1,019 matches
-
motivații, creștere etc. Deși limita între individ-organizație este indiscutabilă (și nu face subiectul acestui capitol), pentru a clarifica beneficiile extinderii bunei relaționării dintre organizația-afacere și societate vom face, ad-hoc, o paralelă cu o teorie notorie în domeniul psihologiei sociale: teoria autodeterminării (Self-determination theory SDT). Teoria autodeterminării este o macroteorie despre motivație, dezvoltarea personalității umane și despre nevoile umane bazale, la formularea și dezvoltarea căreia au contribuit Deci (1971), Deci & Ryan (2002), Lepper, Grene & Nisbett (1973); Harter (1978) și mulți alții. Una
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
între individ-organizație este indiscutabilă (și nu face subiectul acestui capitol), pentru a clarifica beneficiile extinderii bunei relaționării dintre organizația-afacere și societate vom face, ad-hoc, o paralelă cu o teorie notorie în domeniul psihologiei sociale: teoria autodeterminării (Self-determination theory SDT). Teoria autodeterminării este o macroteorie despre motivație, dezvoltarea personalității umane și despre nevoile umane bazale, la formularea și dezvoltarea căreia au contribuit Deci (1971), Deci & Ryan (2002), Lepper, Grene & Nisbett (1973); Harter (1978) și mulți alții. Una din concluziile acestei teorii explică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Grene & Nisbett (1973); Harter (1978) și mulți alții. Una din concluziile acestei teorii explică cum motivația extrinsecă, deși inițial resimțită ca restricție normativă a actelor autonome, devine motivație intrinsecă, factor automotivator pentru comportamente autonome. Deci et al. (2004)82 explică autodeterminarea ca fiind rezultanta a trei elemente, acum devenite postulate pentru științele umane: * oamenii sunt inerent proactivi cu potențialul lor și își controlează propriile forțe în acest sens; * oamenii au o tendința inerentă pentru dezvoltare și integrare funcțională; * acționarea și dezvoltarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
există de prea mult timp pentru a putea fi exact localizate. Cert este că în epoca modernă principalul reglator, monitor și penalizator al conduitelor a/antisociale pentru entitățile economice a fost guvernul și infrastructura sa legislativă. Or, după algoritmii teoriei autodeterminării motivarea extrinsecă, atât de îndelungată, ar fi trebuit să devină intrinsecă. Din păcate, societatea a constatat că, în loc să interiorizeze regulile de funcționare etică și echitabilă față de lume, să le transforme în factori motivatori interni și în coduite de facto, afacerile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
internațională. Problema împământenirii evreilor a generat discuții aprinse odată cu obținerea independenței statului român de sub dominația otomană. Modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, la intervenția Alianței Universale Israelite, a provocat multe resentimente elitei românești în dorința ei de stabilire a autodeterminării și suveranității României, și a readus în mintea multora întrebări care persistau și un secol mai târziu, despre loialitatea și motivațiile evreilor români care căutau să obțină cetățenie și drepturi egale în cadrul statului român. Astfel, conform Convenției de la Paris (19
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
kurzii, în pas cu vremea, și-au creat fel de fel de organizații și asociații naționaliste, partide politice și presă în limba lor, mai ales în Imperiul Otoman. Șansa părea să le surâdă. Tratatele de pace de la sfârșitul Primului Război Mondial, principiul autodeterminării naționale care stătea la baza lor au dat câștig de cauză kurzilor. Astfel, Tratatul de la Sèvres din anul 1920, în condițiile destrămării Imperiului Otoman, le recunoaște dreptul la independență și preconizează crearea unui stat național în fostul Kurdistan otoman. Însă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
80.000 de adepți s-au refugiat în India unde au format guvernul din exil -, în Nepal și Bhutan. ONU a dat trei rezoluții în 1959, 1961și 1965 în care condamnă China pentru încălcarea drepturilor omului în Tibet și cere autodeterminarea acestuia. Toate au rămas fără răspuns. De atunci Dalai Lama cutreieră lumea în lung și-n lat, s-a întâlnit de multe ori cu toți puternicii lumii, a cerut insistent dreptate și autonomie pentru Tibet obținând, în 1989, și Premiul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și cruzimea ei fiind manifestările sublimate ale puterilor oarbe din natură ce-și fac drum prin temperament (p. 237). Nici Agamemnon nici Clitemnestra nu sunt adevărați eroi tragici înzestrați cu acel grad de conștiință în care omul e capabil de autodeterminare (p. 246). Antagonismul dintre soți anunță conflictul tragic din spiritul fiului lor Oreste. Dat fiind procesul lent de desprindere a omului din mediul în care individualitatea plutește încă fără o conștiință proprie, pregătirea actului tragic impune forma trilogiei în stare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
