884,171 matches
-
dreptului, Eugeniu Sperantia. Cel pe care aveam să-l cunosc mai de-aproape și să-l apreciez cu adevărat ani de zile mai târziu, era una din personalitățile eminente ale Universității din Cluj. O eminență deloc uzurpată. Dar, cu toată autoritatea de care se bucura pe drept, cursul său despre natura legilor mă intriga și, de ce să nu spun, mă irita. Profesorul analiza, dispuse parcă pe același plan, reguli, cutume, norme, formule generale, principii, sub denumirea comună de legi. Asimilarea legilor
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
au ajutat atunci în deruta mea, oferindu-mi conceptul de ordo, de ordine. Cu ajutorul acestuia, începeam să întrevăd în lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un respect al autorității Legii, respect ce se va transforma mai târziu în cel mai profund dispreț al legilor impuse de autoritățile arbitrare ale unui stat totalitar. Dar adversitatea împotriva legilor abuzive ca și a legiuitorilor nelegiuiți nu mă va face niciodată să consider
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
în lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un respect al autorității Legii, respect ce se va transforma mai târziu în cel mai profund dispreț al legilor impuse de autoritățile arbitrare ale unui stat totalitar. Dar adversitatea împotriva legilor abuzive ca și a legiuitorilor nelegiuiți nu mă va face niciodată să consider că anomia, vidul de nomos, de lege, ar putea fi altceva decât o negare, o anihilare a umanului
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
am regăsit acolo formele elementare, primitive ale spațiului universitar. Un spațiu a cărei îngustime, parcelare celulară, despuiere de orice mijloace îmi amintea acele conventicule ale înaltului Ev Mediu, acea societas, comunitatea învățăceilor adunați în jurul câte unui dascăl. N-aveam din partea autorităților ce ne țineau sub zăvoare nici-o licentia docendi, o autorizare de a preda, autorizare pe care Biserica medievală a dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează, cu agrementul autorităților franceze, Comitetul Român de Asistență (CAROMAN) care funcționează, cu mult folos pentru refugiații români, multă vreme (pînă prin anii '60). Dar, bineînțeles, un angajament de muncă, un emploi (un job, cum se spune astăzi), dl Djuvara, diplomat român care participase
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ar fi fost foarte util cititorilor acestei lucrări.) Fără îndoială, în graba condeiului, am omis și noi alte nume. Dar cît de important ar fi fost să fi avut a citi și memoriile acestor personalități! Cum să nu atragă atenția autorităților occidentale - și oficiale, și „speciale" - o prezență atît de complexă - și „valaho-românească", și franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
motive economice („Românii deplasați") se amestecau cu cei ce-și alegeau expatrierea din rațiuni strict patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul Noua configurație a emigrației în anii '80 (p. 419-434) întîlnim nume cunoscute și nouă - dintre care cele mai însemnate sînt cele ale lui Mihnea Brindei, Mihai Korne, Maria și
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
a somat pe ruși. Își apără onoarea. Dar la gazete? Frații noștri. Cei de dincolo de munți. Și gazetele cum să tacă dacă află? "Trece trenul prin Balcani/ încărcat cu militari". Dar militari germani spre Turcia. Asta e neutralitate, domnule? Teribilă autoritate are Carp bătrînul. Iar la suveran vine Czernin, diplomatul cu nasul de ceară. Cere Czernin. Iar plînge regele. A murit din pricina audiențelor, Brătianu știe. Și fuga pe ușa din dos, prin grădină. Rămîn miniștrii căscați. Brătianu cumpără, vinde, umple goluri
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
lui credință nu se îndoia nimeni. Chiar dacă nu-și uitase originea, domnea de peste patruzeci de ani. Îi biruise pe turci. Condițiile geografice ca și nenumăratele pronosticuri în legătură cu deznodămîntul măcelului, indicau propunerea lui drept cea mai înțeleaptă. Vocea teribilă plină de autoritate a bătrînului Petre Carp, îl susținu și ea pînă la capăt. Cu toate acestea, împotrivirea celorlalți și în primul rînd a lui Ioan I.C.Brătianu birui. Interesele naționale dictau altă atitudine. Nu era vorba nicidecum ca onoarea României să fie
