2,315 matches
-
lui Michelangelo sau a „Pastoralei” lui Giorgione. Aici se află un ciob de majolică florentină, iar aici o lampă grosolană din cine știe ce mormânt roman. Pe masă zace un ceaslov „Închis ca Într-o ladă, Într-o legătură de argint masiv aurit, lucrat cu motive ciudate și Încrustat cu briliante și rubine mici”, și chiar alături de el „stă chircit un monstru urât și pipernicit, un Lar, poate, scos cu prilejul săpăturilor din câmpiile Însorite ale Siciliei celei roditoare de grâu”. Câteva bronzuri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care unul era Îmbrăcat din cap până În picioare În zale și arme, pe un cal Înalt. Acesta purta steagul orașului, numit și banderium, pe care se puteau vedea două săbii sub o coroană de aur. Celălalt cavaler, purtând o cască aurită, ducea steagul lui Albert Huet, iar după el urma restul cavalerilor. Evenimentul de mai sus include ingredientele „canonice” ale sărbătorii: parada, luptele și jocurile, ospățul și elemente carnavalești. Parada pune În scenă actori sociali (milițiile, cavaleria) și actori simbolici - cavalerii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-și modul de viață, au întemeiat așezări (sate) și locuințe, au construit biserici, papa binecuvânta, în 1229, pe cei ce vin în Cumania "pentru a construi biserici și locuințe". Avem și urme arheologice ale stabilirii pecenego-cumanilor aici: coifuri de fier aurit, apărători metalice, două exemplare de căști cumane în județele Prahova și Covurlui (Galați) și vase cumane lângă București. Nume de locuri cumane pe pământ românesc sunt într-o serie de regiuni (vezi mai sus), Vadul Cumanilor, lângă Calafat, loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Marș avea să ia drumul eșafodului:"fostul arbitru al elegantei își regasise cochetăria pentru ultima să parada. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de matase verde legați cu o panglică albă, haină lungă era tivita cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după modă catalana" <footnote idem"l'ancien arbitre de la mode avait retrouvé să coquetterie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
bunicii, iar pentru noi, geneza lumii minunate a memoriei sale: Paris, Pont-Neuf... O uimitoare galaxie în gestație, care își schița contururile încă vagi în fața privirii noastre fascinate. Exista, de altfel, printre vestigiile trecutului (îmi amintesc voluptatea cu care mângâiam cotoarele aurite și netede ale volumelor roz: Memoriile unui caniș, Sora lui Gribouille...) o mărturie și mai veche. O fotografie, făcută deja în Siberia: Albertine, Norbert și, în fața lor, pe un suport foarte artificial, așa cum e întotdeauna mobilierul la fotograf, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și care, într-o bună zi, ne-a spus făcând cu ochiul, în timp ce ne vorbea despre cinematograful nostru: „Biserica asta decapitată...” Și am văzut înălțându-se deasupra clădirii îndesate (al cărei trecut ne era necunoscut) silueta zveltă a unei cupole aurite și a unei cruci. Mult mai mult decât hainele sau înfățișarea ei, semnele acelea mărunte ne arătau cât era ea de deosebită. Cât despre franceză, o consideram mai degrabă graiul nostru familial. La urma urmei, fiecare familie își are micile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
peretele izbei, cu capul sprijinit de lemnul neted al bârnelor. Ochii îi erau închiși. Probabil că adormise și murise în somn. O adiere ușoară, venind din taiga, ridica paginile cărții deschise de pe genunchii ei. Era același volumaș franțuzesc cu cotorul aurit. S-au căsătorit în primăvara anului următor. El era originar dintr-un sat de pe malul Mării Albe, aflat la zeci de mii de kilometri de orașul siberian în care îl adusese războiul civil. Charlotte a remarcat repede că mândria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că un volumaș cu coperțile uzate și cu cotorul aurit o urma pe Charlotte în toate peregrinările ei. Ca o ultimă legătură cu Franța. Sau, poate, ca o promisiune constantă de vrajă. O arie există, o știu și pentru ea aș da... - de câte ori, în pustiul zăpezilor siberiene, înălțaseră versurile acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miazănoapte, sub codrii de stejar Se pierd una cu cerul Carpații seculari; Dar spre apus prin nouri o geană e, subțire, Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire, A nourilor lume aurită [e] de soare Ce, cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare, Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii, Ca la minune cată la dânsul călătorii. Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar toate sânt pierdute și, numa-n umbre vineți, Abia vă mai destingeți de bolta ce o țineți; Dar spre apus prin nouri s-arată loc subțire {EminescuOpVIII 119} Prin care[-i] ceru-albastru cu-a lui nemărginire; A nourilor lume aurită e de soare Ce cu văpaia-i albă, frumoasă, orbitoare Împrăștie în neguri subțiri din juru-i norii, Ca la minune cată la dânsul călătorii. Dar iată că apusul se lumină de-o ploaie, Se lumină, căci raze, sclipiri curgeau șiroaie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și uitîndu-se la el cu compătimire) SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tronuri cu trepte multe, îmbrăcați în aur, fruntea lor încinsă cu luceferi, privesc la lumea îngenuncheată la picioarele lor. Învingători mândri altădată treceau pin stradele Romei, turburi ca undele mărei, trași de capete încoronate, de regii pământului înjugați la carul aurit al împăratului. Mari în virtutea lor, mari în păcatele lor!... Căci întocmai ca pe aceștia văd apoi peste talazurile de foc a Romei arzînde, visând în fruntea palatului lui de aur, pe Neron, umbră-n togă de argint, cântând, molatec poet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
