1,778 matches
-
simți strașnic dacă pe gerul Bobotezei ai merge împotriva vântului în cămașă cu mânecile suflecate, descheiat la piept și cu capul descoperit, călare pe un cal alb. Iar în mâini să porți o varză murată... Ei! Ce ai rămas așa, băiete? Mă gândeam dacă se poate și mai rău. Și? Și n-am găsit ceva mai rău decât viscolul ista, care n-o avut grijă să ne anunțe măcar cu un ceas-două înainte că are de gând să ne facă o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la nevoie de cei din spate, rupea nămeții zăporâți de-a curmezișul drumului... Cei din spate treceau mereu în față, rânduindu-se le cârma convoiului... Doar Hliboceanu ținea coada șirului. După un timp, s-a auzit glasul lui Cotman: Mitruță, băiete! Mai lasă-mă și pe mine să conduc convoiul, că sunt deșcă bătrână și cunosc drumul ca în palmă și m-oi descurca eu! Apoi așa oi face, că se cam îngroașă gluma. De nins o cam uitat Dumnezeu măsura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i scăpa din vedere pe cei din fața lui: „Iordache! Ține poteca făcută de cei din față. N-o lua pe alături!” „Alecule! Te văd cam zgribulit. Pune un țol pe tine, să nu te mai spargă vântul ista!” Sau: „Gheorghe, băiete! Nu moțăi de-a npicioarelea. Asta ai s-o faci la Crâșma din drum. Acum bagă de seamă pe unde calci că te văd împleticindu-te. Capul sus! Timp pentru somn avem des...” Săniile alunecau ca niște fantome... Lui Iordache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din cap până-n picioare și cu fața schimonosită de frig. Ce-i cu tine, Iordache? Cum ai ajuns tocmai în gârlă? Dacă mai mergeai, dădeai în iaz și cine știe dacă îi destul de înghețat? Te puteai trezi pe fundul iazului, băiete! - l-a întrebat grăbit Cotman. Hliboceanu... Hliboceanu... o dispărut!... Nu l-am mai găsit! La început îl auzeam cum striga ba la unul ba la altul... Tocmai striga la Gheorghe, când glasul i s-o rupt dintr-o dată... Apoi nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Hliboceanu, Cotman i-a luat mâinile și i le-a frecat, ca să le încălzească. Când a crezut că e deajuns, a început să-l frece cu omăt pe obraz... Un tremur al mâinilor rănitului l-a făcut să tresară: „Așa, băiete! Trezește-te. Hai, că altfel îngheți aici, omule! Deschide ochii, că acușica plecăm acasă! Nu mai dormi, băiete, că îndată se întorc flăcăii cu sania și îi mai mare rușinea să te găsească încă dormind” - a început să vorbească Cotman
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
e deajuns, a început să-l frece cu omăt pe obraz... Un tremur al mâinilor rănitului l-a făcut să tresară: „Așa, băiete! Trezește-te. Hai, că altfel îngheți aici, omule! Deschide ochii, că acușica plecăm acasă! Nu mai dormi, băiete, că îndată se întorc flăcăii cu sania și îi mai mare rușinea să te găsească încă dormind” - a început să vorbească Cotman în neștire. Din când în când, își arunca privirea în direcția de unde ar fi trebuit să apară cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
arată nici un semn că cei plecați se întorc? S-o mai fi întâmplat cine știe ce nenorocire!” Când îngrijorarea creștea peste măsură, în depărtare a licărit o scânteie. Acesta era semnul pe care îl aștepta. „Uite că se apropie salvarea ta, Vasilică băiete” - s-a bucurat Cotman... De ce ați întârziat atâta, Mitruță? Pentru că s-o stins felinarul. De ce? Doar îi din cele care nu se sting la vânt. Nu-i, dar când nu mai are gaz, cum să mai ardă? Așa că, după ce cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trezit! S-o trezit și cere apă! Acum am venit, Puicuță! - i-a răspuns Cotman, alergând spre sania lui Hliboceanu. A urcat în sanie, l-a apucat de mână și cu glas aproape scâncit, l-a întrebat: Te-ai trezit, băiete? Ai înviat, Vasilică tată? Ce dorești? Apăăă! Apăăă! - s-a auzic ca prin vis glasul tremurat al lui Hliboceanu. Nu avem apă, băiatul tatei, dar am să-ți umezesc buzele cu omăt. Pavele! Sări din sanie, adună un bulgăre de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cât de voinic. Cine știe de când te urmăresc ei? Și în noaptea asta le-o venit la îndemână. Te-o pălit din spate, nemernicii! Din față n-o avut curaj, că le stăteai împotrivă și naveau nici un spor. Așa-i, băiete?” În cele din urmă, s-a oprit din vorbire. După felul cum îl privea pe Hliboceanu părea că așteaptă un răspuns. Dar în loc de răspuns a simțit cum mâinile lui Hliboceanu au devenit moi. Fără vlagă. „Ce-i cu tine, băiete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
