1,135 matches
-
În poem, Întîmpinate, cum am văzut, cu un sentiment cvasireligios: Voronca a fost printre puținii poeți ai vremii sale părînd a trăi exclusiv, și la o Înaltă temperatură lăuntrică, pentru și Întru poezie. Le Înțelegea, desigur, din perspectiva absolutei disponibilități avangardiste și a unei ideale identificări dintre a scrie și a fi, acompaniate, chiar dacă nu Întotdeauna În chip mărturisit, și de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii, de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
redescoperirii lirismului interbelic), asemenea tendințe au continuat să existe, chiar dacă marginal. 4.5 Funcția terapeutică a (de)mistificării în poezia lui Geo Dumitrescutc "4.5 Funcția terapeutică a (de)mistificării în poezia lui Geo Dumitrescu" În mod oarecum similar experimentelor avangardiste amintite, producțiile poeților grupați în jurul revistei Albatros (Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru) mizează în bună măsură pe integrarea valorilor a contrario. Nu cu totul străină de contextul apariției lor într-o perioadă marcată de criză, ca aceea imediat postbelică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de feminismul politic, începuturile feminismului modern sunt marcate de două lucrări influente în lumea britanică, dar ideile lor au avut o circulație mai largă. În 1694, Mary Astellxe "„Astell,Mary" publica A Serious Proposal to Ladies, o lucrare cu idei avangardiste, foarte emancipate pentru acea vreme. Întrebarea pe care ea și-o pune este: „Dacă toți oamenii se nasc liberi, cum se face că toate femeile se nasc sclave?” 1. Dar lucrarea socotită de referință și prin coerența ei cu discuțiile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
al comunicării, mai precis cea poetică: situația În care „enunțul este considerat, În structura sa materială, ca având o valoare intrinsecă, fiind o finalitate”24). Cu toate acestea, textul literar nu se poate constitui În afara unui cadru al emoționalității. Experimentele avangardiste, dicteul automat, rescrierile, parodia și celelalte Încercări din domeniul paraliteraturii trec și ele prin același purgatoriu al pre-literaturii. Oricât ar părea de depășită (ba chiar reacționară!) teza funcției emoțional-cognitive a ficțiunii, ea rămâne, dincolo de metode și de mode, un element
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
întorsătură. Noi o surprindem pe Yourcenar pe măsură ce își intră în drepturi exact după împlinirea centenarului: 1903-2003. Repetata șicană a cercurilor academice, cum că Yourcenar nu putea inova forma literară, este numai o parte din întregul tablou; nu a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer și a naturii moarte olandeze până la pictorii postromantici ai generației sale. Vederea, mai mult decât alte simțuri, i-a surprins
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
partida scriitorilor înșiși, cât și din cea a cititorilor este subminat de numărul redus al subiectelor propriu-zise, cele care constituie "materia primă" a operelor respective. Criza limbajului, făcută publică o dată cu apariția scrierilor urmuziene în literatura română sau denunțată în mișcările avangardiste din celelalte literaturi europene, se explică și prin acuta criză a subiectelor. Nemaiputând inventa nimic nou, romancierii sunt, în consecință, datori să recitească literatura și, în baza erudiției astfel dobândite, s-o reconstruiască, modelând vechile tipare sub titluri noi. O
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atunci cînd se restabilește funcționarea unei economii de piață care, după patruzeci de ani de planificare centralizată, nu mai prezintă nimic "natural". I. Statul contra societății civile Devenită oficial partid dominant și considerată expresie a voinței politice a marxismului revoluționar avangardist, organizația comunistă își extindea rețeaua de control teritorial în paralel cu aparatul de Stat pe care-l domina. Epurat, reînnoit, curățat în mod regulat de elementele sale contestatare, Partidul Comunist constituia culoarul inevitabil pentru toți cei care ținteau un post
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simbolismul o emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă numai la începutul unui enunț (în majoritatea poeziilor lui L. Blaga sau N. Stănescu, de pildă) ori prin renunțarea completă la majusculă (în multe dintre poeziile avangardiste și postmoderniste). Ca unitate semnificativă („conținutul textului, adică universul lui intrinsec și fictiv, inexistent înaintea și în afara formei proprii“ - N. Manolescu), poezia se structurează în secvențe poetice, grupând logic un șir de imagini prin care se exprimă o idee poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea și Ion Barbu, de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane și are ca premisă ipostaze ale omului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și chiar "Missouri", diminuând-o cu aroganță când mă enervează". Pe deriziune parodică se întemeiază un Pater noster zeflemist, satanic: "Nu-i loc pentru mulțime pe scaunul divin / de vrei să te urmăm, fii diavolul! Amin". Un experiment de tip avangardist, Tangaj, e, în fapt, un colaj lexical colportând termeni din germană, engleză, rusă, franceză, spaniolă, italiană, neogreacă. O prelucrare "după Anaxagoras", altă dată un text în latină, Novissima verba, sunt simple încercări de diversificare. La maturitate, luciditatea se suprapune progresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
