1,715 matches
-
din ochi pe Auta. Auta însă izbutise să se dezlege și venea spre el. Auta îl dezlegă și amândoi alergară mai departe, intrând în desimea armatei atlante. Armata năvălea cu sulițe și săbii lucitoare, ieșind parcă de sub nisip. Încăierarea cu băștinașii a fost scurtă. Dîndu-și seama că sunt prea puțini, aceștia începură să fugă. Apoi, văzîndu-se împresurați de sulițe și săgeți, se opriră și fură prinși. Erau toți în viață. Nimeni mort, doar câțiva cu răni. Se uitau cu uimire la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și îndrăzneață mândrie a arcașului din această oază pierdută în pustietatea nisipurilor, dar nu mai avu când; un soldat veni în fugă să-i spună că-l cheamă la sine Tefnaht. După plecarea străinilor, în jurul arcașului Mai-Baka se adunară câțiva băștinași: bătrânul Agbongbotile, Tatrakpo, care din căpetenie ajunsese rob ca și ceilalți, fericitul Tankoko, cel căruia altădată i se arătau zeii în vis dîndu-i porunci pentru tot neamul daza, și chiar trufașul vrăjitor Tela, care cunoscuse totdeauna toate tainele pentru oamenii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aceea ochii, văzând că ai străinului nu au în ei nici șiretenie, nici răutate. - Iată, zise Auta în cele din urmă, stăpânii noștri vor să ia din alte ținuturi și de la voi robi care să muncească pentru ei. Cei doi băștinași schimbară câte o privire. - Să le paștem vitele? făcu Agbongbotile. - Nu. Vitele lor au păstori. Ca să le clădiți case. Mai-Baka începu să râdă. - Numai pentru asta? Nu pot să cred că au adus atâția războinici înarmați ca să cucerească împletitori de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cort, venise după el și Iahuben. Iar înăuntrul țarcului, câțiva oameni umblau printre trupurile adormite, vorbind în șoaptă. Iahuben, plictisindu-l steaua, se uită prin gard și-l zări pe bătrânul Agbongbotile. Începuse să se descurce câte puțin în graiul băștinaș, iar vederea bătrânului rob negru îi făcu plăcere: avea cu cine schimba o vorbă atâta timp cât Auta se îndeletnicea cu steaua aceea a lui. Îi făcu semn și-l strigă pe Agbongbotile și acesta se apropie de gard. Dar ochii îi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
verde, ca un triunghi, de la țărmul mării, între una din gurile lui Hapi, slăvitul aducător de mâl rodnic, și pădurea apuseană de salcâmi și palmieri, lângă care se afla și o veche cetate atlantă. Nu departe, spre miazăzi, era orașul băștinaș Behdet, cu stăpânii căruia Puarem încheiase pace. Soldații nu aveau îndeletniciri deosebite; își făcuseră datoria omorând și robind destui oameni și luând nenumărate prăzi pentru stăpâni și pentru ei înșiși. În așteptarea corăbiilor atlante, fiecare își vedea de ale lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
femei, bere și vin. Alții se desfătau privind apele din Hapi sau desișurile de papirus, ori se plimbau pe țărmul mării albastre, numită de negustorii albi cu bărbi negre din insula lungă de la răsărit Marea dintre Pământuri, iar de acești băștinași rome, fără nici un rost, sau poate că din pricina câmpiei gurilor lui Hapi, Verdeața cea Mare. Armata lui Puarem avea nevoie de odihnă. Dacă străbaterea deșertului n-a ridicat în drum piedici grele, n-au fost însă ușoare luptele pentru aur
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
loc mlăștinos modestele tulpini de papirus. Iahuben mai văzuse aceste plante, dar le credea nefolositoare, și nu le mai privi. - Parcă sunt niște cozi de vacă înțepenite și întoarse cu smocul în sus, zise el. De ce le-or fi lăsând băștinașii să crească degeaba? Mai bine le-ar tăia. Ar rămâne râul curat. Dinspre pădure veneau câteva zeci de robi și de roabe, unii tineri, cu fața neagră și dinții albi, alții cu chipurile albe împrejmuite de bărbi negre. Erau mânați
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
rar, apă de băut. Erau storși de puteri, dar trăiau. Așa poposiră pe acel țărm îndepărtat, unde găsiră un neam de oameni ciudați care-și împodobeau capul cu penele păsărilor. Văzîndu-i pe acești deznădăjduiți flămânzi și istoviți de furia apelor, băștinașii nu-i omorâră, nici nu-i socotiră dușmani. Pe acești băștinași nu-i cunoștea nici Mahukutah, care se mira că țărmul cel bănuit n-a fost al țării lui. Băștinașii împodobiți cu pene îi învățară să înghită fumul unei ierbi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