băiete?” În cele din urmă, s-a oprit din vorbire. După felul cum îl privea pe Hliboceanu părea că așteaptă un răspuns. Dar în loc de răspuns a simțit cum mâinile lui Hliboceanu au devenit moi. Fără vlagă. „Ce-i cu tine, băiete? Ai leșinat din nou? Mai ai oleacă de răbdare, că ajungem la căldurică - a pornit să vorbească Cotman, lipindu-i involuntar urechea de piept. Tocmai când i-a dibuit slabele bătăi ale inimii s-a auzit glasul lui Mitruță, din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știință. Se încălzește încet-încet, așa cum am făcut noi...Ai priceput? Și acum, fuguța la ceilalți înghețați și flămânzi... Cotman a turnat rachiu pe rană... și... un val de căldură i-a curpins sufletul când a simțit zvâcnetul lui Hliboceanu. „Așa, băiete. Mișcă-te! Destul ai stat ca de piatră. Trezește-te! Lasă că om afla noi cine îs lotrii care te-au lovit câinește! Să nu creadă ei că îi vom ierta, ferita Sfântului!” S-a apucat apoi să-i înfășoare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
își admira opera, buzele lui Hliboceanu au îngăimat un singur cuvânt: „Apăăă!” Cotman a luat de pe masă ulcica cu apă, i-a ridicat cu grijă capul și i-a umezit doar buzele. A repetat aceasta de mai multe ori... „Așa, băiete. Acum să ne învelim gospodărește, ca să ne încălzim, pentru că destul frig am adunat noi în noaptea asta!” Cu gesturi ca de mamă grijulie, l-a învelit ca pe un copil. În vremea asta, ceilalți cărăuși au muncit din greu pentru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu plapuma și perna promise. După plecarea ei, Cotman a cercetat bandajul de la capul rănitului. Frecându-i mâinile, vorbea mereu: „Mâine în zori vreau să te aud cum îmi spui bună dimineața, frate - așa ca altădată... Să nu te lași, băiete! Numai cei slabi cad și nu se mai ridică. Tu însă... ești în stare să dobori și un taur dintr-o pălitură! Curaj, Vasilică flăcăule! Nu uita că trebuie să-i prindem pe lotri!... Și acum, noapte bună, băiete!” Cotman
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lași, băiete! Numai cei slabi cad și nu se mai ridică. Tu însă... ești în stare să dobori și un taur dintr-o pălitură! Curaj, Vasilică flăcăule! Nu uita că trebuie să-i prindem pe lotri!... Și acum, noapte bună, băiete!” Cotman a făcut lampa mai mică, cu gând să se bage în culcușul făcut de Măriuța. Însă un geamăt prelung s-a ridicat din pieptul lui Hliboceanu... „Ce înseamnă asta, băiete? Ai vreo coastă smintită sau?... Aha! Nu vrei să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să-i prindem pe lotri!... Și acum, noapte bună, băiete!” Cotman a făcut lampa mai mică, cu gând să se bage în culcușul făcut de Măriuța. Însă un geamăt prelung s-a ridicat din pieptul lui Hliboceanu... „Ce înseamnă asta, băiete? Ai vreo coastă smintită sau?... Aha! Nu vrei să stai fără lumină. Aista-i baiul”. A făcut lumina lămpii mai mare, în timp ce privea la Hliboceanu. Voia să afle cauza geamătului. I s-a părut că ochii lui Hliboceanu au căpătat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ei! Da’ ce facem? Vrem să plecăm la plimbare? Aista-i semn bun. Stai numai să te ajute tata. Așaaa! Acuma-i bine? Daaa! S-a auzit ca un oftat glasul lui Hliboceanu. Ia te uită! Avem și glas! Brava, băiete! - a continuat să vorbească Cotman, învelindu-l grijuliu, ca un părinte... Dimineața l-a găsit pe Hliboceanu cu ochii larg deschiși. Ce faci, cumetre? Ai făcut ochi așa de dimineață? Cum ai dormit? Biiineee! - a murmurat Hliboceanu, iar ochii au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