condițiile în care avusese loc întoarcerea provinciei la România, avea un punct de vedere care se potrivea foarte bine acestor evenimente. Revoluția rusă, spuse el, i-a trezit și pe basarabeni, care într-o primă etapă au cerut dreptul la autodeterminare, în cadrul unui stat rus, democratic și internaționalist. Această perspectivă, împărtășită de vizionarii idealiști, a fost repede contrazisă de realitate. Încet-încet, într-o confruntare aspră între două tabere revoluționarii proruși și naționaliștii care visau o reîntoarcere la România -, balanța s-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spre mai multe reforme și mai multă justiție. În mare, așa au stat lucrurile... Orice revoluție poate fi, la un moment dat, oarbă ca o catastrofă naturală, spuse învățătorul, dar important este că, la început, bolșevicii recunoșteau dreptul popoarelor la autodeterminare, mergând până la dreptul de separare. După o pauză, adăugă gânditor: În ce privește reformele și justiția, s-ar fi putut face mai multe... Discutau, erau plini de temeri, dar încă sperau, în vreme ce Bugazul își trăia ultimele zile, înainte de a pieri sub cenușa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
000 de soldați. În urma contactelor cu camarazii lor de luptă, sau cu sindicaliștii pentru cei folosiți în industriile de război, indienii s-au întors acasă cu idei noi împrumutate de la colonizatorii înșiși. Fie că este vorba despre "dreptul popoarelor la autodeterminare" în numele căreia occidentalii au luptat și au pretins că redesenează harta Huropei, sau de tezele antiimperialiste expuse de marxiști, aceste idei vor servi drept pîrghie pentru mișcările de emanci-|ui c care încep să se dezvolte în rîndul popoarelor colonizate, imediat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
linia frontului de la Mărășești, Mărăști, Cașin, Oituz. Câteva bătălii victorioase purtate în anul 1917, au salvat țara de o cotropire totală, de umilință și a renăscut patriotismul autentic în popor. Sfârșitul primului război mondial a adus cu sine consacrarea principiului autodeterminării naționale. Acest moment istoric a contribuit la construirea pe teritoriile imperiilor din centrul și sudestul Europei de noi state. Această mișcare națională a cuprins și provinciile românești anexate de Imperiul Habsburgic și Țarist. În acest context, Sfatul Țării din Basarabia
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
și poet Mihai Eminescu. Puțin mai târziu, în 1877, bucovinenii au comemorat împlinirea unui secol de la asasinarea domnitorului-patriot Grigore alIII-lea Ghica. În ziua de 28 noiembrie 1918, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar multinațional și a luptei popoarelor pentru autodeterminare, Congresul General al Bucovinei a votat “Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”. Dar revenirea Bucovinei întregi la Patria-mamă nu a durat decât până la 28 iunie 1940. Deși
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
condus de Lenin, apoi de Stalin, au loc cumplite crime de masă, milioane de oameni fiind uciși de represiunea împotriva celor ce se opuneau politicii partidului precum și de foametea care se instalase în întreaga Rusie. Așa-numita politică leninistă de autodeterminare a naționalităților s-a dovedit a fi o vorbă goală, imperialismul rus continuând să se manifeste împotriva unora din republicile sovietice ce se doreau independente, puterea de la Moscova menținându-le cu forța în cadrul Uniunii. Nici alipirea Basarabiei la patria-mumă România
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de cultura franceză, Intervenția Franței la Conferința de la Versailles pentru transferul Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei către România, în virtutea principiului wilsonian de autodeterminare a popoarelor, a fost favorabil comentat de presa românească, inclusiv în Bucovina. Anii următori au făcut „epocă franceză” și în Bucovina. Elena Văcărescu, Anna de Noailles și Prințesa Bibescu au făcut să strălucească cultura română nu numai în saloanele pariziene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Internaționalei Comuniste cu sediul la Moscova, a fost perceput ca partid al străinătății, trădător al intereselor naționale, și scos În afara legii În 1924. Fapt este că făcea jocul Moscovei, proclamând caracterul multinațional al statului român și dreptul națiunilor la autodeterminare (cu alte cuvinte, destrămarea României și, mai ales, recuperarea de către ruși a Basarabiei). Nu număra de altfel decât vreo mie de membri, În majoritate nu români etnici, ci maghiari, evrei, bulgari, ruși și ucraineni (care aveau, desigur, motive specifice de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românesc, Puterea sovietică rusă nu avea nici un drept. Prezența armatei roșii pe teritoriul Basarabiei echivala cu o invazie, cu o agresiune. Da, pentru că în condițiile căderii țarismului, imperiul rus se destrăma și popoarele oprimate intraseră într-un proces complex de autodeterminare națională, proces pe care noul regim de dictatură adus de bolșevici îl sugruma, în pofida “declarațiilor” din noiembrie 1917; autodeterminarea Basarabiei până la despărțirea de vechiul stat și unirea cu națiunea din care făcea parte - slogan leninist bine cunoscut - era un proces
