5,138 matches
-
din Italia. Totuși acest fapt este adesea supraestimat. Oricum, sentimentul patriotic poate fi găsit și în Ernani: de la coruri ("Și ridesti îl Leon di Castiglia") până la arii ("Ernani involami all'abborrito amplesso"), semnificând respingerea cârmuirii austriece. Se poate afirma că auditoriul operei Ernani la vremea respectivă ar fi putut distinge și citi printre rândurile lucrării aceste mesaje patriotice. Problemele “Italiei” se regaseau în esență operei, deși, în treacăt fie spus, acțiunea se petrece la mare distanță, în Spania. Autoritățile jumătății de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
chemat undeva și cei doi rămân singuri, Arrigo o acuza pentru aparentă ei trădare. Lida nu reușește să-i risipească amărăciunea și ofensa, astfel că Arrigo iese din camera în culmea indignării (E ver? Șei d'altri?). Actul ÎI “Barbarossa“ Auditoriul orașului Como. Dregătorii orașului Como așteaptă o delegație de la Liga Lombarda. Cetatea Como, situată între trupele invadatoare și Milano, a semnat un pact cu Barbarossa și delegația formată din Rolando și Arrigo, încearcă să-i convingă pe conducătorii refractari din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lucru s-a petrecut cu scenă revoltei și cu finalul operei. 4. Modena 1866 G. Cinci acte, în italiană, dar cu un act I de dimensiuni reduse. Premieră franceză a operei Don Carlo a avut loc pe 11 martie 1867. Auditoriul francez se aștepta la un spectacol grand opéra în stil Meyerbeer, cu o scenografie grandioasă, costume scumpe, anasambluri elaborate, balet și scene cu mulțimi numeroase. Don Carlo nu este nici pe departe o cârpăceala. Cu această operă Verdi a făcut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o vorbă populară spune că „nu poți face din coadă de câine sită de mătase”! Dezamăgirea se poate manifesta prin neîncrederea sau refuzul maestrului de a mai preda, de a mai avea relații educative. El intuiește că nu are un auditoriu pe măsura mesajului lui, și se pregătește, În muțenia sa, de a revela altfel „marele adevăr”. Istoria este plină de astfel de „nefericiri” ale Învățătorilor. Moise va distruge primele Table ale Legii (cele mai importante, purtând semnătura lui Dumnezeu), deznădăjduit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tacită „de gândire, de simțire, de acțiune”. Cred că toți profesorii noștri erau membri de partid. Îi vedeam acum În alte ipostaze. Prezidiul „se făcea” că-și face treaba (prezentarea ordinii de zi, mimarea ostentativă a unei democrații specifice timpului). Auditoriul Își vedea de treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dirijorul Filarmonicii din Teheran, domnul Sanyjari. El a introdus în programul orchestrei simfonice iraniene numeroase piese românești, în primul rând, rapsodiile lui Enescu. Cu ajutorul lui, am prezentat creațiile respective și la Casa de Cultură a armatei americane de la Teheran. Dacă auditoriul nu era prea lămurit cui aparțineau operele ascultate, directorul Casei de Cultură nu a scăpat ocazia să rostească în privat și câteva cuvinte de laudă pe un ton malițios. El recunoscuse piesele interpretate, deoarece era și un meloman pasionat. Dirijorul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Cu o vorbă de duh, cu o glumă, sublimul este iute readus la proporțiile normale. Ca și la A. I. Odobescu, digresiunea e la loc de cinste într-o asemenea proză, iscată pentru plăcerea proprie, dar și întru desfătarea unui presupus auditoriu. Altfel, A. e un bun observator, el schițând, după o „răpide ochire”, câte un pertinent tablou de epocă (Constantin Negruzzi). Rememorând întâmplările anului de grație 1848, recurge și la inflexiuni grave, pioase chiar, evocarea personalității lui N. Bălcescu (dar și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
el face loc somptuoaselor evocări ale unor mari simboluri culturale, portretelor vii, cu precizia detaliului plastic, scurtelor narațiuni și chiar amintirilor personale, scăldate într-o undă de lirism. Altă dată, amprenta hotărâtoare este pusă de contactul direct, fierbinte, cu un auditoriu real sau imaginat. Fraza e mlădioasă, bătută în figuri de stil deloc banale, cu definiții lapidare, memorabile. Citate bine alese din scrierile unor spirite congenere (H. Keyserling, Miguel de Unamuno, N. Berdeaev) se integrează ca dovezi suplimentare ale demonstrației. De la
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
