873 matches
-
dorsal al sinusului venos numită septul sinusului. La sfârșitul săptămînii a 4-a apare o creastă sub formă de semilună, cu structură membranoasă care pornește de pe peretele superior și posterior al atriului comun și realizează prima schiță de împărțire a atriului. Concomitent, pe pereții anterior și superior se diferențiază două pliuri care converg spre linia mediană, formând septul intermediar sau pernuțele endocardice ale canalului atrioventricular. Între septum primum și intermediar există o comunicare interatrială cunoscută sub numele de ostium primum. Înainte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a 4-a. Ventriculul stâng are originea în porțiunea ventriculară a cordului primitiv. În timpul dezvoltării, pliul bulboventricular dispare complet odată cu dezvoltarea septului interventricular muscular, care va separa prezumtivul ventricul stâng (tubul ventricular cardiac) de prezumtivul ventricul drept (bulbus cordis). Deoarece atriul primitiv și atriile definitive drept și stâng suferă o mișcare de torsiune spre dreapta, septul interventricular fuzionează cu teaca endocardică determinând deschiderea atriului drept în ventriculul drept. În cazul în care nu se produce această rotație apare o dublă malformație
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Ventriculul stâng are originea în porțiunea ventriculară a cordului primitiv. În timpul dezvoltării, pliul bulboventricular dispare complet odată cu dezvoltarea septului interventricular muscular, care va separa prezumtivul ventricul stâng (tubul ventricular cardiac) de prezumtivul ventricul drept (bulbus cordis). Deoarece atriul primitiv și atriile definitive drept și stâng suferă o mișcare de torsiune spre dreapta, septul interventricular fuzionează cu teaca endocardică determinând deschiderea atriului drept în ventriculul drept. În cazul în care nu se produce această rotație apare o dublă malformație cardiacă de ejecție
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
muscular, care va separa prezumtivul ventricul stâng (tubul ventricular cardiac) de prezumtivul ventricul drept (bulbus cordis). Deoarece atriul primitiv și atriile definitive drept și stâng suferă o mișcare de torsiune spre dreapta, septul interventricular fuzionează cu teaca endocardică determinând deschiderea atriului drept în ventriculul drept. În cazul în care nu se produce această rotație apare o dublă malformație cardiacă de ejecție. Foramenul interventricular este limitat de creasta musculară interventriculară, de teaca endocardică și de o serie de structuri derivate din creasta
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de gestație apărând inițial în pereții ambilor ventriculi la nivelul joncțiunii atrioventriculare, dezvoltându-se spre vârful inimii. * Formarea sistemului excitoconductor Sistemul excitoconductor al inimii este format din nodul sinoatrial, care generează impulsurile electrice, nodul atrio-ventricular, responsabil de transmiterea impulsurilor de la atriu la ventricul, și fasciculul atrioventricular, cu ramurile sale dreaptă și stângă. Experimentele embriologice moderne sugerează că celulele crestelor neurale dau naștere sistemului conductor al inimii, activitatea nodului sinusal fiind demonstrată o dată cu apariția celulelor crestelor neurale în inimă. Miocardul primar al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind demonstrată o dată cu apariția celulelor crestelor neurale în inimă. Miocardul primar al tractului de scurgere regresează concomitent cu formarea valvelor semilunare și dispare virtual în a 12-a săptămână a dezvoltării embriofetale. Miocardul primar al canalului atrioventricular este încorporat în atrii în timpul formării valvelor atrioventriculare din locul de intrare în ventricule și anulus fibrosus între a 6-12 săptămână a dezvoltării, iar o parte persistă ca nodul atrioventricular, cu viteză lentă de conducere. Inele de țesut cardiac specializat, țesut precursor al sistemului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramurile sale. Dezvoltarea sistemului conductor ventricular este esențială pentru evoluția ventriculelor, pentru a garanta contracția simultană a celor 2 ventricule, fiind obligatoriu asociată cu setarea ventriculelor. Între stadiile 16 și 19 ca rezultat al extinderii spre dreapta a canalului atrioventricular, atriul drept comunică cu ventriculul drept, în Noțiuni de embriogeneză cardiacă 23 timp ce secundar extinderii aparente spre stânga a tractului de ejecție, ventriculul stâng comunică cu tractul de ejecție subaortic. Fasciculul atrioventricular se dezvoltă din porțiunea dorsală a inelului interventricular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are forma literei „L” culcate, ramura mai mică fiind situată în dreapta. Poate fi folosit la clamparea arterelor mari ale inimii (Fig. 3). Sinusul transvers este delimitat: * anterior de fețele posterioare ale aortei ascendente (în dreapta) și trunchiului pulmonarei (în stânga); * posterior de atriul stâng; * superior de artera pulmonară dreaptă; * inferior de unghiul diedru dintre atrii și arterele mari. Sinusul transvers prezintă două orificii de pătrundere: * orificiul din dreapta delimitat: * la dreapta, de vena cavă superioară; * la stânga, de aorta ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fi folosit la clamparea arterelor mari ale inimii (Fig. 3). Sinusul transvers este delimitat: * anterior de fețele posterioare ale aortei ascendente (în dreapta) și trunchiului pulmonarei (în stânga); * posterior de atriul stâng; * superior de artera pulmonară dreaptă; * inferior de unghiul diedru dintre atrii și arterele mari. Sinusul transvers prezintă două orificii de pătrundere: * orificiul din dreapta delimitat: * la dreapta, de vena cavă superioară; * la stânga, de aorta ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior, de răsfrângerea seroasei pericardice de pe vena cavă superioară pe aorta ascendentă. * orificiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior, de