larg deschiși. Ce faci, cumetre? Ai făcut ochi așa de dimineață? Cum ai dormit? Biiineee! - a murmurat Hliboceanu, iar ochii au mijit a zâmbet... Dacă spui tu, atunci chiar îi bine. Mi-i seteee - a scâncit rănitul. Uite aici apă, băiete - a răspuns Cotman, ridicându-i capul cu grijă și ducându-i ulcica cu apă la gură. Spre surprinderea lui Cotman, Hliboceanu a băut în lege. Asta-i altă poveste, flăcăule. De când nu te am mai văzut dând de dușcă o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
urmăreau cum se îmbracă. Când Cotman a terminat de îmbrăcat, s-a întors către el. Mă duc să vorbesc cu Costache și cu Măriuța ca să aibă grijă de tine până luni, când venim cu un nou transport. Îi bine, Vasilică băiete? Răspunsul nu a venit îndată. După o scurtă veme însă s-a auzit un „Bineee” resemnat. Tristeța din privirea bolnavului oglindea părerea de rău pentru faptul că rămânea atâta vreme fără tovărășia cărăușilor. În cele din urmă, a închis ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
superi. Spune-mi de ce ai sărit așa de speriat când ai auzit că a dispărut Hliboceanu? Apoi nu te-ai mai dezlipit de lângă el din clipa în care l-am găsit, de parcă îți este frate... Apoi...Îmi cam este... Mitruță băiete... îi o poveste, însă, care... nu se spune...Nu se spune așa vrute și nevrute... Tot avem noi de mers atâta cale și întrebarea asta îmi tot dă târcoale de aseară încoace. În jur, jivinele sunt gata să ne înhațe și noi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pentru că plecau vreo doi flăcăi la oaste, scripcarul o ținea numai pe struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme, Vasile numai ce scoate custura din chimir și... o înfige în masă! M-am speriat și m-am sculat să plec... „Stai! Unde pleci, Ioane? Nu ești tu fratele meu de suferință? Da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ar întâmpla. Fii fără grijă, Ioane. Acum ar mai fi o treabă de făcut și nu știu cine o poate face. Care ar fi treaba ceea? Cine se duce cu vestea nenorocită la femeia lui Hliboceanu? Asta am s-o fac eu, băiete. Numai să ajungem acasă și o iau prin pădure până pe Măgură... Când m-o vedea Dochița!... Trebuie să mă gândesc bine ce să-i spun și ce nu... Știi cum sunt femeile... Pe când au ajuns la Fântâna cu răchiți, nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
facă bine Hliboceanu și după aceea trebuie căutați lotrii! Or mai da ei pe la Crâșma din drum. Se știe doar că criminalul dă târcoale locului crimei, să audă ce se vorbește și dacă cineva are bănuieli asupra lui... Așa că, Ioane băiete, nu suflați o vorbă către nimeni... Trebuie lucrat în taină... Nu se poate să nu cadă ei în laț! Am priceput, moș Dumitre. Așa o să facem. Numai să se facă bine Hliboceanu. Se face, Ioane. Se face. Îi om voinic
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a ajunge Puicuță în față, atunci să-l văd dacă mai are glas - nu l-a slăbit Slobodă. Află, Alecule, că chiar de-aș fi mort și tot mi ai auzi glasul. Asta s-o spui lui mutu, Pavele. Măi băiete! Află tu că eu atâta am vorbit de când sunt și am să vorbesc cât oi trăi încât dacă au rămas agățate de cer măcar jumătate din vorbele mele și tot ai avea ce asculta încă o viață! Până atunci însă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ajungem înapoi nu avem de unde să știm. Așa că să ne grăbim, Ioane. Mă gândesc ca astăzi să încărcăm mai puțin pe sănii... Să putem ajunge la vreme în târg. Cred că ai dreptate - a considerat Mitruță propunerea lui Cotman... * Vasilică băiete, nu fi necăjit, că n-ai rămas singurel. Ești pe mâini bune - a început să vorbească Costache crâșmarul, intrând în cămăruța lui Hliboceanu. Acesta l-a întâmpinat cu un zâmbet trist. Aha! Ai început să răsufli, băiete? Aista îi semn
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lui Cotman... * Vasilică băiete, nu fi necăjit, că n-ai rămas singurel. Ești pe mâini bune - a început să vorbească Costache crâșmarul, intrând în cămăruța lui Hliboceanu. Acesta l-a întâmpinat cu un zâmbet trist. Aha! Ai început să răsufli, băiete? Aista îi semn bun, dar nu-i deajuns. Da’ nu mă tem eu...Până la amiază ai să prinzi putere. Acușica și mâncărica pentru tine a fi gata și ai să vezi după aceea trai! - glumea Costache, făcând oarece ordine prin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]