3,529 matches
-
destul de neclar, exprimat în Memoriile atribuite lui Callemin, zis Raymond-știință, și poate lui Garnier, un militant sindicalist ieșit în ilegalitate (cf. Jean Maitron, Ravachol et les anarchistes, op. cit., pag. 181-195). Multe fraze demonstrează o anumită influență proudhoniană: De ce această minoritate avută este mai puternică decît majoritatea deposedată"...sau nihilistă: "Acești oameni sînt prea lași pentru a se revolta"..., cu o violentă critică a sindicalismului. "... Înțeleg că ei voiau să distrugă starea socială actuală, doar pentru a se instala ei în loc; să
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și stolnicul, și spătarul n-au fost oare blestemați? Pe Iuda l-a blestemat cineva? Pe vânzători nu-i vrea nimeni, atâta tot. În Țara Românească, vodă Ștefan Cantacuzino nu putu să recunoască față de doamna Păuna, încă suferindă în urma vedeniei avute, adevărul pe care cronicarul cu sfială îl spune: „Și a fost Ștefan Vodă un domn ginecolatru”. Așa este, s-a lăsat stăpânit de ambiția nevestei sale și de cea a tatălui său, marele stolnic, și a uneltit să ajungă domn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fie mai fără de apărare față de cei mari, unde să existe mai multă inegalitate în fața legii sau a judecătorilor. Principala grijă a funcționarilor este de a trage mare profit de pe urma funcțiilor lor în cel mai scurt timp posibil. Șefii familiilor avute formează în fiecare district un fel de aristocrație teritorială și își împart aproape tot pământul între ei. Pe lângă funcționari și pe lângă nobili stau o droaie de servitori, care slujesc fără salarii și fac zece munca unuia singur. Moralitatea descrește de la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
s-au stabilit mai tîrziu". Consulul englez își manifesta decepția față de cunoștințele limitate ale corpului medical din Principate și de slabele sale posibilități de a combate în mod eficace maladia, dacă ea și-ar face iarăși apariția. Într-o conversație avută chiar cu principele domnitor Gheorghe Bibescu, acesta îi relatase că singurul remediu posibil consta, în cazul reapariției holerei, în refugiul în județele de la munte, mai ferite de "morbul bolii"199. De la început trebuie precizat că diplomatul britanic s-a înșelat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că holera își alege victimele mai ales din rândurile populației neîndestulate și ignorante: "Atît dintre îmbolnăviți, cât și dintre morți, cea mai mare parte au fost din poporul sărman, lipsit de mijloacele necesare pentru un bun trai, pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îngrijorarea de deunăzi a căpitanului, se miră văzîndu-l foarte senin și zâmbitor, cu o mulțumire în ochi aproape provocatoare. După ce inspectară împreună tunurile și oamenii, coborâră în postul de comandă, unde ardea pe masă un muc de lumânare. ― Na-m avut noroc, domnule căpitan, zise Apostol cu o ușoară ezitare. Dacă n-a vrut să vie... ― Cine? întrebă Klapka. A, da... Ia mai dă-i dracului de reflector, Bologa! adăugă apoi nepăsător. Locotenentul tăcu zăpăcit, uitîndu-se în ochii căpitanului, în care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-l esersa [altfel] decât în modul în care-l esersă. O, judecători orbi ai slăbiciunilor omenești, de ce și voi nu reprezentați decât o clasă de oameni! Fiecare clasă omenească își are logica sa, o logică esclusivă, teribilă, cumplită. Acești dandy avuți, cari împart banii lor la chelneri și curve, cu greu și-ar întinde mâna spre-a da ceva celui sărac. Ar chema sergentul de uliță ca să-l puie să-l închidă. Imorali - ei cer de la alții moralitate, leneși - ei pretind
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
averi naște cultură, cultura - ateism, ateismul - ștergerea credințelor pozitive religioase, din cari popoarele sug puterea de-a esista muncind, avizați la o fericire iluzorie în cealaltă lume. Astfel ne găsim în starea de vedea pe de-o parte o clasă avută, îngrădită * în plăcerile ei de legi, a căror baze religioase s-au stins atât în ei cât și-n cei de jos, pe de-altă parte o clasă care muncește, geloasă de averile celeilalte și silită a respecta legi și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de rând, se mirau că fiecare avea dreptul să ia cu sine câte o singură femeie, deși unii aveau mai multe, iar Tatrakpo ținuse în cortul lui șaisprezece soții. Femeile care plecau aleseseră ce mai puteau alege din nenorocitul lor avut