1,522 matches
-
numai despre perspectiva oferită de concepția hegeliană, și nu despre ce-și propune în mod efectiv autorul ori despre postulatul de la care pleacă acesta, pentru că finalmente și fatalmente, el are "libertate axiomatică"128, altfel spus pentru că "oricare teorie depinde de axiomele alese" (neapărat necontradictorii), precum și "de ordinea pe baza căreia se derivă celelalte propoziții ale teoriei"129; ) oricum, intenția noastră actuală este doar aceea de a plasa niște accente care ni se par esențiale pentru stabilirea deosebirilor dintre cei doi filozofi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că apropierea lui de Lebensphilosophie nu-l împiedică să "utilizeze" asemenea concepte. 127 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. 128 C. Noica, Trei introduceri la devenirea întru ființă, București, Editura Univers, 1984, p. 10. Putem alege un sistem de axiome după voie, și de fiecare dată știința e alta", explică autorul. 129 A. Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, București, Editura Cartea Românescă, 1987, p. 131. 130 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 5. 131 H. Leisegang, Denkformen, Berlin, 1928, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
IV, nota 100). Din perspectiva unei perpetue reîntemeieri, modelul pluralității are avantajul de a transforma precaritatea filozofiei (înțelese drept cunoaștere a unui "insondabil" ce rămâne mereu de explorat) într-o premisă a libertății: fiecare filozof devine liber să-și aleagă "axiomele" proprii, în încercarea personală ca moi pensant, cum ar spune Paul Valéry110 de a "integra iraționalul" într-o viziune capabilă să dea un sens lumii. Această "integrare" nu înseamnă desigur și o cunoaștere obiectivă a "iraționalului". Dar chiar dacă filozoful pune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu avem <<definiția>> filozofiei în esența ei" (Alétheia..., p. 25). 82 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 1. 83 Imm. Kant, Kritik der reinen Vernunft, p. 96. 84 Întrucât "nu există adevăr științific absolut, ci numai adevăruri în cadrul unei teorii, față de axiomele necontradictorii alese", înseamnă că "avem libertate axiomatică", apreciază Anton Dumitriu, referindu-se la geometriile neeuclidiene (Culturi eleate..., p. 122). 85 Potrivit lui C. Noica, în viața spirituală totalitatea apare ca o formă "deschisă, care-și lărgește dinăuntru unitatea" (Douăzeci și șapte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu putință. O experiență este ceva din care ieși tu însuți transformat"207. A gândi pe un Cum a fost? nu se poate prestabili la fel ca metodele unui om de știință. Istoricii nu dispun de baghete magice, formule și axiome, ci doar de investigații laborioase pentru a desluși trecutul. Istoriile lor sunt într-un registru al provizoriului și evanescenței. Istoria nu are și nu comportă, în ciuda structurii "secret lingvistice" a datului, relații de ordin lingvistic precum semiotica, semantica, hermeneutica sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Nica, prin impresionabilitate intelectuală și sensibilitate cerebrală, supraactivitate a spiritului ș.a.m.d. Era oare nevoie de analize antropometrice de facies și de expresie grafică, spre a ne da seama? Argumentele omului de știință Ion Nica nu se mulțumesc cu axiome, așadar nici atunci când își susține pledoaria pentru simțul istoric preponderent, pentru omul moral, probând difuzarea câmpului de conștiință a poetului dincolo de perimetrul individual. Eminescu este o personalitate accentuată în cel mai profund înteles, conchide dr. Nica, prin forța cunoașterii eului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
apărându-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite de-a gata. La granița dintre seriozitatea moraliștilor și arta palinodiei, mult cultivatul autor recurge la stratageme varii, cum ar fi schimbarea de semn a axiomelor, nuanțarea sau forțarea unor convenții suspecte de anchiloză sub presiunea tradiției, moravurilor, religiei etc. Aruncând în aer metodic și convingător repertoriul de truisme legate de banal și banalitate, eseistul îi previne mai ales pe artiștii ademeniți de utopia capodoperei, de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
naște cu o credință sau cel puțin cu o atitudi nepozitivă față de lume, fără să poată exprima acest lucru în cuvintele vreunei religii. De altfel, puritatea copilului este evocată de mai toate religiile ca exemplu pentru credința adulților. Din aceste „axiome“, putem deduce că aparții religiei în sânul căreia te naști, adică a părinților tăi. La vârsta adolescenței pot exista momente de luptă crâncenă între dragostea și religia aceleiași persoane, deoarece cunoașterea erotică, neconsfințită prin căsătorie, dar devenită prioritară la această
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
