2,818 matches
-
dintre ironie și autoironie ce emană din pânzele sale... Viața de zi cu zi a Caransebeșului, a Văii Almăjului pe unde a fost medic veterinar, viața de ieri și de azi este zugrăvită cu emoție și dragoste de acest Moromete bănățean cu seringa într-o mână și cu penelul în alta, ale cărui înțelepciune și umor sunt de cea mai pură esență țărănească. Atâta emoție și atâta dragoste așterne el pe pânze, încât ele devin absolut inconfundabile atât din punct de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nou domeniu de cercetare, anume „banatica”, însumând istoriografie, documentaristică, arheologie și monumente istorice, cultură, literatură și artă din această zonă. Cele mai multe studii, mai ales în primii doi ani, sunt semnate de Ioachim Miloia, care a scris, practic, singur revista (Românii bănățeni în 1820, Biserica românească din Lipova, Relații între arta populară la români și lituanieni, Emanuil Ungureanu, Tablouri din colecțiile particulare ș.a.). În paginile revistei semnează cei mai prestigioși intelectuali timișoreni ai vremii: Petru Nemoianu, Aurel Cosma jr., Constantin Daicoviciu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285332_a_286661]
-
Filologie din Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Ion Șiugariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
publicație culturală timișoreană din perioada interbelică. În toamna anului 1932 va fi cercetat pentru activitate subversivă, iar în 1937 revista este suspendată. În același an va fonda Casa de Editură și Corporaj Artistic Vrerea, unde îi apare antologia 11 poeți bănățeni (1942), prima propunere calificată a unei imagini a Banatului literar, care ilustrează, poate cel mai bine, calitățile sale de mentor. În 1945 revine în actualitate cu articole în publicațiile timișorene, dar și cu seria nouă a revistei „Vrerea”, desființată însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Chemări, o culegere de versuri, îi apare în 1926. E prezent cu poezii, nuvele, fragmente de roman istoric, studii privind istoria Banatului și în „Luceafărul” (Timișoara), „Înnoirea “ (Arad), „Societatea de mâine”, iar după război scrie la „Lupta patriotică” (Timișoara), „Luptătorul bănățean”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Semenicul” (Reșița). A mai semnat Sim, Drumețiu. S.-U. va pendula între studii istorice și poezie. Activitatea lui este, în primul rând, una de animator. Întemeietor de reviste, de societăți culturale, lider eficient într-o Timișoară cosmopolită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
1945) se hrănește din același spirit utopizant care caracteriza stânga românească înainte și după război, fiind o scriere de referință. Element coagulant al mișcării literare, S.-U. a stimulat, prin acțiuni decise, din care nu lipsea spiritul critic, ieșirea literaturii bănățene din provincialism. Legat de Virgil Birou și de Romul Ladea printr-o prietenie memorabilă, el a definit, alături de aceștia, un timp al „emancipării” culturii bănățene. SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
S.-U. a stimulat, prin acțiuni decise, din care nu lipsea spiritul critic, ieșirea literaturii bănățene din provincialism. Legat de Virgil Birou și de Romul Ladea printr-o prietenie memorabilă, el a definit, alături de aceștia, un timp al „emancipării” culturii bănățene. SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei, Timișoara, 1935; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii și documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
el a definit, alături de aceștia, un timp al „emancipării” culturii bănățene. SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei, Timișoara, 1935; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii și documente bănățene de istorie, artă și etnografie, I-II, Timișoara, 1943; Veacul de foc, Timișoara, 1945. Antologii: 11 poeți bănățeni, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942; Lirica timișoreană (1944-1969), Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei, Timișoara, 1935; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii și documente bănățene de istorie, artă și etnografie, I-II, Timișoara, 1943; Veacul de foc, Timișoara, 1945. Antologii: 11 poeți bănățeni, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942; Lirica timișoreană (1944-1969), Timișoara, 1970. Traduceri: Ernst Toller, Cartea rândunelelor, Timișoara, 1935; Negrii sub zgârie-nori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii și documente bănățene de istorie, artă și etnografie, I-II, Timișoara, 1943; Veacul de foc, Timișoara, 1945. Antologii: 11 poeți bănățeni, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942; Lirica timișoreană (1944-1969), Timișoara, 1970. Traduceri: Ernst Toller, Cartea rândunelelor, Timișoara, 1935; Negrii sub zgârie-nori,Timișoara, 1942. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 460-470; Virgil Ierunca, Negrii, poezia și..., TIL, 1943, 2 158; Țirioi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
sub zgârie-nori,Timișoara, 1942. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 460-470; Virgil Ierunca, Negrii, poezia și..., TIL, 1943, 2 158; Țirioi, Premise, 28-61; Ungureanu, Imediata, I, 49-68; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 143-151; Simion Dima, Momente ale poeziei bănățene: Ion Stoia-Udrea, O, 1987, 15; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 239-240; Mircea Șerbănescu, Timișoara (Memorie literară. 1919-1947), Timișoara, 2000, 39-45. C.U.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
colaborează cu versuri și proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista „Biserica și școala”. Îi aparțin pseudonimele Bănățeanul Călător, Bănățeanul June, Bănățeanul Moș. Căsătorită în 1887 cu ofițerul croat Isac Puhallo de Brlog, se mută la Sarajevo, în Bosnia, pe urmă la Mostar, în Herțegovina. După câțiva ani revine în Banat, dar activitatea publicistică și-o reia abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista „Biserica și școala”. Îi aparțin pseudonimele Bănățeanul Călător, Bănățeanul June, Bănățeanul Moș. Căsătorită în 1887 cu ofițerul croat Isac Puhallo de Brlog, se mută la Sarajevo, în Bosnia, pe urmă la Mostar, în Herțegovina. După câțiva ani revine în Banat, dar activitatea publicistică și-o reia abia în 1905, ca redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
exercitat asupra sa de Securitatea din Arad și a acceptat să colaboreze cu odioasa instituție. Amintirile unui laș reprezintă un roman indirect (sintagma lui Mircea Eliade), un roman autobiografic, bine scris, fluent, într-un stil franc, concis. Paginile despre copilăria bănățeană sunt admirabile și amintesc de prozele lui Sorin Titel. Când părinții se mută la oraș, tânărul C. se adaptează repede, învață să fie discret și să nu spună ce nu trebuie. I se predă în școală și în familie o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
Perfecționare a Cadrelor Didactice. A lucrat ca profesor de matematică și fizică la Pitești. A colaborat la „Azi”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, Viața literară”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Brașovul literar”, „Fruncea”, „Revista Institutului Social Banat - Crișana”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Albina” ș.a. A înființat în 1933, împreună cu Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Cicerone Theodorescu, Ion Valerian, Dragoș Vrânceanu, Ion Th. Ilea, Liviu Jurchescu ș.a., Asociația Scriitorilor Români Independenți. Din 1934, odată cu constituirea filialei bănățene a Asociației, devine președintele acesteia. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
Revista Institutului Social Banat - Crișana”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Albina” ș.a. A înființat în 1933, împreună cu Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Cicerone Theodorescu, Ion Valerian, Dragoș Vrânceanu, Ion Th. Ilea, Liviu Jurchescu ș.a., Asociația Scriitorilor Români Independenți. Din 1934, odată cu constituirea filialei bănățene a Asociației, devine președintele acesteia. A fost și secretar în comitetul de înființare a Asociației Scriitorilor Români din Banat (1933), fiind desemnat președinte în 1938. Alături de Victor Papilian, Mihai Beniuc ș.a, devine membru al comitetului de inițiativă pentru crearea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
