1,492 matches
-
acest cuvânt puternic, în prezința acestui tablou luminos al viitorului acestei convențiuni în care toată lumea vedea încurcăturile primejdioase ce ne așteaptă, auditorul, deja numeros, rămăsese înmărmurit și cu ochii țintiți la guvernul cel rău al României, la sirena fatală sub auspiciile căreia atâtea nenorociri se revarsă asupra țării. Nu făcea diversiune la acest tablou atrăgător decât unii din membrii majorității Senatului cari, cu un aer stupid, se uitau în toate părțile și căutau distracțiuni ca să-și înăbușească vocea unei conștiințe împovărate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în practică. Aceasta din urmă adaugă și condiția suficientă, exprimând necesitatea identificării în act a posibilității de manipulare. Răspunsul la prima întrebare necesită analizarea unui exemplu, universul discursului public, pe baza căruia să putem evidenția posibilitatea gestionării spațiul public sub auspicii manipulatorii. În spațiul public coexistă mai multe tipuri de discursuri: politic, jurnalistic, publicitar, educațional. Analizarea universului de discurs în cadrul a două tipuri de societăți, totalitare și democratice, ilustrează modalitatea în care interferența tipurilor de discurs aflate în spațiul public poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
manifestări violente dirijate ale unor grupuri sociale (de exemplu mineriadele), publicitatea de stat. Manipularea constă în parazitarea temporară a unui tip de discurs, și nu în acapararea totală. Așadar, în aceste două regimuri politice, este posibil controlul spațiului public sub auspicii manipulatorii. În statele totalitare, acest control este cvasi-total și determină unirea spațiului public cu discursul propagandistic. În statele democratice, acesta este parțial și temporar, întrucât există o pluralitate a grupurilor de interese și a mijloacelor de expresie, dar și mecanisme
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cămătărești“. Occidentul nu investea în Europa de Est din lipsă de încredere. Titulescu spunea că încrederea în materie financiară se putea câștiga nu prin discursuri, ci doar prin crearea de organizații adecvate. În acest scop, diplomatul român propunea drept soluție ca sub auspiciile Ligii Națiunilor să se realizeze „unificarea dreptului privat în materie de ipotecă, gaj și execuție forțată, referitor la creanțele zise agricole“ și în al doilea rând „crearea unui institut central de credit internațional“19. La 20 mai 1931 se hotăra
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată la Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român a susținut punctul de vedere francez conform căruia era necesară reducerea bugetelor militare în raport cu situația specifică a fiecărui stat, ca una dintre măsurile concrete menite a favoriza dezarmarea văzută de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice" refractare schimbării regimului constituțional care le conserva privilegiile. Punctul critic este atins însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi învăluie înăuntrul cuprinderii sale inclusiv pe iogabii români, uniți și ortodocși deopotrivă. Sub auspicii sinodale, pe fondul eșecurilor seriale de a obține materializarea în fapt a deșartelor promisiuni leopoldine, se produce o revoluție conceptuală înăuntrul semanticii ideii de națiune, care propulsează gândirea românească a secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limba română (în 1813, prin Gheorghe Asachi în Iași la Academia Domnească și 1818, prin Gheorghe Lazăr în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de vedere lingvistic), nu constituie o surpriză faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația școlară. Iată cum se prezenta, în cifre, situația educației primare în anii de după reforma învățământului. Tabel 10. Învățământul primar rural
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disproporțiile de natură calitativă (dotarea materială, livrescă și umană a unităților școlare) pentru a arăta cât de mult se înclina balanța în defavoarea învățământului românesc. Disproporția, oricum flagrantă, existentă în preajma Revoluției de la 1848, avea să se adâncească în perioada postpașoptistă, sub auspiciile inaugurării programului de maghiarizare demarat, într-un crescendo al intensității, în a doua parte a secolului al XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genialul corifeu al științei și culturii, Tovarășul Stalin" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Oameni devotați patriei, dar iubitori nețărmuriți ai Patriei Sovietice, și mai ales a personificării umane a acesteia, Generalissimul Stalin. Se configurează, astfel, sub auspiciile unui cult externalizat al personalității lui Stalin, o a patra formă, paradoxală, de patriotism sovietic personal, ce poate primi numele de "patriotism stalinist". Superioritatea patriotismului sovietic este statuată ferm într-un articol- program apărut ca editorial al publicației Studii. Revistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a răzbătut până la urmă sub forma închegării limbii române. Celălalt factor care a salvat latinitatea (i.e., europenismul) pe durata acestei faze de recluziune a fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