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o agresiune. Da, pentru că în condițiile căderii țarismului, imperiul rus se destrăma și popoarele oprimate intraseră într-un proces complex de autodeterminare națională, proces pe care noul regim de dictatură adus de bolșevici îl sugruma, în pofida “declarațiilor” din noiembrie 1917; autodeterminarea Basarabiei până la despărțirea de vechiul stat și unirea cu națiunea din care făcea parte - slogan leninist bine cunoscut - era un proces în plină desfășurare pe care România era datoare să-l sprijine. Conivența germano-rusă/sovietică a avut vreun rol în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că între Republicele Moldovenească și cea Ucraineană din momentul de când ele s-au declarat autonome, s-au stabilit cele mai amicale raporturi de vecinătate și Ucraina întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Republica Moldovenească, recunoscând dreptul ei la autodeterminare și independență. În raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească, guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldovenească ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 decembrie 1917, semnată de Vinicenco și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Republica Moldovenească independentă, neatânată și indivizibilă, și orice tentative, de oriunde ar veni ele împotriva independenței și indivizibilității Republicei Moldovenești, așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-a câștigat drepturile cu atâtea sacrificii. Sfatul Țării își exprimă convingerea fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ai demonismului romantic ori ai ateismului modern [...]. Eminescu poartă pecetea "stilistică" a ortodoxiei, a sensibilității răsăritene în genere", dar aceasta e o altă discuție posibilă prin "analiza spectrală" a operei, și care "nu mai ține aproape în nici un fel de autodeterminarea lui conștientă". Cât privește manifestările extremiste ale unora care solicită sanctificarea poetului (vezi Gh. Gavrilă-Copil ș.a.), Răzvan Codrescu atrage atenția, pe bună dreptate, că "nu numai memoria lui Eminescu, ci ortodoxia însăși trebuie apărată de zelul penibil al "ortodoxismului" decerebrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mult, a face cu nevoia de supraveghere internațională sau supranațională a tranzacțiilor comerciale și financiare, cât și cu activitatea militară. În prezent, turbulența între statele-națiune, grupările regionale supranaționale, grupurile sub-statale etnice, religioase sau alte grupuri afiliate care solicită teritorialitate și autodeterminare, organizații internaționale și corporații multinaționale este considerabilă. În interstițiile dintre aceste organe diverse există posibilitatea dezvoltării crimei transnaționale, ca de exemplu spălarea banilor, contrabanda cu arme sau persoane, comerțul cu droguri, terorismul statal și pirateria internațională. Asemenea activități necesită de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
să cîștige prestigiu în politica externă, care să compenseze influența lui în scădere, regele a intrat bucuros în discuții. Obstacolul principal în calea unui acord era dificultatea împărțirii teritoriului otoman. Nici un guvern nu era împiedicat de vreo idee legată de "autodeterminare". Ele erau puțin preocupate de posibilele revendicări ale bulgarilor și deloc de cele ale albanezilor. Guvernul grec dorea să anexe toată Macedonia și a propus împărțirea teritoriilor locuite de bulgari, Serbiei urmînd să i se atribuie partea de la nord de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Aceasta nu este întâmplătoare, ea având o dublă semnificație. În primul rând denotă atitudinea lui Alecu Hurmuzaki față de conceptul modern al problemei, folosind termenul dat în plină perioadă de efervescență a procesului de afirmare a națiunilor în Europa și a autodeterminării conștiinței lor naționale. În al doilea rând, această utilizare a termenului pentru Bucovina avea menirea de a trezi conștiința românilor de aici și de a promova procesul de emancipare spirituală a lor, de a înviora autonomia vieții morale. Vorbind despre
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, "Partidul Comunist din România" (P.C.d.R.) milită, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sustinandu-se teza leninista autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) și regiuni românești. Motiv pentru care, încă din 1924, P.C.d.R. fusese interzis, prin ordonanțele Comandamentului Corpului ÎI de Armată din 23 iulie 1924, completate de legea Marzescu, iar activitățile comuniste, calificate drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]