și stăteau acuma pe lângă bărbații lor. La început bucuros că scăpase de robie, Tela se posomori curând, când văzu că în sat nu rămâneau decât câțiva bătrâni istoviți de vârstă, câțiva bolnavi și câteva zeci de babe. Era oare răzbunarea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă-s cu coajă groasă, vor fi avuți; dacă-s drepți, groși și cu coajă netedă, viitorii lor soți vor fi voinici, tari și frumoși; dacă-s lungi, vor fi de statură înaltă; dacă-s scurți, vor fi mici, iar dacă-s adăogiți vor fi văduvoi. Dacă parul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trecătorilor), e nevoie în primul rând de capitaluri. Irupția simultană a banilor în imagine și a imaginii în persuasiunea colectivă contribuie la restrângerea spațiului public, reduce mai mult egalitatea de drept la inegalitățile de fapt și le rezervă celor mai avuți funcțiile de conducere. Actul de persuasiune se analizează ca o operațiune de cumpărare (de spații și timpi), iar cetățeanului i se adresează ca unui consumator, serios sondat, eșantionat, vizat și panelizat de marketingul diverșilor conducători de firme hegemonice. În această
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anume de clasele substitutelor (pronumele și articolul). Dominantă este prima părere, care se bazează pe realizarea gramaticală a categoriei de număr și a articulării, dar și pe alte aspecte ale opozițiilor din cadrul flexiunii nominale. Celelalte două concepții absolutizează unele particularități, avute deja în vedere de gramaticile care consideră numele proprii o subclasă distinctă a substantivului: flexiunea defectivă de gen și de număr, precum și frecvența rădăcinii nominale zero, respectiv raportul invers proporțional dintre conținutul semantic și sfera de întrebuințare (între intensiune și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a fost mai mult sub influența culturii germane, iar în epoca fanariotă Principatele Române au fost influențate de cultura neogreacă) pot să dea sugestii interesante. Vechimea cuvântului este un criteriu auxiliar. Pentru etimolog, data primei atestări a unui cuvânt trebuie avută în vedere cu prudență. Este sigur că, dacă această primă atestare urcă în secolele 16 sau 17, acel cuvânt nu poate proveni din limbi cu care româna a intrat în contact mai târziu (limbi romanice, germana etc.) Dar prima atestare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și foarte prea lesne, pre limba ta cea din naștere, să înțelegi și să știi din ce și de când și cu ce vină și sfaturi au perit (sau) se-au schimbat Crăia Ungurească, puternică foarte în vremile sale, lată și avută, cât de-abia de are soție atocma din toate alte crăii” (p. 277). Implicațiile etnolingvistice ale schemei descălecatului. Înlocuirea istoriei vii cu un artificiu a însemnat denaturarea istoriei poporului român și a limbii sale. Nucleul istoriei române îl constituie, în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mei, grâu, năut, carne de porc (inclusiv cârnați) sau de găină, fructe. Prin această remarcă am ajuns la un alt element esențial în definirea unei bucătării naționale: pentru ca aceasta să se cristalizeze, diferența între bucătăria „înaltă“, cea a păturilor sociale avute, și cea populară trebuie să fie cât mai mică. Gastronomia chineză, de pildă, a avut câteva mii de ani la dispoziție pentru ca rafinamentul meselor de la curtea împăratului să se regăsească - dacă nu deseori din punctul de vedere al ingredientelor, măcar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și simplu din dorința de a „păcăli“ posturile, de a avea în farfurie ceva proteine de origine animală în lungile intervaluri de interdicții alimentare. De pildă, așa cum afirmă Mihai Lupescu, „racii se mănâncă vara, în posturi“; în aceleași perioade, cei avuți preferau peștele: „Sardelele se mănâncă de cei bogați în post.“ Un mitropolit din Tiflis (azi Tbilisi, în Georgia) a stat doi ani la mânăstirea Pângărații (din Moldova), cândva în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, și anual primea plocon
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
această regiune, coexistă cu acrelile specifice Vechiului Regat. De asemenea, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, supa capătă în Vechiul Regat o funcție culturală, semnificând dorința acerbă de dovedire a apartenenței la o clasă socială mai avută, mai „occidentalizată“, și de departajare culturală față de țărănime. Un bun exemplu în acest sens este dat de Sadoveanu în romanul Venea o moară pe Siret: vechilul Filip Nacovici mănâncă, înainte de găină cu caise, o supă, în timp ce fiul boierului este ospătat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
