2,578 matches
-
fie proorocit!... auziră calfele, ucenicii, meșterii cei mari, dar și regele pietrar, auziră sfatul-poruncă pe care Oswald Zaur Austriacul îl lansase, în plină noapte, spre întreg acel șir ce devenise aproape inert. La ce se gândise autorul când Oswald Zaur Austriacul, proiectantul acestui edificiu de la capătul lumii, încerca să salveze, ca în corabia lui Noe, o parte din lumea muncitoare și să o ducă acolo, la Tatăl ceresc? De altfel nici personajele rămase în suburbii și care trebuiau să participe la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
și unde se căuta piatra filosofală capabilă să dea lumii tinerețea veșnică, nici într-o asemenea lume izvorâtă din dorința omului pentru veșnicie, nu putea fi posibilă nici măcar speranța, care moare ultima. Așa i se păreau și lui Oswald Zaur Austriacul suburbiile: „o ordine ca de cimitir, rece și fără nici o intonație. că parcă simțeai cum mormintele se hrănesc cu morți tineri, cu perechile de musafiri, la acea cină de pomină.” Sunt ultimele cuvinte consemnate în finalul cărții. Judecata ei, poate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
că Wolfgang Amadeus Mozart l-a surprins exact în momentele sale de supremă slăbiciune. Sau de măreție fără seamăn. Forța nu i-a slăbit câtuși de puțin. N-a pierdut nimic nici din măreția sa. Dimpotrivă. Omenia pe care marele austriac i-a pus-o pe seamă îl întregește. Jupiter nu mai este acum doar răceală de nepătruns, doar forță oarbă. Inima lui se aude bătând; în corzile viorilor în tânguirea alămurilor, în zbuciumul percuției sau în tonul confensiv al pianului
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
romani. A scris Satire și Ode. Hotin - cetate puternic întărită la granița de nord a Moldovei. A făcut parte din Țara Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare). A fost cucerită pe rând de poloni, turci, austrieci. hrisov - document emis de cancelaria domnitorului, cu putere de lege. Iancu de Hunedoara (1441-1456) - voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei. Familia lui stăpânea domeniul Hunedoarei și a construit Castelul Huniazilor (vezi Castelul Huniazilor). A întreprins mai multe campanii împotriva
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
cucerită de slavii de sud. La începutul Evului Mediu s-a constituit aici Despotatul Sârb, cu capitala la Belgrad (vezi Belgrad). Domnii români au avut relații strânse cu despoții și s-au înrudit pentru a lupta împreună împotriva ungurilor, a austriecilor și a turcilor. În secolul XVI a fost cucerită de turci. În 1815 s-a înființat Principatul Serbiei sub suzeranitate otomană, iar independența a fost dobândită o dată cu Țările Române, în 1878. Între 1918 și 1945 a făcut parte din Regatul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Basarab I, care a fondat statul cunoscut cu acest nume, prima lui capitală fiind la Curtea de Argeș. Pe parcursul mai multor secole, domnitorii Țării Românești i-au apărat independența împotriva tuturor celor care au dorit să o cucerească: tătari, maghiari, poloni, turci, austrieci. Abia la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (vezi Mircea cel Bătrân), în 1418, Țara Românească începe să plătească tribut turcilor (vezi tribut). Dependența față de Imperiul Otoman (vezi Imperiul Otoman) va cunoaște forme diferite și uneori va fi ruptă, prin
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
mănăstirile cu incunabule sau în vechiul cartier evreiesc al orașului, Corto urmărește manuscrisul din piele umană pe care un supraviețuitor a înscris drumul către ținutul comorilor fără de nume. Un război teribil vuiește în jurul Veneției, iar cetatea dogilor este asaltată de austrieci și de germani. Din acest abur gnostic al Veneției se hrănește și femeia pe care marinarul cu cercel în ureche o va reîntâlni, la fel de enigmatică și de ucigașă ca și în insula caraibiană. Venexiana Stevenson este, asemenea lui Corto, actorul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Viena, în același an 1924. Ele au fost analizate comparativ de către Pássuth Krísztina, într-o lucrare de referință: Avant-garde de l’Éurope Centrale (Flammarion, Paris, 1993). În România, expoziția vieneză - la care au participat, în general, artiști francezi, spanioli și austrieci, de la Picasso și F. Léger la Egon Schiele, absenți din expoziția Contimporanului - a fost comentată pertinent de către Lucian Blaga („O expoziție pe care nu am văzut-o“, în Cuvîntul, an I, nr. 5, 10 noiembrie 1924, p.1), care considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