răsfrângerea seroasei pericardice de pe vena cavă superioară pe aorta ascendentă. * orificiul din stânga delimitat: * anterior, de trunchiul pulmonarei; * posterior, de auriculul stâng; * superior, de artera pulmonară stângă. Sinusul oblic Haller este situat posterior de atriul stâng, anterior de sacul pericardic. Porțiunea sa cea mai înaltă pătrunde între venele pulmonare drepte și stângi. Intrarea în acest sinus este limitată la dreapta de vena cavă inferioară. Foseta retrocavă Allison, utilizată la ligaturarea transpericardică a arterei pulmonare drepte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonare superioară și inferioară (drepte și stângi). Recesul aortic superior are un orificiu situat inferior, traiect superior, posterior și la dreapta, și se termină la nivelul unghiului sternal. Recesul aortic inferior este un diverticul inferior dispus între aorta ascendentă și atriul drept. * Vascularizația pericardului * artere * 80% provine din ramurile pericardofrenice ale arterelor toracice interne dreaptă și stângă; * ramuri din arterele frenice superioare; * ramuri din arterele bronșice și esofagiene; * vene * vena azygos și hemiazygos; * vene toracice interne; * vene frenice superioare; * limfatice * limfonoduli
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii prin spetul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii prin spetul interventricular. Prin cordul drept circulă sânge venos, adus la AD prin cele două vene cave (porțiunea terminală a marii circulații) și expulzat din VD prin artera pulmonară (trunchiul pulmonar - porțiunea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Cordul se aseamănă cu o piramidă triunghiulară aplatizată antero posterior, cu baza orientată posterior. Vârful se orientează sub un unghi de 400 anterior, inferior și la stânga. * Morfologia cardiacă externă Cordul prezintă pentru descriere: * fața sternocostală sau anterioară, convexă, formată din atriul și auriculul drept, șanț atrioventricular, ventricul drept, tract de ejecție pulmonară (conus arteriosus). Ventriculul drept este în raport direct cu sternul, iar ocazional, o porțiune din ventriculul stâng poate participa la formarea suprafeței anterioare a cordului (Fig. 4). Raporturile feței
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atrial înconjură pediculul arterial. În cazul în care auriculul este dispus de aceeași parte cu pediculul se descrie o malformație numită juxtapoziția auriculară asociată unei malformații congenitale bine definite. * fața posterioară formată din ventriculul stâng, șanțurile atrioventricular și interventricula posterior, atriul stâng, 4 (5) vene pulmonare și o porțiune din atriul drept (Fig. 5). * față diafragmatică, plată, în contact cu diafragmul, formată din 1/3 dreaptă a ventriculului drept, șanțul interventricular posterior, 2/3 stângi din ventriculul stâng, o porțiune din
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispus de aceeași parte cu pediculul se descrie o malformație numită juxtapoziția auriculară asociată unei malformații congenitale bine definite. * fața posterioară formată din ventriculul stâng, șanțurile atrioventricular și interventricula posterior, atriul stâng, 4 (5) vene pulmonare și o porțiune din atriul drept (Fig. 5). * față diafragmatică, plată, în contact cu diafragmul, formată din 1/3 dreaptă a ventriculului drept, șanțul interventricular posterior, 2/3 stângi din ventriculul stâng, o porțiune din atriul drept aflată la intrarea venei cave inferioare. Raporturile feței
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng, 4 (5) vene pulmonare și o porțiune din atriul drept (Fig. 5). * față diafragmatică, plată, în contact cu diafragmul, formată din 1/3 dreaptă a ventriculului drept, șanțul interventricular posterior, 2/3 stângi din ventriculul stâng, o porțiune din atriul drept aflată la intrarea venei cave inferioare. Raporturile feței diafragmatice pericardul; diafragma; lobul hepatic stâng; fornixul gastric. * margine superioară - rădăcina vaselor mari se orientează oblic de la al 3-lea cartilaj costal drept spre al 2-lea cartilaj costal stâng, formând
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
2-lea cartilaj costal stâng, formând marginea superioară. O linie dusă suprasternal prin spațiul 2 intercostal poate aproxima baza clinică a cordului indicând situsul de inserție cardiacă a vaselor mari; * margine dreaptă, formată din porțiunea terminală a venei cave superioare, atriul drept și vena cavă inferioară suprahepatică, se întinde de la al 3-lea cartilaj costal drept corespunzător la 1,3cm de marginea parasternală dreaptă la al 6 lea cartilaj costal drept; pe aceasta margine este vizibilă una dintre ramurile colaterale ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
costal drept, la 1cm de linia parasternală dreaptă, și apexul cardiac * apex, format din joncțiunea marginilor inferioară și stângă în spațiul 5 intercostal la 6,5cm de linia parasternală stângă, conține vârful ventriculului stâng; * baza, orientată posterior, este formată din atrii. Limita dintre atrii este vizibilă, fiind dată de șanțul interatrial, orientat spre dreapta. Orificiile de deschidere ale celor două vene cave sunt dispuse pe o linie verticală, în timp ce orificiile venelor pulmonare sunt așezate orizontal, formând o structură numită crucea venoasă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1cm de linia parasternală dreaptă, și apexul cardiac * apex, format din joncțiunea marginilor inferioară și stângă în spațiul 5 intercostal la 6,5cm de linia parasternală stângă, conține vârful ventriculului stâng; * baza, orientată posterior, este formată din atrii. Limita dintre atrii este vizibilă, fiind dată de șanțul interatrial, orientat spre dreapta. Orificiile de deschidere ale celor două vene cave sunt dispuse pe o linie verticală, în timp ce orificiile venelor pulmonare sunt așezate orizontal, formând o structură numită crucea venoasă a inimii (crux
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]