1,009 matches
-
Din data de 25 martie ora 0 și până în data de 26 martie ora 0, la Casa Studenților se va desfășura Festivalul 24 de ore de teatru. l În Postul Paștelui, în fiecare zi de joi, de la ora 18, în Aula Magna a Universității de Vest au loc prelegeri în cadrul ciclului de conferințe intitulat „Jertfă și răscumpărare“. Buna Vestire l În 25 martie Praznicul Buneivestiri este ziua de aniversare a celei mai minunate întâmplări din viața Mântuitorului și poate din istoria
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
mediu, specialiștilor din departamentul mediu, responsabililor care se vor ocupa cu proiectarea, documentarea și implementarea SMM. DUȘAN BAISKI Ghidul Carierei l Lansarea unei noi ediții Centrul de Dezvoltare a Carierei va lansa joi, 8 decembrie, la ora 10,45 în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, ediția cu numărul doi a Ghidului Carierei, proiect susținut de către Autoritatea Națională pentru Tineret. În cele 80 de pagini ale sale, acesta conține detalii privind oportunitățile de angajare ale studenților și absolvenților în
Agenda2005-49-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284454_a_285783]
-
sale, acesta conține detalii privind oportunitățile de angajare ale studenților și absolvenților în 20 de companii și totodată 25 de articole despre carieră, antreprenoriat, investiții, succes și lifestyle. Din programul lansării menționăm că între orele 10,45 și 14, în Aula Magna, opt invitați speciali vor împărtăși modul în care au obținut succes în viață și patru companii își vor prezenta oferta. Cu această ocazie se vor distribui gratuit 1 000 de exemplare ale ghidului. În paralel, în holul Universității de
Agenda2005-49-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284454_a_285783]
-
să fiu un om liber. Mă voiu resemna să citesc conferința Dumitale, cum am citit și "Gândirea axiomatică" din Revista Fundațiilor, - pentru care am uitat să te felicit. Îți urez un succes așa cum vrei Dumneata: nu de radio ci de aulă. Al Dumitale prieten pe vecie D. Barbilian
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
posomorât, parcă indignat... Într-o zi venise de la București în vizită în orașul nostru un membru al Biroului politic, însărcinat cu învățămîntul și cultura. Că de ce nu știm încă rusește? ne întrebase el sever după ce ne adunase pe toți în aula universității. Ne citase la un moment dat în timpul conversației libere pe care o avusese cu noi un proverb rusesc în rusește, apoi văzând că nimeni nu l-a înțeles, ni-l tradusese în româneasca lui nu atât stricată, cât marcată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
râde până și la noi, la arhitecți. Și totuși a ținut-o..." A fost, zisei, o slăbiciune, nu o lașitate." Și îi explicai cum și de ce acceptase Ion Micu să țină acea penibilă conferință, relatîndu-i scena care avusese loc în aula universității, între el și acel puternic lider. "Ba, zise Matiida, a vrut să facă pe istețul, dar pe urmă a clacat. Trebuia să refuze. N-avea ce să-i facă... Și pe urmă chestia asta, cu fosta nevastă... Te-ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu cinism de învățămînt, dacă așa înțelesese el să-și îmbunătățească compoziția socială a cadrelor din minister, angajând astfel de pitecantropi. A doua zi telefon de la cabinetul tovarășului I. C. (era același personaj cu care Ion Micu avusese o altercație în aula universității și care apoi îl umilise pe Ion punîndu-l să țină o conferință despre Amăicălițului). Pe I. C. îl cunosc din 44, când mi-a propus să primesc funcția de secretar al comitetului județean de partid. Situația era însă complexă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care îl blamaseră. Îl lăsai să creadă ce vrea, înțelegînd în același timp de ce nu-i mai era acum frică să stea cu mine de vorbă într-o braserie: situația se schimbase, puternicul personaj pe care îl înfruntase odată în aula Universității și care îi făcuse "două lucruri" (eu știam numai unul) fusese zgîițîit, și destinul său de lider, pecetluit, chiar dacă poza lui va mai continua o vreme să apară purtată de mulțime la manifestații și numele lui să nu lipsească
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că vom putea să suprimăm inegalitatea dintre indivizi, unul, de pildă, e idiot din naștere și dacă spune o prostie care are consecințe sociale, noi trebuie să ne astupăm urechile. A fost cazul lui I.C., a cărui prostie spusă în aula Universității nu era o prostie inocentă, dată fiind funcția lui înaltă. În loc să înghită și să se corecteze, uită că avem idealuri comune și abuzează de puterea pe care o deține în numele lor, și mă amenință cu închisoarea... Or, eu nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
primul lucru pe care îl făceau era să-l îndepărteze de lift și toalete. Musafirul urca pe treptele de marmură, iar dacă, din ghinion sau imprudență, își exprima dorința de-a se abate de la traseul prestabilit (care lega culoarul de aulă și aula de titlul honoris causa), pentru a-și satisface o nevoie urgentă, era ținut de vorbă un sfert de oră pe holuri, până se curăța unul din closete. Despre closetele reci și înguste, pe pereții cărora se întindeau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe care îl făceau era să-l îndepărteze de lift și toalete. Musafirul urca pe treptele de marmură, iar dacă, din ghinion sau imprudență, își exprima dorința de-a se abate de la traseul prestabilit (care lega culoarul de aulă și aula de titlul honoris causa), pentru a-și satisface o nevoie urgentă, era ținut de vorbă un sfert de oră pe holuri, până se curăța unul din closete. Despre closetele reci și înguste, pe pereții cărora se întindeau ca niște autografe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca descendent al ei“42. În perioada octombrie-noiembrie 1933, Titulescu a vizitat Belgradul, Sofia, Ankara și Atena. Rezultatul acestor vizite s-a concretizat în Pactul Înțelegerii Balcanice. Actul a fost parafat la Belgrad, la 4 februarie 1934 și semnat în aula Academiei din Atena, la 9 februarie 1934, de miniștrii de externe ai României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei 43. Inițial, se avea în vedere ca această alianță să cuprindă toate statele balcanice. Bulgaria și Albania au refuzat să se alăture acestei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mai de preț acest popor, spiritualitatea. Trei au fost momentele care i-au consacrat crezul omului de spirit și i-au marcat definitiv destinul tragic: 1. - 15 ianuarie 1945, când cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea “Substratul biologic al progresului”, In care argumentează științific că “evoluția stă În directă opunere cu revoluția”, că rasismul (ca și războiul) este “cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a Îndrăznit să se Îndepărteze de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Liviu Ioan Stoiciu, interviu, în "Feed back", an. II, nr. 2, ianuarie 2005, pp. 38-39. 