1,974 matches
-
brutal gâtul, Eisen Își construia, evident, o nouă imagine, revizuindu-și viziunea despre sine. Încetase să mai fie o victimă a lui Hitler și Stalin; depus pe nisipurile Israelului, numai piele și os; cu păduchii, nebunia și febra singura sa avuție; scos din lagăr În Cipru; Învățat o limbă și o meserie. Dar nu puteai ordona procesului de recuperare unde să se oprească. Continuase acest proces, transformându-se În artist. Ridicându-se de la statutul de cantitate neglijabilă, de care te puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ipocriții - Legea apără corupții, doctrinarii și corciții! Nu degeaba chiar și astăzi politicieni de-a dura Dau năvală-n ordonanțe și invocă-ades cenzura! Nu degeaba El Dorado azi se cheamă România, Unde vin tîlhari de-a valma ca să-și umfle avuția! Dar e-o sfântă datorie ca noi să ne ținem gura, Cenzurați încă din leagăn, bagatelizând cultura. Azi pe noi ne reprezintă mateloții și piticii, Ne rânjesc sinistru-n față, ne creează prejudicii, Pe când noi, în umbra legii, parc-avem
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
înclinării într-o parte, care știrbea demnitatea Chinei de stat independent, de sine stătător, pornește procesul cooperativizării în chiar anul 1953, introducând însă în statutul asociațiilor nu doar principiul retribuției după muncă, ci și principiul distribuției dividendelor după aportul la avuția acestora. Chiar și așa, mulți țărani, de abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu obiectează masiv. În 1954, se punea problema cum să fie tratate proprietățile bancherilor, industriașilor și comercianților în perspectiva dezvoltării ,,planice, proporționale": așa-zisa transformare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
precum și al unor reuniuni și instanțe internaționale 101. 2. Dunărea trece pe o întinsă lungime de-a lungul și prin teritoriul României, iar 28% din bazinul ei hidrografic (805 mii km2) se află în România și "Cea mai mare dintre avuțiile țării noastre este fără îndoială Dunărea" după cum spunea Grigore Antipa. Dar și mai exact, ce reprezintă Dunărea pentru România? Aș spune, simplamente, că Dunărea este totul caput et fundamentum pentru România. Este destul doar să privești harta țării noastre, spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de apă pentru care plătise zece mii de monede de aur. Numai că, după doar câțiva pași, atât cel care cumpărase, cât și cel care vânduse apa se prăbușiseră unul lângă altul, morți de sete. Singur Dumnezeu poate dărui viață și avuție! Chiar de m-aș pricepe la istorisit, chiar dacă pana mi-ar da pe deplin ascultare, tot n-aș fi în stare să descriu ce poate cineva să simtă când, după săptămâni de traversare istovitoare a deșertului, cu ochii zgâriați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trecea, hoarda înainta așadar spre Roma, unde speranțele de pace cedaseră locul panicii, pe zi ce trecea tot mai smintită. Cardinalii, îndeosebi, nu se gândeau decât la modul în care să se ascundă sau s-o ia la sănătoasa împreună cu avuțiile lor. Cât despre papă, el se îndărătnicea să creadă că înțelegerea sa cu viceregele va fi în cele din urmă respectată, fie și în ultima clipă. Abia la sfârșitul lui aprilie, când trupele imperiale ajunseră la Tibru, la câteva mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
alta, v-ați făcut părtași cu aceia care aveau aceeași soartă ca voi. 34. În adevăr, ați avut milă de cei din temniță și ați primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care știți că aveți în ceruri o avuție mai bună, care dăinuiește. 35. Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! 36. Căci aveți nevoie de răbdare, ca după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