confruntarea cu divinul, Ai mei e compus din portrete de oameni ai gliei, Lucrătorii realizează o viziune de infern a Reșiței, iar ultimul ciclu, Natură, stă sub semnul optimismului, al solarității care alternează cu melancolia nopții. Preocupat de valorile folclorului bănățean, M.-L. alcătuiește lucrarea Considerații asupra artei țărănești din Banat (1936), o micromonografie în care prezintă portul, obiceiuri, mentalități. Cu placheta Colinde (1940) revine la o poezie cu tonalitate folclorică, textele fiind însoțite de muzica lui Filaret Barbu și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
doua cuprinzând tot ciclul de poezii profane din Biblice. În 1971 apare cartea Sus stele, jos stele, o ipostază a eului liric sentimental, dominat de amintirile din copilărie și adolescență, de imaginea casei părintești, a bunicilor, în tablouri ilustrând lumea bănățeană. Unde concentrice (1976) se configurează în jurul unui univers citadin, la fel de agresat ca și cel rural. E un volum retrospectiv, care include versuri de la debut, adică vers liber și ritmuri inegale, cerute de o anumită mișcare a gândului. Influențele folclorice sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
se configurează în jurul unui univers citadin, la fel de agresat ca și cel rural. E un volum retrospectiv, care include versuri de la debut, adică vers liber și ritmuri inegale, cerute de o anumită mișcare a gândului. Influențele folclorice sunt multiple, abundă lexicul bănățean, deși nu e vorba de poezii scrise în limbaj regional, ci de o încercare de a echilibra folclorul cu lirica modernă. Pajura cu două capete (1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
din zona de vest a țării. Conștient că aici literatura a trăit „mai mult din orgoliu, din aspirație”, el nu pierde din vedere nici faptul că ultimele decenii tind să îl contrazică, adică să afirme o viguroasă identitate a contribuției bănățene. Autorul tabloului regional deține o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R. urmărind cu o implicare detașată cum se inserează literatura bănățeană în „întregul” literaturii naționale și, concomitent, care sunt notele ce îi conferă diferența specifică, într-un joc bine condus între general și particular. Materia cărții e structurată după teme, modalități, linii stilistice, totul abordat cu simț istoric și în contextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
română-rusă. Frecventează Cenaclul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, condus de A. E. Baconsky, și debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar după 1989 și în „Gazeta de Cluj-Napoca”, „Unitatea națională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj-Napoca, în „Unu” și „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Poesis” (Satu Mare), „Semne” și „Ardealul literar și artistic” (Deva) ș.a. Între 1959 și 1962 activează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
monografie a satului Măidan, urmată de un studiu al lui At. M. Marienescu. Sub semnătura Liuba-Iana au mai apărut, în revista „Familia”, cercetări de medicină populară (credințe, leacuri și descântece), balade și poezii lirice, mici povestiri hazlii scrise în grai bănățean, precum și câteva texte ale jocurilor de copii, acestea la un apel al lui At. M. Marienescu. A răspuns, de asemenea, la chestionarele lui B. P. Hasdeu și N. Densușianu (împreună cu Aurel Iana). Interesante obiceiuri în legătură cu „frăția de cruce” publică L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
director-adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Contemporanul” ș.a., semnând și cu pseudonimele S. Cerna și S. Coryll. Primul volum al lui S., Manuscris, publicat în 1962, una din puținele culegeri rezistente ale „obsedantului deceniu”, amintește energia lui Nicolae Labiș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Cluj. Redactează împreună cu Raoul Șorban, „Caietele” de spectacol ale Teatrului Național din Cluj. Redebutează în „Luceafărul” (1964), cu un fragment de roman, și editorial cu romanul Blana de focă (1966). Publică fragmente de roman, reportaje literare, interviuri, reportaje despre localități bănățene în principalele reviste bucureștene și face filme documentare. Acțiunea romanului Blana de focă se desfășoară pe două planuri: real - un sat bănățean și lumea fiordurilor nordice; imaginar - tradiția evanescentă a lumii satului și fantomatica apariție a unui marinar, prezență nicicând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]