sindrom Asperger au, în multe cazuri, abilități verbale mai bine dezvoltate decât cei cu autism slab funcțional. Adesea, ei încep conversații pseudosociale și pot vorbi la nesfârșit despre o anumită preocupare fără a manifesta cel mai mic interes pentru reacția auditoriului. Când cresc, ei manifestă și dorința de a-și face prieteni - ceea ce nu este cazul în ceea ce îi privește pe autiști - însă înțelegerea procesului social și abilitățile lor sociale sunt limitate. Rezultatele cercetărilor. Studiile au identificat mai multe tipuri de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Și s-au încheiat cu violențe generate de terorism. (Sonmez, 1999: 14) În Statele Unite, terorismul este definit ca fiind: ...o violență premeditată, motivată politic, comisă împotriva unor civili de grupări locale sau agenți clandestini, cu scopul de a influența un auditoriu. (Codul civil american, citat de Weinberg, Eubank, 2006: 4) Începutul secolului XXI a cunoscut o avalanșă de atacuri teroriste în diferite părți ale lumii, unele dintre acestea fiind coordonate cu ajutorul tehnologiei Și mass-mediei. Publicitatea Și psihologia sunt parte a terorismului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
atenția asupra unei cauze politice. Putem deduce că terorismul este o tactică, o formă extrem de violentă de comunicare politică, ce depinde în mare măsură de mijloacele moderne de comunicare, cum ar fi televiziunile Și internetul, pentru a transmite un mesaj auditoriului, în speranța că îi va influența emoțiile sau comportamentul (Weinberg, Eubank, 2006: 7-8). Tabelul 2.11 Principalele atacuri teroriste în perioada 2001-2010 Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din: Kipp, 2004: 62-63; http://www.reuters.com/ news/world; http
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
în orice caz a vieții în moduri fabuloase”. Ceea ce separă decisiv cele două tipuri de discurs narativ este natura orală a b., față de existența scrisă a romanului din literatura de autor. Cel dintâi este spus de un povestitor către un auditoriu, fiind destinat ascultării, al doilea este scris și destinat cititului. Specia presupunea cu necesitate, în formele ei genuine, tradiționale, coprezența în timp și spațiu a emițătorului (povestitorului) și destinatarului (ascultătorilor) mesajului, pe când comunicarea dintre romancier și cititorii săi se realizează
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Marie”, pe numele ei Maria Müller, născută Clar, îngrijitoarea copiilor unui farmacist din oraș. Înainte de a privi b. ca performare, ca act de comunicare (Mihai Pop), folcloriștii au arătat interesul cuvenit povestitorilor, subliniindu-se ocaziile zicerii, structura repertoriilor, raporturile cu auditoriul, particularitățile stilului individual în limitele stilului local, zonal, național. Rolul povestitorului în contextul socio-cultural căruia îi aparține a fost scos în evidență de majoritatea folcloriștilor. La noi, bunăoară, sugestive „fișe de informator” anexează Ovidiu Bârlea în volumul al treilea din
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
până și prin tonuri slabe, vorbite lin. E așadar una din însușirile cele mai necesarie ale artistului dramatic de-a-și fi cultivat tonul până la o preciziune atât de plastică încît până și sunetele cele mai gingașe să fie pricepute de auditoriu. Șopotul dulce al amorului, langoarea rugăminții gingașe, împărtășirea misterioasă, sperioșia cugetărei și a simțământului care se cutremură de sine însuși, de espresiunea sa clară, toate aceste stări ale sufletului nu sunt reprezentabile fără acea deplină domnie asupra tonului vorbit abia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea accentului vorbitorul își comunică auditorului într-un mod misterios intuițiunile cari se născuse în vorbitor însuși și produce în auditor aceeași viață spirituală, care, fără de-a atinge modul individual de-a privi (Anschauungsweise ) a fiecăruia, unește pe toți auditorii într-un întreg. Aceasta aspirațiune spirituală comunicată corpului vorbirei, intonațiunea, coprinde, după cum am arătat în împărțeala părții noastre speciale, mai multe trepte de dezvoltare. Aducând auditorilor sensul cugetat al vorbelor, se numește accent logic, care se leagă strâns de relațiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afectul, în care erumpe caracterul după aceea. Amintim d. es. pe Clavigo în vremea narațiunii lui Beaumarchais. Reprezentatorul lui Clavigo trebuie ca prin jocul său mut să ni descopere o întreagă viață psihică. De la liniștea cea mai nepreocupată a unui auditoriu ce participă, Clavigo trece prin toate tonurile până la o mișcare estremă a sufletului. Și în toată scala aceasta nu trebuie sărit nici un ton, ci trebuie legate astfel unul de altul încît cel început să se audă răsunând în fantazie în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lui Tezeu), care leagă și el Cerberul și pe tâlharii cercopi. Tot așa cum pentru Pausanias imaginea sculptată de Bathycles (Tezeu legând Minotaurul) era de neînțeles, pe Lucian din Samosata (contemporanul lui Pausanias), imaginea descrisă mai sus (Ogmios legându-și auditoriul) îl umplea de „mirare, incertitudine și chiar de indignare”. După propria sa mărturie, el a trebuit să facă apel la explicațiile unui „gal instruit” pentru a descifra subtextul repre- zentării (61, pp. 243-245). Același subtext a generat și alte imagini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ne pare rău, dar nu mai recunoaștem pe d. Boerescu. Odinioară, și nu sunt mulți ani de atuncea, discursurile sale făceau efectul estetic al unei rafinerii logice, al unei finețe care, deși nu ajută nimic în lămurirea cestiunilor, produce în auditoriu un fel de senzație picantă. Nu era arhitectura clară și măreață a templelor multicolone ale vechimii, în cari orice mutare pe cer a soarelui adevărului produce alte, însă pururea frumoase bătăi de umbră; opera cugetării sale nu era decât filigran