duceați de mână Voi, sfetnicii cei veștezi... oștirea cea bătrână A lui Stefan cel Mare... Astăzi mă încongior Cu tineri ca și mine, voioși și zâmbitori; M-am săturat de fețe triste, posomorâte, Eu voi amici... nu sfetnici! Voi zile aurite, Iar nu-ngropări pustie și cugete-amărîte Cari-n trecut mă-ngroapă și iarăși în trecut! ARB[ORE] Trecu Ștefan cel Mare... o dată l-am avut, S-a dus să se îngroape în trista vecinicie! Eu pot fi a lui umbră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nuntă. (după o pauză) Cu fruntea-ngălbenită, privirea fermecată, Mă-mpiedec în gîndirea-mi de crucea cea secată, De-a morții vrajă rece de viu eu mă usuc, Pe-a vânturilor gânduri eu gândul meu îl duc. Rumpeți de pe-a mea frunte auritul diadem, Dară lăsați-mi viața, să râd și să nu gem, Să nu privesc în lume, un ochi fără lumină, Un osândit ce-l duce la moarte fără vină, O liră fără sunet, un aer de mormânt, Un vânt ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înfierată, ca îngerul căzut. Cu fruntea-ngălbenită, privirea fermecată, Mă-mpiedec în gîndirea-mi de crucea cea secată, De-a morții vrajă rece de viu eu mă usuc, Pe-a vânturilor gânduri eu gândul meu îl duc. Rumpeți de pe-a mea frunte auritul diadem, Dară lăsați-mi viața... Să rîd! Să nu blestem... Să nu privesc în lume un ochi fără lumină Un osândit ce-l duce la moarte fără vină, O liră fără sunet, un aer în mormânt, Un vânt ce se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai mult o umbră decât ființă ești! Pe fața-ți a tras brazde cumplitele dureri. ȘT[EFAN] Azi sânt bătrân de tânăr. Ce fel eram eu ieri! Pe fruntea mea senină al bucuriei mir Și sufletu-mi o rouă în aurit potir Pe ceru-mi stele negre să văd și să ador, În geniu-mi speranțe - lungi aripe de zbor, Pe buza-mi zâmbet rece, regal cum aștrii -n Nord Surâd l-a mărei triste sălbatecul acord. Un zeu scăldat în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Satan ce nu căzuse în timpii cei străbuni A vieței lui damnate. O, când mi-aduc aminte cum inima mea jună Zbura pin lumea albă ca gelița nebună Ce-neacă a ei suflet în suflete de flori Și-n visuri aurite aripele-i răcori! Pîn-te-am văzut, o, Mira... pân te-am văzut în față, Înger cu sân de piatră, cu diadem de gheață, Și de-atunci sânt întocmai c-araba vijelie Ce-și mână a ei suflet pin volburi din pustie, Pin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În buclele-ți eu strecor dulci lauri de argint, Cu raza zilei albe cu geniu-ți aprind. (Mureșanu a-ngenuncheat uimit. Ea-i lasă să cadă pe frunte cununa de lauri, îi zâmbește și dispare în sus răpită de-un nor aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și petrece. Și azi ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem fantazia cu florile-i rozalbe, Revoc trecutu-n viață - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii ei își cheamă. Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nebunită, Turnând în cupa de-aur aroma cea amară: Nu voi să fie-aievea... să fie, nu!... să pară; Trecut, apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - iese
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-un colț al apartamentului statua lui Eros; în prosceniu, în oceeași parte, un pat de repaos, în stânga înainte o masă rotundă. în culisa întîia din stânga se află o ușă acoperită c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
surâde; ea e zugrăfită ca mireasă și încă șede în frumuseța-i virginală; cu portretele e ca și cu sufletul, ele nu îmbătrînesc neciodată. Ne dusem mai departe și intrarăm într-o casă cu podelele de stejar și păreți de piele aurită, cadrată în mai multe cadre de aur, era un lux fără gust, ce bătea și mai mult la ochi prin mobilele de modă veche care erau în cameră. Bagdadia de gips era acoperită cu o mulțime de figure greoaie, care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
p. 57) sau un ritual de „inițiere orfică” (147, p. 104). n) Tot la sud de Dunăre, într-o zonă locuită în Antichitate de triburi tracice (misi, geți, triballi) s-a descoperit relativ recent un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh călare pe acesta. Dar despre acest tezaur traco-getic, datat din secolul al IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
it ; Girl married to a monster etc.) (209, pp. 316, 319, 354). Alte sugestii extrem de utile temei noastre (relația preot-balaur în spațiul traco-get) ne oferă relativ recentele descoperiri arheolo- gice. Iată un singur exemplu : cele 25 de plăcuțe de argint aurit aflate într-un vas de bronz descoperit în anul 1963 în localitatea Letnița (regiunea Loveci), din zona nordică a Bulgariei de astăzi (la sud de Turnu Măgurele). Arheologii au considerat tezaurul ca datând din secolul al IV-lea î.e.n. și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tezaurul ca datând din secolul al IV-lea î.e.n. și, pe bună dreptate, l-au inclus în fondul de artă traco-getică (160). Din multe puncte de vedere - proveniență (zonă traco-getă), datare (secolul al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit), tehnică de execuție (prin ciocănire, au repoussé), motive iconografice (cavalerul danubian, triskelion etc.) -, plăcu- țele de argint de la Letnița fac parte în mod cert din seria de obiecte (funerare, rituale sau votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse dealuri, Rupse brazi și păltinași, Cu molizi amestecați (63, p. 86). în acest potop de ape primordiale înoată „boul negru”, purtând între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a fecioarei Europa, răpită de Zeus tauromorf și trecută înot în Creta. După împreunarea cu Zeus-taur, sub platanul sacru de la Gortyna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]