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Năstase, mi-a răspuns sec. Știam eu că mediocru la mediocru nu-și scoate ochii, așa că n-am mai lungit povestea. Omul s-a uitat la mine cam preț de trei minute, apoi a pipăit fierul și a decretat cu autoritate și profesionalism: - Pleu de conserve a-ntâia! Cum?!, mi-a venit să urlu. Pleu?! M-am scăpat pe picioarele unui demonstrant și, fiindcă tot nu aveam ce face, am strigat și eu cu ei niște slogane antiguvernamentale, după care am
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
are un câine, un ceva, că nu mă pricep la zoologie, dar știți cum latră? - Ham, ham, nu? - Ham-ham?! Glumiți! Rage, domnule, ca un vițel - pot să vă reproduc dacă doriți... - Poftiți, doamnă, reproduceți, da' aveți copiraitu'? Că ne ia autoritățile și CNA-ul de ne vedem la Gherla, printre gratii... - Pentru-atât?! - D-apoi, cum? O concitadină e la pușcărie pentru un ou... - Extraordinar! - Nu e nici un extraordinar, doamnă! E normal, doar știți și dumneavoastră: cine fură azi un ou
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
-și prietenul cu zâmbetul său ușor ironic în colțul buzelor subțiri. Dr. V. Voiculescu a înțeles și mi-a atras cândva atenția cât de apăsat se simțea Ion Pillat de prestigiul politic și faima Brătienilor, al cărui descendent direct era, autoritate pe care a îndulcit-o patima sa pentru poezie. În anul 1944, căsătorindu-mă cu Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
una și cealaltă sunt scrise de Ulițkaia. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara S-a născut în 1912, în comuna Domnești din județul Argeș și a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu din Munții Făgărașului, fiind arestată și torturată de autoritățile comuniste. Bătută până la desfigurare până și pe patul de spital, atârnată de păr din tavan și schingiuită în zeci de alte moduri, Elisabeta Rizea a găsit totuși puterea de a nu vorbi și de a nu trăda. De citit, pentru
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
imediat serviciul cu pricina, precum și să mi se scadă din factură suma strecurată acolo abuziv. Mi s-a zis că nu prea se poate, trebuie s-o plătesc. Am înnebunit și mai tare. Primul impuls a fost să iau calea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Al doilea, mai pașnic, a fost să găsesc pe cineva din interior, care să dispună rezolvarea problemei. Un PR Manager ar fi fost perfect. M-am apucat să îl caut. Mister total. Nimeni nu avea idee
Da, companiile vor să ne fure! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21272_a_22597]
-
Tache Femeia sfâșiată de câini acum câteva zile (în curtea ADP sector 5) a murit, ocazie cu care reîncepe o discuție pe care am mai auzit-o de miliarde de ori, în ultimii 20 de ani. În 20 de ani, autoritățile din București NU AU REUȘIT SĂ REZOLVE problema haitelor de maidanezi. De fapt, situația chiar se agravează, pe zi ce trece. Citez din Adevărul: “Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei a declarat că Primăria Capitalei este cea care are în atribuții strângerea
Maidanezii au ucis din nou. Să ieşim noi să sterilizăm primarul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21282_a_22607]
-
polonice, și îi împiedică pe hingheri să-și facă treaba. Eu nu pot să accept o astfel de explicație, oricât m-aș strădui. Nu te lasă muncitorii sau babele, vino în mă-ta însoțit de poliție și rezolvă!!! Cât despre autorități, nu-mi permit eu să scriu explicit ce aș vrea să le transmit, fiindcă tre’ să fiu o doamnă, dar vă invit s-o faceți voi, dragi cititori. N-o să intre nici un cuvânt urât în spam, vă promit. Spărgeți-vă liberi
Maidanezii au ucis din nou. Să ieşim noi să sterilizăm primarul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21282_a_22607]
-
rând sănătatea pentru a schimba ceva. Atunci când ne plângem că nu se schimbă nimic în România, arareori ne aducem aminte să ne asumăm responsabilitatea pentru că Faci voluntariat o dată pe lună? Cinste ție. Colectezi selectiv deșeurile? Ai tot respectul meu. Sesizezi autoritățile atunci când ești martorul încălcării legilor? Jos pălăria. Cu siguranță ai mai mult simț civic decât cei mai mulți dintre concetățenii tăi. Dar dă-mi voie să te dezamăgesc și să-ți spun că nu e suficient. Schimbările în societate se produc abia
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