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naratorii auctoriali din romanul Tom Jones, din Sibenkäs al lui Jean Paul Richter, Père Goriot, Vanity Fair și Buddenbooks nu numai că tratează tematic procesul narativ în timp ce narează, ci și dezvăluie încontinuu conștiința faptului că se află în prezența unei auditoriu, și anume cititorii lor. Aceasta îi obligă să găsească o strategie narativă 347 sau retorică potrivită atît auditoriului, cît și povestirii lor. Fiecare tip de tratament strategic sau retoric al povestirii duce la modificarea acesteia, mută accentul sensului, influențează selectarea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Buddenbooks nu numai că tratează tematic procesul narativ în timp ce narează, ci și dezvăluie încontinuu conștiința faptului că se află în prezența unei auditoriu, și anume cititorii lor. Aceasta îi obligă să găsească o strategie narativă 347 sau retorică potrivită atît auditoriului, cît și povestirii lor. Fiecare tip de tratament strategic sau retoric al povestirii duce la modificarea acesteia, mută accentul sensului, influențează selectarea detaliilor, aranjarea părților și necesită o trasare clară a referințelor între ceea ce a fost narat și ceea ce va
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aceste trăsături și, de asemenea, este legată de motivarea particulară a actului narativ. Comparația personajului-narator cu personajul-reflector dezvăluie o altă dimensiune a acestei probleme: în calitate de naratori, personajele-narator sînt constrînse să-și prezinte povestea într-un mod în care să atragă auditoriul sau cititorul ori cel puțin să le trezească interesul. Acest lucru implică o anumită strategie narativă, așa cum a fost notată mai sus: elementele de suspans trebuie să fie distribuite cu grijă, iar simpatia sau nemulțumirea cititorului față de un anumit personaj
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
utilitatea de altfel foarte importantă a criteriului credibilității. Criteriul credibilității ar fi mai util dacă s-ar limita la personajele-narator, adică la cele care produc relatări verbale și, prin urmare, se adresează sau au intenția de a se adresa unui auditoriu ("textele Eu-Tu" ale lui Anderegg). Doar în acest caz problema încrederii, a credibilității și a veridicității poate fi un subiect de interpretare important. Criteriul încrederii, în special dacă se referă și la credibilitate, este irelevant în ceea ce privește personajele-reflector. În schimb
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
permițîndu-i eului care trăiește să domine. Drept rezultat, importanța corporalizării "eului" narator pentru procesului narativ scade, dar nu ca o bază fizică pentru starea mentală a eului care trăiește. Actul narativ însuși nu mai este deschis, adresarea către cititor sau auditoriu se estompează din ce în ce mai mult; 2. treptat prezentarea este focalizată tot mai clar pe eul care trăiește. Accentul cade pe întîmplarea in actu, pe experiența de tip "acum și aici", care, de asemenea, limitează orizontul de cunoaștere și de percepție al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aici, de asemenea 514. În sfîrșit, în monologul dramatic persoana întîi care monologhează vorbește într-adevăr unui "tu", dar acest "tu" rămîne o zonă nedeterminată, pe care cititorul o poate concretiza doar aproximativ într-un mod indirect. În monologul dramatic, auditoriul nu are niciodată ocazia să-și facă răspunsul auzit, dar reacțiile la ceea ce s-a spus sau obiecțiile sale sînt cîteodată înregistrate indirect în discursul vorbitorului. Într-un fel, monologul dramatic este non-narativ, deoarece constă doar în vorbire citată direct
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pronumele personal, în cel din opera lui Golding atenția ne este captată nu de privitor, ci de lucrurile care sînt privite. Autorul urmărește să ne facă să trăim cît de direct este posibil ceea ce este descris [...]. Nu sîntem niciodată un auditoriu pentru un narator, așa cum se întîmplă în romanul lui Defoe. Ne aflăm într-un cap, sîntem o pereche de ochi, o conștiință care percepe frica și durerea" (Mark Kinkead-Weekes și Ian Gregor, William Golding, a critical study, Londra 1967, 123-124
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]