poposiră pe acel țărm îndepărtat, unde găsiră un neam de oameni ciudați care-și împodobeau capul cu penele păsărilor. Văzîndu-i pe acești deznădăjduiți flămânzi și istoviți de furia apelor, băștinașii nu-i omorâră, nici nu-i socotiră dușmani. Pe acești băștinași nu-i cunoștea nici Mahukutah, care se mira că țărmul cel bănuit n-a fost al țării lui. Băștinașii împodobiți cu pene îi învățară să înghită fumul unei ierbi amețitoare cu mireasmă plăcută, pe care o aprindeau la capătul unei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Văzîndu-i pe acești deznădăjduiți flămânzi și istoviți de furia apelor, băștinașii nu-i omorâră, nici nu-i socotiră dușmani. Pe acești băștinași nu-i cunoștea nici Mahukutah, care se mira că țărmul cel bănuit n-a fost al țării lui. Băștinașii împodobiți cu pene îi învățară să înghită fumul unei ierbi amețitoare cu mireasmă plăcută, pe care o aprindeau la capătul unei țevi de lemn, ținând fiecare pe rând capătul celălalt în gură. Neobișnuiți cu astfel de fum, atlanții se înecară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
niște zei care când începea potopul s-au ridicat în cer și că din toată urgia a scăpat cu viață numai o fecioară, agățîndu-se de piciorul unei păsări care a zburat sus de tot, pe o stâncă. Păstorii rămaseră printre băștinași și începură să poarte și ei pene în jurul capului și să deprindă obiceiurile și limba locului. Iar Mahukutah își drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
unei păsări care a zburat sus de tot, pe o stâncă. Păstorii rămaseră printre băștinași și începură să poarte și ei pene în jurul capului și să deprindă obiceiurile și limba locului. Iar Mahukutah își drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi plecă în jos pe lângă țărm să-și caute țara. O păstoriță atlantă se aruncă în valuri și înotă după pluta lui și rămase cu el. Iar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care nu e numai arhivist nu leapădă astfel de documente. Nu socot că Platon a născocit... Totuși vreau să-ți aduc aminte de cercetările moderne nu numai ale oceanografilor și geologilor în cele patru arhipelaguri, dar și ale etnografilor asupra băștinașilor din Canare. Știi că oamenii de-acolo au trei dialecte interesante al căror studiu poate spune destul de mult? Știi că au texte străvechi pe care nici ei, nici savanții nu le pot citi? Știi că există obiceiul de a se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sediu. Îi dau vreo două nenorocitului care borăște. — Ia de-aici frățâne. — Mersi, zice pițigăilă În locul lui. — Chef cu colegii? Întreb eu. — Da, Viață Standard. Ah, Viață Standard. Citadela de pizde disponibile din Edinburgh. Nu te califici ca mascul Înfoiat băștinaș În orașul ăsta decât dacă ai futut cel puțin două pipițe din categoria Viață Standard Înainte de a Împlini un sfert de secol. Reține bine, pizdele expuse aici nu arată deloc impresionant, probabil sunt pizde-manager. Lasă aiurelile cu modelele la costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mulțumit că timp de douăzeci și cinci de ani am apărat singuri frontiera civilizației occidentale, mai mult, ne-au blamat când nu am mai reușit să o facem. în 1812 cetatea și orașul au trecut în stăpânirea imperiului Rus, și pe lângă populația băștinașă din Moldova s-au stabilit aici și numeroși ruși, ucraineni și evrei. Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici moldovenești Î1917-1918ă cu România, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de Nistru, pentru
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
o nouă înflorire în perioada interbelică, când Soroca devine unul dintre cele mai vestite centre culturale din România. în timpul celui de-al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând mai întâi Î1940-1941ă pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român Îfuncționari, juriști, profesori...ă, pe popi și pe refugiați, românii și germanii deportând apoi Î1941-1944ă pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
o altă întrebuințare: aceea de a putea reflecta nevăzutul. Acest fapt este posibil pentru mentalul tradițional întrucât oglinda era percepută ca un obiect care separă două lumi: cea din fața sa (văzută) și cea din spatele său (nevăzută). Să nu uităm că băștinașii noului continent au fost fascinați de oglinzile cuceritorilor europeni. Le considerau magice și adesea ofereau la schimb pentru ele obiecte prețioase confecționate din aur. Imaginea reflectată, indiferent despre ce suprafață este vorba (apă, cristal, oglindă etc.), este învăluită oarecum în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atracție deosebită o au: Lacul Urșilor, Delta Mackenzie, Munții Mackenzie, Parcurile Naționale Nahanni și Wood Buffalo (ambele incluse în patrimoniul natural UNESCO); aurorele polare. În teritoriul Nunavut, unde peste 85% din populație este inuită, este recunoscută arta unică a acestor băștinași, cultura și tradițiile lor, ce completează un turism axat pe explorarea fiordurilor, a tundrei, pe practicarea unor sporturi extreme (ice-climbing), observarea ursului polar etc. Ecoturismul este una din variantele de turism recomandate și preferate de mulți dintre cei care vizitează