răspânditi în toată țara și în lume, le înstrăinează. Noii proprietari preiau casa și pământul aferent, nu și duhul amintirilor care dăinuie în interiorul lor. Acestea rămân în portofoliul mnemic al celor care s-au născut și au copilărit acolo, reprezentând avuția lor de neprețuit. Apare, firesc, întrebarea: ar putea cineva să se despartă de trecut chiar dacă dorește acest lucru și mai ales să-l vândă? Un foarte bun amic, pe care l-am provocat la un dialog pe această temă, a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pe care îl muncea cu osârdie și sudoare, și o droaie de copii. Fără știință de carte, dar cu înalta școală a vieții, părinții mei adunau ban cu ban și-i investeau în câte o sfoară de pământ. Pământul era avuția și suportul supraviețuirii familiei rurale. Capitalul genetic cu care m-am născut, format din premisele sănătății și predispozițiile intelectuale și sufletești, a constituit temelia pe care mi s-a construit personalitatea, prin investiții, de către familie, școală, profesie și societate. Întemeierea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
investită? Da! Deși o sărăcie, plus o sărăcie fac două sărăcii, tocmai din această însumare rezultă beneficiul cel mai prețios: copiii. Investițiile bănești și sufletești în urmași s-au dovedit a fi cele mai înțelepte, ele reprezentând contribuția familiei la avuția socială și darul pe care cuplurile tinere îl fac viitorului. Răsplata acestor strădanii? Ar fi o impietare a rostului pământean al omului dacă ar aștepta câștiguri de pe urma acestor investiții. Satisfacțiile sufletești și împăcarea în planul conștiinței sunt singurele foloase care
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
au destrămat ca un fum. Amintirile sunt spirit și gând, și simțire, cenușă a sentimentelor trecute; le purtăm în suflet peste timp și vremi, ne bucură sau ne întristează, învăluindu-ne în parfumul și vraja lor. Ele sunt o prețioasă avuție pe care fiecare om o păstrează în cele mai tainice ascunzișuri ale minții, bine ferecate și păzite. Pot fi amintirile furate sau pierdute? Furate, nu! Pierdute, da! Cei ce le lasă de izbeliște în calea devastatoarei uitări, pot rămâne fără
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu pantalonii rupți în fund și privești cu jind la cei ce au belșug pe masă și avuție în casă. Sau, dacă la vremea școlii primare și gimnaziale ai preferat jocul și trândăveala, iar școala ai abandonat-o, înseamnă că ai ales calea vieții ușoare dar și lipsită de îndestulare. Cel ce a încălcat grav legea și a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de domni față de amărâții care rămăseseră la coada sapei și n-aveau după ce bea apă. Conducerea țării hotărâse să-i trimită pe militari - pe cei În termen, desigur, pentru că mâna lor de lucru nu costa nimic - să ajute la strângerea avuțiilor agricole ale țării. Militarii erau niște puțoiași de optsprezece-douăzeci de ani și conduceau niște camioane prăpădite, care ar fi trebuit date demult la topit și dintre care unele morocănoase, rusești, apucaseră chiar să servească În război. Una dintre acele eroice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ți crucea, și urmează-Mă." 22. Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuții. 23. Isus S-a uitat împrejurul Lui, și a zis ucenicilor Săi: "Cît de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!" 24. Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
22. Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuții. 23. Isus S-a uitat împrejurul Lui, și a zis ucenicilor Săi: "Cît de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!" 24. Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, și le-a zis: "Fiilor, cît de anevoie este pentru cei ce se încred în bogății, să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25. Mai lesne este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
de nemișcare în care ne aflăm. 27 noiembrie 2006. O dimineață rece, geroasă. Au căzut toate frunzele pomilor, e o toamnă târzie. Iarna bate la ușă. De n-am avea necazuri cu gazul metan. Guvernanții din P.S.D. ne-au vândut avuțiile țării. Mai rău ca niciodată. Vorbim mereu de corupți, apar dezvăluiri șocante despre corupție ca fenomen general și nimeni după gratii. Ce face justiția noastră? 28 noiembrie. Am reușit să iau legătura telefonică cu laboratorul „Favisan” din Lugoj pentru a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