afirmă că a suferit deseori bătăi le și supliciile, mult mai ușor de suportat în prima parte a vieții datorită tinereții, întrucât bărbatul îi este soț și stăpân. În virtutea acestor calități, ea îi datorează asculta re și supunere. biserica, adepta axiomei inferiorității femeii și implicit a rolului de educator pe care îl are bărbatul, sub orice formă, chiar cu violența fizică, nu ia de loc în seamă acuzațiile soției la o primă înfățișare, mai ales dacă urmele agresiunii masculine numai sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
social-politic manifestat de celălalt istoric de seamă, M. Kogălniceanu. "Să sporim în bine", îndemnase acesta încă în Arhiva românească, atent la aceeași strategie a mobilizării morale. La fel gândea și Eminescu și el prezent la marea festivitate atunci când socotea ca axiomă "dezvoltarea dinăuntru" și punea accent pe nevoia schimbării de atitudine. Căci răul din afară e trecător și sfârșește, paradoxal, prin a spori vitalitatea elementului pe care îl subminează. Mai nociv e răul rezultat din alterarea evoluției organice. Sub acest unghi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
idealul accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Această concluzie nu trebuie să fie surprinzătoare. Principiul respectului egal sau al demnității umane egale sau al tratamentului egal este principiul fundațional al filosofiei moral-politice egalitariene. Altfel spus, acest principiu este principala axiomă de la care pornesc și de la care se legitimează toate teoriile egalitariene ale dreptății sociale, inclusiv cele referitoare la dreptatea în distribuția serviciilor medicale. De asemenea, așa cum vom vedea în cele ce urmează, acest principiu se află în backgroundul tuturor argumentărilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
meu de vedere, una surprinzătoare. Încrederea în legitimitatea accesului universal este una dintre cele mai ferme și mai larg împărtășite intuiții despre dreptate și echitate în distribuția serviciilor medicale. Nu întâmplător, ideea accesului universal este tratată adesea ca o adevărată axiomă în filosofia contemporană preocupată de această problemă. Niciun filosof care ar încerca să nege legitimitatea acestei idei nu mai poate spera astăzi să fie ascultat și luat în serios în această chestiune. Nici măcar filosofii sau economiștii de orientare libertariană nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mod și timp. 40 În cazul contrar, am vorbi despre arie de control îngustă, adică de numeroase niveluri ierarhice, și deci de un număr mai mic de angajați în subordinea unei singure persoane. 75 Concluzia care poate fi considerată drept axiomă pentru managerul Body Gym constă în viziunea firmei bazată pe credința că structura organizatorică, fiind un element dinamic și complex, necesită perfecționări continue pe baza unor studii realiste care să fie bazate pe conceptele științei manageriale. 3.3.2. Controlul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
gesturile (sunt legate de comportament. Pe timpul discuției cu un client și privește în ochii acestuia iar surâsul este obligatoriuă. 3.4.1. Planificarea resurselor umane Managementul resurselor umane trebuie văzut ca pilonul din cadrul firmei care este cel mai reprezentativ pentru axioma “a realiza lucrurile prin oameni”48. În cadrul complexului Body Gym, având în vedere dependența aproape organică dintre salariat și natura activității firmei, managerul a înțeles încă din faza de întreprinzător începător că fiecare salariat are un impact esențial asupra performanței
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
umană. O legitate se impune prin ea însăși, nu poate fi contrazisă nici măcar de realitate. Or, legitățile economice sunt extrem de fragile. Să luăm, spre pildă, teoria avantajelor comparative în comerțul internațional. Ce spun statisticile? Sau chiar legea cererii și ofertei. Axioma fundamentală a economiei este cea a acțiunii (von Mises), care enunță faptul că oamenii utilizează mijloace rare pentru a atinge scopuri incomensurabile. Ambele, și mijloacele și scopul se scuză reciproc, pentru că sunt subiective și nu au nevoie să fie neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
petrecîndu-se în realitate. Dar genul acesta de empirism nu este unanim acceptat. Kant vorbea în Critica rați-unii pure despre acele adevăruri "sintetice" ce pot fi cunoscute a priori, deci care nu au nevoie de senzații sau observații și exemplifica prin axiomele geometriei euclidiene. Economiștii austrieci și în special von Mises îmbrățișau aceeași opinie, în pofida unor critici venite dinspre fizica modernă, considerînd că postulatele de bază ale științei economice constituie astfel de adevăruri sintetice a priori. Deci ideile empiriste nu sunt universal
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
