarea clasică oferă perspective asupra prognosticului și istoricului natural al acestor afecțiuni și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
excluse. Afecțiunile structurale cardiace sunt în general asociate cu tulburări ale sistemului de conducere AV și au un impact major asupra prognosticului. Atunci când afecțiunile sistemului de conducere AV se suprapun peste afecțiuni structurale cardiace, alte tulburări de ritm, inclusiv tahiaritmiile atriale sau ventriculare, sunt frecvente și cresc morbiditatea și mortalitatea. 31.5.3. Manifestări clinice În funcție de tipul blocului atrioventricular și de gravitatea acestuia, anamneza relevă prezența sincopelor Morgagni-Adams-Stokes, lipotimii, amețeli, semne de insuficiență cardiacă (IC), angină pectorală, precum și semne de insuficiență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
obiectiv decelează bradicardie severă (20-40/min), un ritm regulat, creșterea secundară a tensiunii arteriale (TA) sistolice, disociațieîntre pulsul jugular și cel arterial. La ascultația cordului se poate constata existența zgomotului „de tun”, rezultat al întăririi zgomotului 1 prin suprapunerea sistolei atriale și a celei ventriculare. 31.5.4. Paraclinic Electrocardiografic, blocul atrioventricular de gradul I se manifestă prin alungirea intervalului PR peste 200 msec. Prelungirea conducerii atrioventriculare poate avea loc atât la nivelul nodului, cât și a fasciculului His. Blocul atrioventricular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
de bază. Blocul atrioventricular de grad înalt este o formă severă a blocului de gradul II, în care două sau mai multe unde P consecutive sunt blocate. Blocul atrioventricular de gradul III se caracterizează printr-o disociație completă între activitatea atrială și cea ventriculară, astfel încât toate undele P sunt blocate, iar complexele QRS au o frecvență cu atât mai redusă cu cât focarul de scăpare este situat mai jos. Poate apărea și în FA permanentă. 31.5.5. Tratament Strategia terapeutică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
cardiac nu este indicat decât dacă intervalul PR nu se poate adapta odată cu creșterea frecvenței cardiace și este mai mare de 300 ms, producând simptome prin umplerea inadecvată a ventriculului stâng (VS), sau creșterea presiunii în capilarul pulmonar deoarece sistola atrială are loc simultan cu cea ventriculară. În astfel de cazuri, puține la număr, studiile au dovedit o ameliorare a simptomelor la acești pacienți (19,20). Înainte de a lua decizia de implantare a unui stimulator cardiac permanent trebuie verificat dacă blocul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Blocul atrioventricular congenital este o entitate relativ rară la vârstnici, secundară dezvoltării embriologice anormale a nodului AV sau este rezultatul embrionic al lupusului eritematos matern (29,30) . Bolile cardiace congenitale cum ar fi transpoziția de vase mari corectată, ostium primum atrial și defectul septal ventricular pot fi asociate cu bloc atrioventricular (BAV) de gradul III. În prezent este posibilă depistarea acestor probleme la embrionul de 18-20 săptămâni-. Ca problemă clinică pentru sugar și copilul mic, blocul AV congenital izolat este marcat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
ventricular;există disfuncție sistolică a ventriculului stâng din cauza frecvenței crescută a hipertensiunii arteriale (HTA) și ischemiei miocardice;apar modificări ale aparatului valvular mitral și aortic: degenerescență grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51.2. Etiologia sincopei Aproximativ 40% dintre pacienții vârstnici cunoscuți cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor paraclinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
cardiace la vârstnici Vârsta reprezintă un factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare și implicit a IC. Îmbătrânirea aparatului cardiovascular scade rezerva funcțională cardiacă și se asociază cu îmbătrânirea altor organe și sisteme. Bolile cardiovasculare - HTA, boala cardiacă ischemică, fibrilația atrială (FA) sunt frecvente la vârstnici i determină modificări structurale și funcționale cardiace care fac cordul susceptibil de a dezvolta IC. La vârstnici, manifestările clinice de IC se datorează în egală măsură scăderii funcției de pompă ventriculară evaluată prin FE (IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală ventriculară, prin afectarea fibrelor musculare subendocardice, deși FE ventriculară rămâne în limite normale. Pentru menținerea unui debit cardiac adecvat în repaus și mai ales la efort, umplerea ventriculului rigid
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
