978 matches
-
râsul, coborând de la munte. Vizitatorii de dincolo de graniță Există situații în care fauna sălbatică a județului cunoaște, temporar, o ușoară creștere numerică, datorată interesului „turistic” manifestat de unii vizitatori sau mai degrabă... vizitatoare înaripate. Populând altă dată în număr mare Bărăganul și Câmpia de Vest, dropia face parte în momentul de față din categoria speciilor la care vânarea este interzisă prin lege. Iar legea - cea a fondului cinegetic și a protecției vânatului - nu glumește deloc, sancțiunile aplicate contravenienților fiind deosebit de aspre
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
în realitatea lagărelor - acasă, târziu, mare, gamelă - și cuvinte care fac aluzie la represiune și consecințele acesteia - uimit, stuf, pedeapsă, ridicat -, la fel de înspăimântătoare precum cuvintele care paralizează de frică personajele din "Proiecte de trecut" și care se concretizează în numele Câmpiei Bărăganului, în verbul a ridica sau substantivul Securitate. Deportarea este reprezentată în mod alegoric de către un înger și un diavol care, dacă la început sunt percepuți drept figuri grotești și violent machiate, mai târziu dobândesc o dimensiune mitică atunci când protagonistul înțelege
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini), trei de Gib I. Mihăescu (Rusoaica, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba, dintre care al doilea putea lipsi), câte două de Panait Istrati (Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie literară polemică), Anton
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
trimitea în străinătate pe oamenii noului regim! Abia în noiembrie 1947, cînd Externele trec sub ordinele Anei Pauker, Gh. Duca și Neagu Djuvara sînt „rechemați": amîndoi diplomații români au rămas în Occident. Dl Djuvara, fiu de boier cu moșii în Bărăganul Brăilei (p. 442), cel care-și făcuse studiile secundare la un liceu din Paris și avea o soție „franțuzoaică", s-a îndreptat spre Franța, la Paris. Unde, „din prima clipă", s-a gîndit „ce se putea face pentru țară"1
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
suspectul într-o chestie rușinoasă neagă întotdeauna; și asta îl descoperă ca făptaș. Mulțumit de manevră, se repede asupra peștelui; mânuie cuțitul într-un mod absolut ciudat, nici nu-l pot privi." Costea Bratu - arendașul principal al câtorva domenii din Bărăganul de vest. El gospodărea și moșia Maricăi Sion până a fi preluată formal de Mateiu Caragiale. Rămâne în relații cu acesta, consiliindu-l de-a lungul calendarului agricol, ținându-i uneori locul în relațiile directe cu țăranii și autoritățile. Face
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
guțiști, care-l au în vedere pentru postul de prefect. Succesul său se bazează pe lejeritatea cu care se adaptează la mediu și situație; stă și la masa lui Silidor, bulibașa țiganilor din triunghiul Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau ale unui orășean școlit, după interlocutorul de moment. "Sunt la mâna parșivului, scrie Mateiu, el bate iarmaroacele, crâșmele și bea adălmașuri cu speculanții locului; le folosește limbajul sărac, vulgar, ademenindu-i cu grosolănie la afacerile
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
nu degeaba duce el geanta lui Guță, dar curcănașii lui vor pierde la Expoziția din 1936. On les aura!" Gogu Ionescu - cel mai avut megieș al lui Mateiu; moșia Bărcănești pe care o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial pentru a-și întreține soția, femeie cu pretenții, provenită din familia cunoscuților conservatori Negrilescu, sărăciți sub
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
masa de operație a Spitalului Fundeni, la 3 februarie 2000”.) În Bărăgan lui Paul Goma Prietene - cum ți-e toamna pustiu-n fereastră? Coama ta aspră încâlcită de vântul secetei, ciuful tău trufaș albind ca aripile îngerilor răzvrătiți... (O, îngerii Bărăganului căzând din cer, ei, exilații în colb de Dumnezeu pentru păcatul de a fi gândit nimicnicia...) Îngeri prăfuiți, melancolici, cu marele lor nimb clătinat de vântul setos evadând în largul închis. Coama ta luminând acolo-n fereastră îmi ține trează
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
ani, atunci cînd fostul ultim proprietar al casei, secretar de stat în guvernul Antonescu, aflat, în mod miraculos, încă în viață, chiar dacă greu de recunoscut, ieșea, după 20 de ani, din ultima închisoare, cea de la Aiud, ca să respire aerul de Bărăgan al domiciliului forțat, timidul dezgheț inițiat de același Gheorghiu-Dej mărise fluxul ieșirilor și intrărilor în Poșta pentru Străinătate. Odată cu gradul de general, directorul a primit și un sediu nou, mult mai spațios, și o aparatură tehnică adaptată. Bătălia între instituții
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
a fost înlocuit cu disciplina de Partid, iar valorile individuale (începînd cu sufletul și terminînd cu felia de pîine) au fost naționalizate, colectivizate și raționalizate, ele își găsesc liniștea în alcool, bătaie, tortură și, din cînd în cînd, în contemplarea Bărăganului înghețat. Brutele lui Monciu-Sudinski nu provin, congenital, dintr-o lume "periferică" (oricum "neprincipială" ficțional, cum crede criticul literar Mircea Iorgulescu, op. cit., 1978, p. 218), ci sînt împinse acolo de involuția psiho-socială adusă de socialism. Inversarea valorilor în societate (permițînd eliminarea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