deci un joc a două metafore, ci a trei: filosofia, știința și ideologia, ale căror influențe conflictuale trebuie departajate. 3.2. CUM SĂ ÎNȚELEGEM IDEOLOGIA 3.2.1. Paradoxul lui Mannheim Chiar dacă tradiția marxistă a ideologiei rămîne dominantă pînă astăzi, axiomele sale ideologice au fost demult denunțate. E într-adevăr dificil de crezut că doar clasa dominantă este supusă iluziei, falsei conștiințe, din dorința de a-și raționaliza interesele. Susținînd destrucția "unității ontologice obiective a lumii", Mannheim repune la loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sistem de propoziții abstracte, de legi cum sunt cele naturale ar fi singurul mijloc de stăpînire intelectuală a complexei realități sociale. Numai că acest lucru nu este posibil tocmai din cauza acestei complexități. Teoria abstractă a făcut apel la așa-zise axiome psihologice; istoricii au făcut apel la o psihologie empirică, demonstrînd lipsa de validitate a respectivelor axiome care ar sta la baza desfășurării proceselor economice. Ceea ce nu înseamnă că psihologia socială nu ar putea deveni un soi de fundament al științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
intelectuală a complexei realități sociale. Numai că acest lucru nu este posibil tocmai din cauza acestei complexități. Teoria abstractă a făcut apel la așa-zise axiome psihologice; istoricii au făcut apel la o psihologie empirică, demonstrînd lipsa de validitate a respectivelor axiome care ar sta la baza desfășurării proceselor economice. Ceea ce nu înseamnă că psihologia socială nu ar putea deveni un soi de fundament al științelor culturii, deci inclusiv al economiei politice. Analiza socio-psihologică poate contribui la o aprofundare a cunoașterii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și complexele pe care le-am remarcat. Astfel s-ar explica polemicile sale cu aspect de pamflet. Psihicul, opinează specialiștii în domeniu este cu atât mai agresiv și, ca un paradox, este complinit prin sensibilitate. Spre mirarea lui Mircea Zaciu, axioma e cunoscută și de Camil Petrescu, însă acesta, neacordându-i prea mare importanță, o lasă în stadiul de simplă însemnare, de "ciornă": "Cu adevărat violenți nu sunt decât cei care de obicei sunt delicați și nu sunt delicați decât cei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o puternică valoare emoțională. Pentru Jung, conținutul acesta s-ar explica prin reliefarea motivului diadei, antropologii concluzionând că aceasta constă în manifestarea simultană a masculinului și femininului. Din dorința de a se face mai bine înțeles, psihanalistul elvețian enunță două axiome decisive pentru el. Prima afirmă raportul de inerență dintre subiectul proiectat și inconștient: Tot ceea ce este inconștient este proiectat."116 A doua stipulează că în interioritatea cea mai profundă a diadei se ascunde perechea părinților, Anima fiind imago mamei. Proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și anodine, cu atât sunt mai devastatoare. Să ne reamintim că Ladima este de-a dreptul obsedat de un vers al lui Rimbaud: "Des serpents géants dévorés par des punaises." Prin conduita probă, eroii celor două romane nuanțează o tragică axiomă: eroismul e credul. Ultima reprezentare arhetipală comună este ceea ce același Unamuno numește "desfătarea în înfrângere". De câte ori Ladima și don Quijote se simt înfrânți și umiliți, încep să declame versuri din varii autori, fie poezii întregi din propria creație: "Și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
apar primele diferențieri evidente. Parcimonia de care dă dovadă Camil Petrescu în oglindirea naturii este ea doar un rezultat al teoretizărilor sale despre romanul modern? Credem că din prisma pactului complex dintre biografie și operă explicația e mult mai profundă. Axioma pe care dorim să o expunem în continuare se rezumă astfel: dacă în copilărie, relația viitorului creator cu mama sa a fost una firească, plină de dragoste, afecțiune și devotament reciproc, în perspectivă, opera acestuia va dezvolta și inconfundabile pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
devotament reciproc, în perspectivă, opera acestuia va dezvolta și inconfundabile pagini de natură. Invers, în situația în care relațiile familiale sunt tensionate, autorul va evita instinctiv sau se va dovedi extrem de precaut în a oglindi natura. Dacă dorim să dezvoltăm axioma la stadiul de ipoteză de lucru, vom fi nevoiți să oferim și o explicație. Este probabil că aceasta rezidă într-un fenomen de transfer psihanalitic. O copilărie fericită înseamnă și o trăire în armonie cu ceea ce te înconjoară. Până la o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de potrivită acestui interior aranjat de ea (d-na T., n.n.) încât simțeam că dacă o să plece, are să plece sufletul casei". Balada populară consacră acest adevăr că orice construcție își are un suflet al său. Naratorul ranforsează (probabil involuntar) această axiomă. În continuare, câmpul mitic se ordonează pe succesiunea mitemelor comandă, preconstrucția, jertfa, prăbușirea eroului, izvorul și soarta orfanului rămas singur acasă. Toate acestea sunt operante doar la nivelul romanului Patul lui Procust. În același subcapitol am evidențiat dubla structură circulară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]