insistă asupra faptului că pe parcursul "Narațiunilor", autorul dramatic nu trebuie niciodată să piardă din vedere starea sufletească a celui care vorbește și a celui care ascultă. "Mai ales, scrie el în Examen la Medeea, în Narațiunile împodobite și patetice, trebuie avută multă atenție în ce ape se scaldă sufletul celui care vorbește și al celui care ascultă și să ne lipsim de acest ornament care nu merge deloc cu o etalare ambițioasă, dacă există cea mai mică aparență că unul din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
despre Tragedie) Rareori situează Corneille drama numai la nivelul transgresiunii alianței de sânge. El tratează desigur de două ori, în 1635 în Medeea și în 1661, în Lâna de aur (La Toison d'or) povestea Medeei care-și omoară copiii avuți cu Iason pentru a-l pedepsi pe necredincios; el mai dă și un Oedip în 1659, căci este sedus de caracterul extraordinar al unor astfel de destine. În schimb, Racine plasează aproape totdeauna actul de violență în sânul relației de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Își ocupă locul În sală se simți ceva mai calm. Farsa lui Field trebuie să fi fost În plină desfășurare și ultimele trăsuri și birje trăgeau probabil În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai publicului, cei mai avuți și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și cercetându-l la lumina lămpilor cu gaz de pe stradă. Am pierdut piesa de deschidere. Drumul din Hampstead, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe scurt... s-au oferit să vă ia pe toți trei să lucrați ca majordom, bucătăreasă și fată În casă la reședința lor din Cambridge, statul Massachusetts. Și mai au o casă În Cape Cod. Cumnata mea este o femeie avută. Sunt convins că veți avea condiții de angajare generoase. Dar nu trebuie să luați imediat o decizie, adaugă el, văzându-i cum cască gurile de uimire. Gândiți-vă. Nu vă grăbiți. Ei bine, eu n-am nevoie de timp, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vârtejul coborând spre ea. Ceva În scena asta Îl umplu pe Norman de o groază profundă, o groază din copilărie, subiect de coșmar. — Normaaan... Norman o luă la fugă, neștiind prea bine ce avea să facă, dar propulsat de viziunea avută, gândindu-se doar că trebuia să facă ceva, că trebuia să acționeze cumva, astfel că traversă Cilindrul B, ajunse În A și Își zări costumul. Dar nu mai era timp, iar prin trapa deschisă apa bolborosea și Împroșca. Văzu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ca întotdeauna, Marius simte un gust coclit ascultând familiaritatea degajată folosită de doamna Hagiaturian. Știa că în spatele politeții excesive, realitatea era cu totul alta. Cunoștea ambiția, dar mai ales mândria nemăsurată ce caracterizau această femeie. La întâlnirea între patru ochi avută cu ea în zilele imediat următoare anunțării logodnei, nu încercase deloc să fie subtilă atunci când își arătase dezaprobarea față de ceea ce ea considera o adevărată mésalliance 27 care înnobila un Rădulescu plebeu venit din periferia capitalei. Șchifuirea pisicii cu nouă cozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
despre țelul activității noastre? Colonelul reflectează câteva momente. Nu, clătină el cu hotărâre din cap. Ce nu știe, nu poate să-i facă rău. De altfel, același lucru l-am convenit și cu persoana noastră de legătură în convorbirea telefonică avută acum câteva zile. Vreo veste din mediile politice? Eh, politicienii... Dă din mână a lehamite: Doar orgolii și adversități. Nici nu ar fi putut altfel Carol 64, acest june prim aventurier, să-i dezbine pentru a-și impune domnia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
comunal, satul nu aducea nici un zgomot, iar sora Anei nu era acolo, și iată că după douăzeci de ani peisajul rămăsese neclintit. Eu nu-mi dădusem seama, dar pentru ea timpul luminase neîncetat fiecare amănunt al acelei lumi, cu intensitatea avută, căci se mai Încălzea Încă la soarele uitat despre care Începu să pomenească cu vioiciune. Fiica Anei - și asta fu salvator - prinse chef nestăvilit de vorbă, Își rostogolea impresiile „Încîntătoare” spunea, cu privire la forfota orașului, fără să știe că totul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]