cardiac adecvat în repaus și mai ales la efort, umplerea ventriculului rigid și nedilatabil, cu o capacitate de sucțiune a sângelui scăzută, trebuie să se facă prin presiuni de umplere crescute. Dilatarea atriului stâng (AS) cu scăderea progresivă a funcției atriale și apariția FA reprezintă una dintre consecințele disfuncției diastolice ventriculare. Rigiditatea crescută ventriculară și arterială afectează cuplajul ventriculo-arterial, care este normal în repaus, dar devine anormal la efort. Rigiditatea arterială (RA) și dimi - nuarea răspunsului vasodilatator la efort determină creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
cu vârsta peste 65 de ani au arătat că troponinele au rol prognostic pentru embolia pulmonară, valorile crescute ale acestor enzime cardiace identificând pacienții cu risc de deces prin embolie pulmonară (49-52). În schimb, în ceea ce privește rolul prognostic al peptidului natriuretic atrial, studiul realizat de Ray și colaboratorii săi a demonstrat că acest parametru nu reprezintă un indicator al riscului de deces prin embolie pulmonară la vârstnici, spre deosebire de alte categorii de vârstă (53). 32.3.4. Algoritm de diagnostic În 2005, Righini
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important. Factori de risc cerebrovascular legați de vârstă și elemente de prevenție primară a accidentului vascular cerebral Fibrilația atrială (FA) și insuficiența cardiacă (IC), afecțiuni mai frecvente la vârstnici, sunt asociate cu afectare ischemică cerebrală prin mecanism cardioembolic. Incidența AVC ischemic crește de 4 ori la vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu FA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu FA (16). Incluzând atacul ischemic tranzitor (AIT) și AVC-urile silențioase relevate imagistic, rata anuală a evenimentelor cerebrovasculare în prezența FA ajunge la 7% (17). Studiul BAFTA (Birmingham Atrial Fibrillation Treatment of the Aged) a studiat efectul terapiei anticoagulant ecu warfarină (antivitamină K) versus tratamentul cu aspirină în preve nția AVC-ului la pacienții peste 75 de ani și cu FA. Studiul a inclus 973 de pacienți cărora li
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
et dextra). Dispuse în șanțurile atrioventriculare sau interventriculare, arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive poate fi explicată prin scăderea perfuziei cerebrale în timpul intervenției chirurgicale. Studiile susțin că o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația atrială (FA), cea mai frecventă complicație după chirurgia cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
dureri la nivelul coloanei vertebrale, atât cervical, cât și dorso-lombar, astenie fizică, scădere ponderală aproximativ 10-12 kg în ultimul an (nu poate preciza exact), polakiurie. Din antecedentele personale patologice se remarcă diabet zaharat tip 2 echilibrat prin dietă și fibrilație atrială permanentă. Locuiește singură. Are ca tratament la domiciliu Alpha D3. Clinic la internare: 41 kg și 1,50 m, purpură și edem la nivelul gambelor bilateral, torace cifotic, raluri crepitante bazal bilateral, cardiac - suflu sistolic de intensitate III/VI apexian
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare cardiacă, prin dispnee de efort și de repaus, palpitații cauzate de instalarea fibrilației atriale (FA), embolie cerebrală sau sistemică prin microemboli generați de ruperea plăcilor calcare, astenie și risc de grefare a endocarditei infecțioase (EI). Spre deosebire de pacienții tineri, rezerva funcțională la vârste peste 85 de ani este semnificativ diminuată în condițiile comorbidităților redutabile de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene preexistente. Utilizarea atentă a substanțelor nefrotoxice poate preveni insuficiența renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi de cordaje,elongarea cordajelor, exces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
secundare cerebrale și vertebrale etc. Modificările aparatului cardiovascular ne dau informații cu privire la etiologia unor afecțiuni neurologice. Astfel, hipertensiunea arterială poate da: hemoragii cerebrale, infarcte cerebrale, accidente vasculare cerebrale tranzitorii și encefalopatia hipertensivă. Bolile inimii (stenoza mitrală, insuficiența mitrală și fibrilația atrială) sunt cauze pentru apariția infarctelor cerebrale prin embolie. Insuficiența cardiacă poate sa fie urmată de ischemie cerebrałă, cu urmări grave. Aparatul genito-urinar și digestiv sunt frecvent afectate de leziunile sistemului nervos central, în sindroamele de compresiune medulară, sindromul de coada
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
în ultimul timp a tehnicii bicave, care menține arhitectura AD, generează o singură undă P, reduce aritmiile și dacă apare insuficiență tricuspidă aceasta dispare în câteva zile. Tehnica bicavă constă în menținerea intactă a arhitecturii AD (păstrează căile de conducere atriale, evită aritmiile) împreună cu o porțiune din VCS și VCI care se anastomozează la VCS și VCI a R. Sutura circulară a AS a D se efectuează la peretele posterior restant al AS al R. AP și Ao se suturează în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]