vremi. Consecința se va resimți în scăderea și mai drastică a nivelului de trai al populației nevoiașe. Parcă niciodată n-a fost atâta sărăcie în această țară cu satele măcinate de boli și lipsuri, în opoziție cu îmbogățiții din jefuirea avuțiilor țării, pe care le-au scos la mezat. Marți, 20 martie 2007. Se împlinesc patru ani de la declanșarea războiului din Irak. Când operațiile militare au fost încheiate și se dădea ca sigură victoria cu minime pierderi de ostași, eu mi-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se plângea nime nice de o strâmbătate”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 37 footnote>. Un alt cronicar contemporan, care l-a cunoscut personal, a scris că Gheorghe Duca din ,,firea lui era rău și pismătariu, îndelungarețu la mânie, lacom la avuție, dar totodată om meșteru și istețu la fire”<footnote Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, ediția a II-a, vol. II, București, 1887, p. 18 footnote>. Relațiile excelente cu Poarta sunt însă tulburate de o împrejurare care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
slab, comparat cu modul în care suntem văzuți în prezent de Moody's, S&P sau Fitch. Rusia, Brazilia, India sau Venezuela sunt mai bine văzute decât în Occident. Agenția chineză, mizează în special, pe capacitatea statelor de a crea avuție și pe dimensiunea rezervelor naționale. Iată rezultatele demersurilor agenției chineze și importanța pe care i-o acorda SEC, prin prisma următoarelor valori: în al treilea trimestru al anului curent, companiile chineze au încasat 76% (peste 40 de miliarde de dolari
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
șaisprezece ani și a absolvit Întâia Școală Normală din Hunan. Eram un cititor împătimit, citeam de toate și aproape că locuiam în Biblioteca Provinciei Hunan. Spre rușinea ei, nu a auzit de nici unul dintre titlurile pe care el le pomenește. Avuția națiunilor, de Adam Smith, Originea speciilor, de Charles Darwin, și cărți despre etică de John Stuart Mill. Mai târziu, i se va cere să citească și ea toate aceste cărți, dar nu va fi în stare să treacă de pagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
acesta și-o însușea. Se făcu după-amiază și, când soarele încetă să dogorească, ieși din umbra adăpostului și umplu un sac cu monede grele de aur și diamante mari. Nici o clipă nu avu senzația că-i prăda pe morți de avuțiile lor. Potrivit legilor nescrise ale deșertului, toate câte se aflau acolo aparțineau celui ce le găsea, căci sufletele care intraseră în rai aflaseră acolo toate bogățiile dorite, iar spiritele blestemate ale celor care, din cauza răutății lor, rămaseră afară nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pentru voi, iată ce dormitor îți voi face, iar eu voi zice, nu se va întoarce, la ce să se întoarcă? Capitolul douăzecitc "Capitolul douăzeci" Pe mine mă așteaptă oare sau stă din întâmplare în ușa căminului, păzind o teribilă avuție, corpul ei greoi este încorsetat într-o rochie neagră, elegantă, ochelarii îi scot în evidență ochii, Naama, strigă ea repede, ca și când numele meu i-ar fi stat pe vârful limbii, trebuie să merg cu formularele la fata aceea nouă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
exclusivității pe care o exercită el asupra a tot ceea ce este bun de valoare într-o societate, matrimoniul a existat dintotdeauna și se află în continuare printre noi. Nu doar gastronomia, care este o istorie la feminin, ci și întreaga avuție și moștenire subalternă a femeilor fac parte din viața noastră cotidiană. Matrimoniul este astfel aluvionar și sedimentar, tăcut și continuu sub apele învolburate ale istoriei, este efemerul care dăinuie ; patrimoniul este eroic și autoritar, irupînd periodic pe valurile acestor ape
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în domenii și registre distincte, rezumate de Ricœur ca iubire, dreptate și stimă socială, fiecare cu nevoile și angoasele sale particulare. Dacă „maximizăm” vreun lucru în viață, acesta este legitimarea, intensivă sau extensivă, a apartenenței. Valoarea recunoscută (demnitatea), și nu avuția, devine „motorul” socialului și criteriul său moral. Trăim pentru a fi recunoscuți în valoarea modului nostru de a fi, și nu (doar) în capacitatea noastră de a avea. Fără a exclude tendința hobbesiană de homo homini lupus din simplu optimism
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]