732 matches
-
uite, mai 'nainte m-a ascultat, i-am spus doar cum m-am culcat, cum mi-am pus perna, cum... m-a ascultat, m-a înțeles, ba, am crezut la un moment dat că-mi poate da o idee... Și bîiguie și-și freacă fruntea și nu poate sta locului. După o săptămînă, Hahalera cu Licheaua. Știi chestia cu găinile Prostului, spune Hahalera, a susținut ieri la Terasă că nu i s-a furat nici o găină, totul a fost invenție. E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce i se aduc de către un fan surescitat, "artist" proaspăt fugit din țară și punîndu-l, la un moment dat, pe fotograful cu care venise să-i facă poze alături de Cioran. La care acesta, pe "culmile disperării", nu mai poate decît bîigui: "Eu sînt de la Sibiu". Se îndreaptă spre ușă. 12 aprilie Personaj contemporan cu noi/ noi contemporan cu el, Roland Dumas, actualul președinte al Consiliului Constituțional al Franței, fost tovarăș de drum al lui Mitterrand, a jucat tot timpul rolul unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a pus în fața noastră o sticlă cu vin. Niciodată nu cinasem așa. Până și chelnerul și-a dat parcă seama de ceea ce era neobișnuit la perechea pe care o alcătuiam și în ciudățenia acelei mese reci. A zâmbit și a bâiguit câteva cuvinte despre vreme, ca și cum s-ar fi scuzat pentru primirea pe care ne-o făcuse mai înainte. Stăteam singuri în sală. Vântul care intra pe geam mirosea a frunziș ud. Pe cer se etajau nori gri și violeți, luminați
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
După ce m-a auscultat, medicul mi-a cerut să mă aplec, ținând picioarele foarte întinse și atingând dușumeaua cu degetele. M-am executat. Graba mea exagerată a fost probabil cea care m-a indispus. Medicul a părut jenat și a bâiguit: „Mulțumesc, e bine.” Ca și cum i-ar fi fost teamă ca, în elanul meu, să nu mă aplec iară. Adesea, ajunge un fleac din atitudinea noastră ca să schimbe sensul situațiilor celor mai obișnuite: doi bărbați, într-un cabinet medical strâmt, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
eseist Cs. Szabó László, aflase vestea în timpul vacanței de la lacul Balaton și a evocat-o într-una din cărțile sale minunate astfel: " După-amiaza devreme m-au trezit niște bătăi în ușă. Oradea, Clujul, Târgu-Mureș sunt ale noastre! Cred că am bâiguit ceva fără importanță. N-am simțit nimic. - Îmbracă-te și uită-te pe hartă. Tu cunoști mai bine Transilvania. Pe fețele lor vedeam consternare. Se așteptau la altceva: la plâns, la râs. Mi-au comunicat punctele de frontieră, așa că, în
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
pe perini și trăgând dintr-o lulea de fildeș ținută cu grație de o eunucă, stătea cufundat în gânduri un tătar batrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea "Sfântul Gheorghe" și a Semilunei Stea. Ce e asta? bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. O tiparniță, monșer! lămuri hanul cel tânăr. Și ce tipăriți? făcu Metodiu plăcut surprins. Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, "Istoria Imperiului otoman", partea cu creșterea. Bine, bine, da'fetele? Sunt de la corectură. Și...el? șopti Metodiu, trăgând cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comedie, în afara imperfecțiunilor care întristează și a viciilor care șochează. Un om care vorbește repede și înghite cuvintele vorbind are o imperfecțiune ciudată, care devine comică, când este folosită cu măsură, ca acel balbuziente (bâlbâitul) și acel tartaglia (cel care bâiguie). Nu același lucru s-ar întâmpla cu un șchiop, un orb sau un paralitic: acestea sunt infirmități care dau naștere la milă, și nu trebuie arătate pe scenă, în afară de cazul în care caracterul specific al persoanei copleșite de această infirmitate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]