sub limita sărăciei, am încredere că Apoi apucă-te și implementează acest sistem. De unul singur, împreună cu alți doritori sau în cadrul unei structuri deja existente. N-ai timp? Fă-ți timp. N-ai resurse? Fă rost de resurse. N-ai autoritate? Fă-ți bine treaba și, cu timpul, o să capeți și autoritate. N-ai curaj? Nu crezi că merită? Nu e treaba ta să faci asta? Atunci mergi liniștit înapoi la profilul tău pe Facebook și așteaptă să se schimbe ceva
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
acest sistem. De unul singur, împreună cu alți doritori sau în cadrul unei structuri deja existente. N-ai timp? Fă-ți timp. N-ai resurse? Fă rost de resurse. N-ai autoritate? Fă-ți bine treaba și, cu timpul, o să capeți și autoritate. N-ai curaj? Nu crezi că merită? Nu e treaba ta să faci asta? Atunci mergi liniștit înapoi la profilul tău pe Facebook și așteaptă să se schimbe ceva în România. Aurelia Ion nu era la prima ei acțiune de
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
bebeluși, copii de grădiniță care nu merg la grădiniță, copii mai mari și mai mici, gravide(unele minore). Există câteva pesoane și ONG-uri care încearcă să-i ajute, dar comunitatea este foarte mare și problemele pe măsură. Cum tolerează autoritățile locale această stare de fapt în Clujul cu pretenții de oraș european, este un mister pentru mine. Simt că este vina fiecăruia dintre noi, cei care locuim în Cluj, că acești oamenii trăiesc în aceste condiții...sincer vă spun că
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
Dragoș Bucurenci Nu cred că, la dimensiunea problemei maidanezilor din Capitală, există altă soluție decât eutanasierea în masă. Dar eutanasie înseamnă moarte ușoară, fără dureri, nu căsăpire, nu incendiere, nu schingiuire. Faptul că autoritățile nu fac nimic în vreme ce câțiva bucureșteni omoară cu bestialitate câini este la fel de scandalos că faptul că niciun primar al Bucureștiului n-a făcut cu adevarat nimic în ultimii 24 de ani pentru a nu se ajunge la moartea lui Ionuț
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
în acest moment. Intradevar, este civilizat să nu îi mai arunce pe străzi cei care îi au de la bun început, insă civilizarea oamenilor vine cu timpul nu brusc dintr-o dată. Este o situație delicată, aș prefera să fie rezolvată de autorități în termenii legii. @Dan Evident “soluția” nu poate fi doar eutanasierea în masă, ăsta este soluția de criză pentru o criză specifică Bucureștiului. Soluția pe termen lung este, ca în toate țările Europei de Vest și că în America, eutanasierea
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
fapte bune, celebrități din toate domeniile s-au perindat prin Pasul Tihuța și s-au minunat de ce-au văzut acolo, Tășuleasa Social a devenit un adevărat brand, mai multe companii s-au arătat interesate să le finanțeze proiectele, iar autoritățile locale au devenit mai prietenoase după ce au văzut tot felul de oficialități de la București (în frunte cu președintele Băsescu) făcând cărare la Tășuleasa. Alin și voluntarii lui nu s-au culcat, însă, pe urechea acestui succes sclipicios și sclipitor, ci
Oameni de toată isprava by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82464_a_83789]
-
spații verzi și de joacă în cinci orașe din România: Ploiești, Călărași, Alexandria, Galați și Focșani. Amenajarea Parcurilor MaiMultVerde & Raiffeisen Bank, cu o suprafață de aproximativ 500 de metri patrati, a început în septembrie 2010 și a beneficiat de sprijinul autorităților locale din fiecare oraș. Puteți află noutățile RaiffeisenComunități.ro urmărind contul de facebook, canalul lor youtube sau pe Twitter la @RaiffComunitati. felicitări pentru parteneriat și succes cu proiectul. Că tot veni vorba de Raiffeisen, eu sunt puțin cam nemulțumit de
Anatomia unei idei luate de-a gata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82499_a_83824]
-
Elveția, unde chiar dacă ar fi fost în română, tot ar fi fost respectat mesajul de pe el, pur și simplu numai din bun-simț. Problema e că cetățeanul român nu respectă nici macar formularea “este interzis”, darămite pe cea “va roagă”. Însă, dacă autoritățile care roagă, ar și amendă (e.g. 10.000 RON) nerespectarea “rugăminții” și asta în mod constant, atunci poate că și cetățeanul român ar începe să respecte rugămintea respectiv dacă e prea nesimțit/prost ca să vrea/poată să-i înțeleagă sensul
Nesimțirea are chipul tău by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82491_a_83816]