copil nu-l chema Carinthia. Se părea că Amanda cunoscuse cândva o persoană fermecătoare care purta numele ăsta, dar adevărul era că aceasta era denumirea uneia dintre provinciile austriece și că era ridicol să botezi un copil cu numele ăsta. Austriecii nu-și botezau progeniturile Humberside. Din fericire, copilul oferise chiar el soluția, dovedindu-se a fi băiat. Ceea ce, desigur, iscase probleme legate de nume. Amanda citea cartea Nume pentru conducători, un volum în ediție de lux, care făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
încă o dată, față. Sau, pe scurt, de a demonstra că tot psihanaliza este fundamentul și în psihologia mulțimilor 351. În sfîrșit, un al patrulea motiv este de ordin personal. Deținem, în acest sens, mărturia lui Freud însuși. Fără îndoială că austriacul a îmbătrînit. Și Dumnezeu știe că bătrînețea lui i-a servit unuia dintre ei mai abili detractori ai săi un pretext pentru a-i denigra scrierile de după 1920. Unii atribuie concepția lui asupra mulțimilor conservatorismului proverbial al oamenilor în vîrstă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
par simple și repetitive. Un motiv cît se poate de evident există. Spre deosebire de elevii și succesorii lui, Freud a scris pentru un public alcătuit din femei și bărbați care nu numai că nu erau deloc convinși de cele afirmate de austriac, dar îi erau de-a dreptul ostili. De aici, caracterul uneori elementar al analizelor lui, abundența de exemple familiare și cotidiene, înverșunarea de a convinge ce răzbate din trama raționamentelor oricît de seci. Dar noutatea, interesul lor nu sînt prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în criticul și cenzorul ei. Și dacă ar fi numai asta! Dar datorită influenței conjugate a acelor animale inventive care au fost discipolii lui Freud și dintre care Reich rămîne cel mai important și a spiritelor mai subtile pe care austriacul le-a inspirat, dintre care Adorno și Marcuse sînt cei mai documentați, așadar datorită influenței lor asupra mișcărilor sociale recente din Europa și Statele Unite, psihologia mulțimilor a avut din nou parte de o carieră grandioasă, făcînd practic istoria. Astfel, ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tribunalele au interpretat conceptul de minoritate națională ca incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene?" în Revista Română de Drept Comunitar nr.1/2008. 16"Nu suntem o țară care a pus probleme atunci când, înaintea summitu-lui de la Lisabona, alte țări membre UE sesizaseră că este momentul să-și impună pretențiile. Așa au făcut italienii, austriecii și bulgarii. Și au câștigat tot ce și-au propus. Noi, niciodată, nu avem nici un fel de probleme. Nu revendicăm nimic și, în general, cu excepția problemei Kosovo, suntem de acord cu toată lumea și pe toate temele" (v. articolul "România plătește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o operă bună, decât atuncea când "vocea poporului" se face auzită tare și clar până, și în cercurile cele mai nalte, spre a li se face cunoscut cu preciziune: ceea ce vrem și ceea ce nu vrem. Într-un stat ca cel austriac nu e însă de ajuns ca fiecare popor să se facă destul de remarcabil pre sine numai și să pledeze fiecare pro domo sua: ci aicea o pretinde principiul conservărei de sine ca să se sprijinească unul pre altul și să participe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un popor străin, pentr-o industrie străină. Acele popoare ar ajunge la proletariatul plugului, ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică comercială protecționistă și sub protectoratul său propriu și al nimărui altcuiva ar conținea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată. "Post" se teme că ne-am sparge capetele de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât prin apucăturile minciunoasei diplomații. Ne vom aminti de aceea cu drag acele trăsături curate a inimei sale cavalerești cari privesc în special pe români și cari n-ar trebui date uitării. Înaintea războiului din a. 1866 Napoleon propusese cabinetului austriac o politică într-adevăr înspăimîntătoare prin dejosirea ei. Italia fiind legată cu Prusia prin tractat, Napoleon propunea un fel de luptă de aparență, un fel de bătaie în glumă pe teritoriul Veneției, care să-i dea ocazia Austriei de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