adecvarea liberă la obiect", studia forțele non economice și culturale care "au pervertit misiunea istorică a proletariatului" și, spre finalul vieții, găsea eliberarea prin religie. Prietenul său, Theodor Adorno, admirator al lui Kierkegaard, este un filosof și estetician pesimist, nihilist, avangardist, care nu are prea multă treabă cu economia, decît ca un critic poate al tehnologiei, al dominării naturii, iar în Minima moralia îl plagiază cu anticipație pe Andrei Pleșu, propunîndu-ne o nouă utopie, o pace eternă. Ultimul mohican, Jean Baudrillard
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inculca un nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova mărci și de a câștiga părți ale pieței într-un univers ultraconcurențial în întregime pătruns de consumerism. Societate de hiperconsum sau sfârșitul epocii publicității avangardiste cu ambiții herculeene. De unde și această constatare paradoxală: pe de o parte, puterea de influențare a publicității este din ce în ce mai extinsă; pe de altă parte, ea e din ce în ce mai slabă. Tendințele manifestate în publicitatea contemporană semnalează și refluxul vechii sale dimensiuni pedagogice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
căutări pe care le-am putea defini, citându-l, o veritabilă „aventură în universul materiei și al fantomelor” -, Kantor parcursese mai mult de jumătate din lungul drum al unei strălucite cariere artistice. „Aventura” lui își avea rădăcinile în moștenirea mișcărilor avangardiste din anii ’20: ea profitase mai ales de experiențele Bauhaus-ului, de cele ale lui Schlemmer sau ale lui Moholy-Nagy, dar se sprijinise și pe tradiția simbolismului, ilustrată cu precădere de Maeterlinck, Wyspianski sau Craig. Confruntate, ca și tentativele avangardei, cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fusese o mai veche preocupare a regizorului, ea constituind tema centrală a unor manifeste ca Teatrul informal (1960) sau Ambalaje (1962). Evocarea după mai bine de douăzeci de ani nu numai a propriilor experiențe din trecut, ci și a tentativelor avangardiste care îl inspiraseră la vremea aceea e semnificativă: Kantor își vede acum confirmată, în marile sale creații, intuiția din perioada debutului referitoare la asocierea intimă a inertului cu viul ca articulație fundamentală a operei artistice, idee prezentă în toate textele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai deține rolul de a contribui la înțelegerea lumii, ci generează „un câmp de date nedigerate”, supraîncărcând corpul uman, lui Stelarc nu-i mai rămâne decât să emită afirmații avangardiste șocante. Discursul său se impregnează de profetizări care anunță manipularea deplină a structurii corpului, libertatea de a modifica și de a alege forma trupului sau, în termenii săi, de a determina „destinul propriului ADN”. Demersul lui Stelarc se raportează în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nivelul „mașinilor dezirante” sub forma unui potențial eliberator al subiectivității dispersate printre tehnologii - „corpuri fără organe”. Genul proxim există în apropierea celor două teoretizări, așa cum există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la un model al modernismului avangardist în care umanul este raportat la tehnologie, fiind comparat cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în perspectiva mașinistă, iar „dorința” mașinică se subsumează unui control social sub egida sistemului om-mașină. Deleuze și Guattari
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de după Eliberare o vom prezenta la modul general, cu câteva referiri la un număr de poeți, și ne vom opri asupra lui Beniuc și a lui Jebeleanu ca figuri proeminente ale perioadei. Același criteriu va funcționa și în selecția poeților avangardiști republicați, precum și în prezentarea cenaclului sibian din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumea: "sus tot mai sus" ("Excelsior"). Într-o interpretare a "Necuvintelor", Edgar Papu spunea că Nichita Stănescu încearcă să schimbe limbajul poetic. De fapt, cum remarcă și Ion Pop în "Poezia unei generații", "autorul "Necuvintelor" preia mai degrabă o experiență avangardistă, integrând-o sistemului său liric personal". Joc al genezelor, poezia propune un cuvânt tentat în permanență să se întoarcă spre condiția sa primară". Încă din volumul "Oul și sfera", poetul încearcă un nou limbaj poetic, fără să uite că-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în raport cu lumea de cuvinte: când neputincioase, când esențe supreme, când forme perfecte, când embrionare, informe. Formula estetică variază de la volum la volum, în ele simțim jocul arghezian, sfâșierea lăuntrică din psalmul lui Blaga într-o meditație sobră, fără ostentație, chemări avangardiste și totuși, dincolo de ele, rămâne Nichita Stănescu care a continuat procesul de modernizare al limbajului poetic, într-un fel propriu. Îndoirea luminii (setea de cunoaștere) Cu cele "Unsprezece elegii" pătrundem în lumea conștiinței limitelor umane, a stării faustice a omului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simbolismul o emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]