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Bomba Țarului). Ultimul test nuclear s-a realizat în anul 1990. Realitățile de mai sus, combinate cu un climat aspru, au restricționat umanizarea acestor insule, care sunt populate doar de 2716 locuitori (2002), iar din aceștia doar cca.100 sunt băștinași (neneți). Aceștia încă se mai îndeletnicesc cu pescuitul, vânătoare de urși polari și foci etc. Arhipelagul Severnaia Zemlea separă Marea Kara (vest) de Marea Laptev (est) și acoperă o suprafață de cca.37.000km2. Fig.52. Severnaia Zemlea - localizare (stânga
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Est și acoperă o suprafață de cca.38.000km2. Resurse, umanizare, probleme de mediu. Deși acoperă un spațiu imens, de la granița cu Norvegia și Finlanda în vest la Marea Bering în est, Rusia Arctică este foarte slab populată. Între populațiile băștinașe prezente aici se numără: ciukcii, neneții, evencii, inuiții, saami, care au fost supuse unui proces de aculturație prin ocupația rusească ce a început în secolul XVIIII, pierzându-și mare parte din specificul dat de ocupațiile tradiționale. Imensele resursele minerale din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
oricine ar avea de gînd să culeagă informații genealogice de la poporul Yanomamö că ar fi bine să știe că cei care le vor răspunde la întrebări vor minți cu privire la datele propriului grup etnic. Antropologul francez Marcel Griaule, în timp ce lucra printre băștinașii Dogon ai regiunii care astăzi se numește Mali, a acordat o atenție deosebită minciunilor spuse de persoanele chestionate. Discutînd despre modul în care se realizează investigațiile etnografice (Griaule 1957:56-61), el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în algoritmi, fără a cunoaște complexitatea ambiguității și a incertitudinii. În această privință, Robert Murphy a făcut o observație interesantă, comentînd studiul lui Thomas Gregor asupra populației Mehinacu din zona rîului Xingu din Brazilia. Conform părerii lui Murphy (1971:228), băștinașii Mehinacu se mint foarte mult unii pe alții pentru că au la dispoziție "prea multe informații". Cei 77 de membri ai comunității trăiesc în locuri învecinate; "aproape orice activitate este vizibilă". Ei află multe detalii privitoare la activitățile fiecăruia, însă o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
membri ai comunității trăiesc în locuri învecinate; "aproape orice activitate este vizibilă". Ei află multe detalii privitoare la activitățile fiecăruia, însă o mare parte din aceste informații nu sînt altceva decît bîrfe și nu ilustrează neapărat adevărul, deoarece, spune Murphy, "băștinașii Mehinacu se pricep să spună minciuni la fel de mult cum se pricep să înșele și să bîrfească". Astfel, avem de-a face cu o situație în care " Nimeni nu știe precis ce e adevărat și ce nu: toată lumea are multe dubii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
etape și intensitate Romanizarea reprezintă procesul istoric complex și Îndelungat prin care civilizația romană pătrunde În toate compartimentele vieții unei provincii, Încât duce la Înlocuirea limbii populației supuse cu limba latină. Așadar, componenta esențială, definitorie, a romanizării este cea lingvistică: băștinașii Învață lent limba latină și uită, treptat, idiomul autohton. Declanșarea și desfășurarea romanizării presupun Însă anumite condiții: ocuparea ( integrală sau parțială)a teritoriului unui popor antic Încadrarea teritoriului respectiv În statul roman, cel puțin pentru câteva generații existența unei populații
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
locale În acest sincretism religios sunt ilustrate și În menținerea cultului Cavalerului trac. Viața economică Reprezintă un factor favorabil romanizării. Acest proces se va reflecta În terminologia agrară. De asemenea În unele așezări de mineri din Dacia Apulensis, trăiesc deopotrivă, băștinași și alogeni latinofoni. Semnificative sunt, tăblițele cerate de la Alburnus Maior (Roșia Montană) unde este atestată exploatarea aurului. Pe valea Crișului Alb este confirmată exploatarea comună a bogățiilor subsolului. Alte așezări ale autohtonilor și coloniștilor atestă progresul din domeniul metalurgiei fierului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]