povești pe care îl zărești oriîncotro te-ai întoarce, din care cauză începe a ți se năzări și acolo unde nu e. Pentru a cunoaște 163 {EminescuOpIX 164} mai bine raportul în care aceste două elemente, cel românesc și cel austriac, au trebuit să intre, vom trebui să le caracterizăm asemene unui chimist și să stabilim proporția puterilor în joc, avantajele unuia din elemente, dezavantajul celuilalt. Ce vedem dar la cea întîi privire? Pe de-o parte un stat mare, având
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
își sfârșește învățătura, nu știe nici o limbă cum se cade. C-un cuvânt, Austria, pentru a domni, are nevoie de un ciudat soi de indivizi generis nullius și în secolul al XVI clerul catolic se potrivea cu acest rol, încît austriacul cel mai bun era pe atunci și catolicul cel mai bun. Astăzi însă nu se mai potrivește. Libertatea religioasă, răspândită preste toată Europa, au stabilit foarte mult biserica, iar acești beamteri fiind cu totul netrebnici pentru o sarcină atât de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amestec în afacerile străine și evenimentele de până astăzi petrecute în Turcia n-au atins nici direct nici indirect interesele Germaniei. Politica germană față cu puterile se bazează pe stima și încrederea reciprocă". În ședința de 7 noiemvrie a parlamentului austriac deputații Wosniak și Faudek, interpelând guvernul, au pledat pentru politica slavă. Cel din urmă, între altele, s-a pronunțat pentru modificarea politicei interioare a monarhiei. "Mare parte a armatei austro-maghiare o constituie slavii, prin urmare monarhia trebuie să se razime
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Anglia, SUA s.a.m.d. În România, prima piesă a fost publicată în 1996 și a văzut lumina rampei în 2000 ("Genocid, sau ficatul meu e fără rost"). Werner Schwab nu părea sortit să facă parte dintre aleșii Parnasului literar austriac, mai întâi pentru că formația sa era de artist plastic, și încercările sale literare nu au fost ani de-a rândul luate în serios de nici o redacție, de nici un birou de dramaturgie al vreunui teatru. De aceea, viața autorului, neavând multe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nevastă-ta toată noaptea cu capul de perete, când îți regulezi atât de zbuciumat scroafa... bumm, bumm... o jumătate de noapte! DOAMNA WURM (tare): Herrmann, tacă-ți gura aia spurcată! DOMNUL KOVACIC: Eu... eu sunt de două generații împământenit ca austriac german. Sunt sănătos și curat, și pe deasupra și funcționar. Îi sugrum eu acum zilele artistului șchiop... (Vrea să se repeadă la Herrmann. Dar, prin ușa deschisă, năvălește Doamna Kovacic) DOAMNA KOVACIC: Rudi... n-o fă! (Domnul Kovacic se abține) Nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să înmulțiți observațiile mele prietenoase? De trei ori, vă rog fiți bună și împrospă-tați-vă memoria, doamnă Kovac! DOMNUL KOVACIC: Kovacic. DOAMNA GROLLFEUER: Kovac...Kovacic...e derizoriu. Vă numiți la fel de dezgustător pe cât și arătați. DOMNUL KOVACIC: Sunt de mai multe generații austriac... DOAMNA GROLLFEUER: Tacă-ți gura, Kovac. Uită, măcar în prezența mea, că nu ești decât o bestie gălăgioasă, care din nefericire a apucat să se prăsească. DOMNUL KOVACIC: Dar așa ceva... dar eu nu trebuie să... așa ceva. DOAMNA GROLLFEUER (ridicându-și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pantofii și ciorapii și îi vâră lui Karli degetele de la un picior în gură. Karli suge și plânge. Unul după altul îl urmează toți în afară de Schweindi. Acesta privește iritat scena) SCHWEINDI: Nu ling eu picioarele alea catastrofale... eu sunt un austriac cu coloană vertebrală și un austriac nu linge picioarele nici unui om, omul austriac poate cel mult să sărute plin de umil respect picioarele împietrite de marmoră ale unei fecioare adevărate cu o demnitate logică, care se află inclusă într-unul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui Karli degetele de la un picior în gură. Karli suge și plânge. Unul după altul îl urmează toți în afară de Schweindi. Acesta privește iritat scena) SCHWEINDI: Nu ling eu picioarele alea catastrofale... eu sunt un austriac cu coloană vertebrală și un austriac nu linge picioarele nici unui om, omul austriac poate cel mult să sărute plin de umil respect picioarele împietrite de marmoră ale unei fecioare adevărate cu o demnitate logică, care se află inclusă într-unul ca asta. HERTA: Dar acum și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]