210 Cf. Gabriel Troc, Fredric Jameson: postmodernism și marxism, în "Steaua", an. LII, nr. 7/2002, pp. 55-59. 211 Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Editura Aula, Brașov, 2002, p. 23. 212 Ibidem, p. 26. 213 Ibidem, p. 7. 214 Ion Bogdan Lefter a scris numeroase articole despre postmodernism, pe care le-a adunat în cărți, unele apărute în mai multe ediții: Experimentul literar românesc postbelic, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fiind la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în toamna anului 1960 am participat la unele manifestări organizate cu prilejul Centenarului. M-a impresionat în mod deosebit numărul mare al delegaților instituțiilor de învățământ superior din lumea întreagă care, în aula „Mihai Eminescu”, au prezentat salutul omagial, au oferit și au primit daruri simbolice, între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aulă, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de învățământ superior din lumea întreagă care, în aula „Mihai Eminescu”, au prezentat salutul omagial, au oferit și au primit daruri simbolice, între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aulă, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor jubiliare, desfășurată în sala Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, erau prezenți la loc de cinste și foștii mei profesori din generația de aur a Facultății de Filologie. Le-am notat numele, în ediția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a Iașului, care a servit, trecător, ca reședință domnească, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și biblioteca, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din istorie, dar în toată țara, în toate centrele mari ale țării s-au practicat asemenea discuții. Conferințe au ținut vechii profesori, despre care s-a amintit aici: Petrovici, Zeletin și alții, dar mai ales Petrovici, la Iași, în celebra Aulă, unde el ținea conferințe în tradiția lui Maiorescu. În ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un 29 număr considerabil de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din istorie, dar în toată țara, în toate centrele mari ale țării s-au practicat asemenea discuții. Conferințe au ținut vechii profesori, despre care s-a amintit aici: Petrovici, Zeletin și alții, dar mai ales Petrovici, la Iași, în celebra Aulă, unde el ținea conferințe în tradiția lui Maiorescu. În ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un 29 număr considerabil de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
direct sau indirect. Așa sămi ajute Dumnezeu! Mihaiu Eminescu Jurământul de față s-a săvârșit în prezența subscrisului A. Iconom Rectorele Universității de Iassy, astăzi douăzeci august una mie opt sute șaptezeci și patru, jurământul de față s-a săvârșit în Aula Universității de Iassy, Rector, Ștefan Micle” De numele său se leagă activitatea bibliotecii în două etape: 18741875 și 1884-1886, iar instituția peste ani, îi va purta numele, ca un omagiu etern. Ca director, a fost preocupat de: • Completarea fondului bibliotecii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
muzeale din Iași și în împrejurimi. 16-VI Întâlniere la Casa Pogor între d-l. Platari Tzâma, aromân din Grecia și colectivul societății noastre. Cu acest prilej, oaspetelui i s-a înmânat Diploma de Membru de Onoare. 28-VI În aula Filialei Iași a Academiei a fost sărbătorită prima promoție de studenți basarabeni care au absolvit studiile universitare la Iași. S-au oferit premii, s-au distribuit cărți și insigne. Revedere în anul 2004. 1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
18-27 VIII Am organizat la Ciric tabăra internaținală de cultură și civilizație. Programul de tabără a cuprins activități ecologice vizitarea monumentelor din Iași, excursii în Moldova și Bucovina, serate literale, întâlniri cu scriitori, ateliere de creație, concursuri sportive. 29-30-VIII În aula academiei manifestare culturală sub genericul Unitate prin Cultură și Demnitate Națională cu expuneri: Dr. V. Bejan, prof, E. Maximiuc, Conf. A. Turculeț, Prof. V. Nechiț, Prof Al. Husar. A doua zi au avut loc discuții și dezbateri la masa rotundă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
civilizație”. Participanții (150 de persoane) au reprezentat comunitățile de români din Iugoslavia, Chișinău, Orhei, Soroca, Edinet, Nisiporeni, Ungheni, Transnistria. Programul Taberei a cuprins activități culturale educative, vizite în Iași, la mănăstirile din județul Neamț și nordul Moldovei. 30 august - In aula Academiei Române a Filialei Iași s-au desfășurat lucrările celui de-al VI-lea Simpozion intitulat “ Unitatea prin cultură și demnitate națională” cu subtitlul “Problemele învățământului în limba maternă”. 31 august - Societatea a participat la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fiind la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în toamna anului 1960 am participat la unele manifestări organizate cu prilejul Centenarului. M-a impresionat în mod deosebit numărul mare al delegaților instituțiilor de învățământ superior din lumea întreagă care, în aula „Mihai Eminescu”, au prezentat salutul omagial, au oferit și au primit daruri simbolice, între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aula, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]