finalitate a educației în societatea românească a luat forma cetățeanului angajat civic. De la zidirea antropologică a Românului Național în secolul al XIX-lea, revizuit în idealul omului socialist instituit de regimul comunist, s-a trecut la construirea cetățeanului european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii ne poartă înspre aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului s-a petrecut sub auspiciile nostalgiei colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist, viața în România este evaluată per general ca fiind "mai rea" de 40,5 la sută dintre cei 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
face paralelismul între d-l Lascar Catargiu, care a fost conducătorul partidului conservator, și domnul Brătianu, șeful unuia din grupurile sau fracțiunile partidului liberal, numit roșu. D. Lascar Catargiu a venit în anul 1870 la putere, sub cele mai favorabile auspicii pentru d-sa. Greșalele ce comisese domnul Brătianu de a căuta reazemul său în afară, unite cu greșalele unei administrațiuni interne incapabilă și neonestă, îl precipitară de la putere. D-sa fu smuls de pe băncile ministeriale din chiar mijlocul unei maiorități
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Constituțiunii și a tronului și căutară pe omul onest și energic ce ar putea salva situațiunea, și în unanimitate indicară pe d. Lascar Catargiu. Iată cum greșelile d-lui Brătianu aduseră pe d. Catargiu la putere, sub cele mai bune auspicii pentru d-lui, pentru că fu aclamat, ridicat la putere și susținut de toți aceia ce nu speculează asupra intereselor țării. {EminescuOpXII 26} Până aci începutul broșurii. Se 'nțelege că cu aceeași manieră riguroasă cu care se critică primul viziriat al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
culise, de orice categorie s-ar ținea, diplomat sau galopin, balerină sau adiutant domnesc, gazetar sau cinstit episcop, așteaptă, prevede, dar mai cu seamă prezice hausse asupra acțiunilor. Toată puterea intereselor lor [î]i face să vrea hausse. Sub asemenea auspicii se deschide bursa. Capitalistul serios șade la un colț. îl cam tentează zgomotul. Ar vrea și n-ar prea vrea. Dar ceea ce am numit noi alaiul fără parale nu-și poate păstra titlurile. Cei 150, 300, 450 franci ce i-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a șoptit despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o împărăție de miazăzi; cehii se propun a însoți pe împăratul în călătorie și a se prezenta și ei țarului ca reprezentanți ai slavilor din monarhie; bucuria în tabăra slavilor e mare. Dar în același timp se văd nemulțumiri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a rămas fără influență în Petersburg, va fi privegheată de acum înainte în Viena cu toată asprimea, ca și socialismul, de vreme ce s-a stabilit înțelegerea că Rusia nu va vedea în urmărirea panslavismului un act de ostilitate. Numai sub asemenea auspicii împăratul Germaniei va putea să asiste cu spiritul la întîlnirea țarului cu împăratul Austriei, întîlnire ce nu va fi în folosul cehilor; numai așa {EminescuOpXII 350} se poate imagina o înțelegere între cei trei monarhi și numai așa se va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
București; Facultatea juridică a Universității ieșene. Pentru electivitate nu s-au rostit decât o seamă de băieți cu coatele încă pline de praful școalei și al conventiculelor socialiste din Paris, oameni cari vor să-și facă carieră, se vede, sub auspiciile protectoare ale cadrelor electorale ale vestitului Serurie. Ar fi interesant ca tot ce e competent în materie juridică să se pronunțe unanim pentru inamovibilitate, iar comisiunea parlamentară care-a consultat aceste autorități să se hotărască cu toate acestea pentru electivitate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între România și Austro-Ungaria. Nu știm, se 'nțelege, daca Ministerul nostru de Esterne va fi dispus de-a încărca pe ministerul Gladstone cu sarcina grea a unei atât de dezinteresate mijlociri: a făcut deja neplăcute esperiențe cu mijlocirile chiar sub auspicii mai bune. Sigur ni se pare însă că, pe bazele date, nu mai e loc pentru un compromis, adecă pentru concesiuni, și mai mari din partea Austro-Ungariei. Ia să vedem în ce se pretinde că consistă preponderanța Austro-Ungariei, siluirea celorlalți interesați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]