nu mi-era că i-o murdăresc, era ca și cum mi-ar fi dat-o frate-meu." (p. 26) În Disciplina, antieroul lui Monciu-Sudinski (care povestește alternativ cu Ursescu) își elaborează profesiunea de credință didactică într-o școală pierdută iarna în mijlocul Bărăganului: "Aveam eu un gînd cu ei: să-i reeduc prin muncă. Să-i pun la treabă pînă le ies ochii din cap, să-i văd rupți, căzînd de oboseală, să le zăresc în ochi licărirea aceea duioasă care apare de
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
moldovenilor, îndrăznesc să folosesc sintagma , bazându-mă pe adevărul inconstestabil că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
căpătat astăzi o ușoară notă de melancolie. Atunci era un tînăr bizar și un străin cu accente tari, al cărui portret oscila ambiguu între Marx și Brâncuși, acum el este un bărbat matur, un personaj fără de care peisajul artistic al Bărăganului ar fi de neconceput și un artist cu o identitate sigură. Lumea în care s-a adăpostit, la început întîmplător, dar mai apoi spre a confirma o necesitate profundă, i-a oferit încetul cu încetul întregul set de evenimente pe
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
străzile Decebal, Andrei Șaguna, Calea lui Traian, Cloșca. Citiri de regularizare în perioada 19-23 iunie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Titan, Tapia, București, Mihali, Bd. Take Ionescu, Heine, Buftea; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Bucovinei, Viilor, Bărăganului, Munteniei, Plugarilor; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Platanilor, Cap. Damșescu, Vasile Lupu, Spl. Vladimirescu; casieria din str. Ialomița: străzile Boemia, Speranței, Calea Aradului, Liniștei; casieria din Piață Küttl: străzile Brediceanu, Anul 1848, Cehov, Avântului, Pavlov, Paris. piața de flori
Agenda2006-24-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/285066_a_286395]
-
suferință în nuanțe din care e imposibil să extragi detalii amuzante. Totuși, foști deținuți împacați cu prigoana de altădată au amintit și câteva momente umoristice. E cazul lui Peter Falk, sas închis la celebrul lagăr din Luciu-Giurgeni, numit și „infernul Bărăganului”. El povestește cum gardienii analfabeți sperau să intre în structurile securității, atrași de salariile mari. Flămânzi după colecționarea de abateri ale deținuților, ei se remarcă prin excese comice. Acuzat aiurea că a încălcat regulamentul, Tuțu Spiru, student încarcerat din Iași
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
M. Cosmescu Delasabar Despre George Petcu, cântărețul Bărăganului de la sfârșitul deceniului al paptrulea, se știe și s-a scris prea puțin. Secerat de o boală nemiloasa, numai la 22 de ani, timpul și tăvălugul războiului l-au aruncat în neant într-o zi de mai (19 mai 1939
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
zice Blaga, și anume cu pămîntul acesta, cu terra nostra, adică cu «țara lor țărănească», cu țarina lor”. E cu putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor spațiul mioritic blagian? Vasile Băncilă are în vedere însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o la un moment dat, dacă spațiul mioritic este exclusiv românesc
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
orașul Chitila, străzile Speranței, Victoriei, Aurel Vlaicu, Duzilor, Tudor Vladimirescu, Castanilor, Păcii, Troiței, Șos. Chitila-Mogoșoaia, Vasile Bideac, cartierul Tineretului; comuna Ciorogârla, localitatea Ciorogârla, str. Câmpului, str. Stația de Apă; între orele 09:00 - 15:00, locuitorii din orașul Popești-Leordeni, străzile Bărăganului, Costaforu, Fermei, Pavlicheni, Pavel Ciamur, Șos. Leordeni și străzi adiacente; orașul Otopeni, str. Crăițelor, str. Griviței. În același timp, se va acționa, între orele 09:30 - 12:30, în comuna Ciolpani, localitatea Ciolpani, Șos. Pacea, str. Mănăstirea Țigănești, Șos. București-Ploiești
Enel întrerupe alimentarea cu energie electrică în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/22816_a_24141]
-
este recomandată și în afecțiuni ale căilor respiratorii. Din Timișoara se poate ajunge la Slănic Moldova cu trenul accelerat 1971, care pleacă din Timișoara la ora 6,07, până la gara Saline, de unde există curse auto regulate. Amara. Situată în inima Bărăganului, la 7 km de municipiul Slobozia. Renumele stațiunii a fost impus de calitățile izvoarelor subterane încărcate de săruri... amare (sulfatate, magneziene, sodice-clorurate, slab bromurate etc.), care alimentează lacul Amara. Stratul de nămol din lac, sapropelic, gros de 30-60 cm, unsuros
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
o suită de povestiri cvasi-independente în centrul cărora se află fapte din viața cotidiană a unor personaje aflate în clasa de mijloc sau în păturile inferioare ale societății, Nicolae Stan scrie o memorabilă epopee a orașului pierdut în imensitatea Cîmpiei Bărăganului. La Nicolae Stan, ca și la James Joyce, autenticitatea este dată nu de excepție, ci de regulă. El nu caută figuri ieșite din comun, ci oameni obișnuiți, cu pasiuni și sentimente, bucurii și dezamăgiri, iluzii invariabil transformate în înfrîngeri, pe
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani, aprinde o lumânare în biserica din satul său natal, Saravale, în memoria celor care nu s-au mai întors la glia străbună, din surghiunul stepei Bărăganului, una din cele mai cumplite pribegii pe care a aflat-o vreodată cineva pe timp de pace. În satul său natal, Ioan Todos a văzut oameni murind de bolile aduse din câmpia stearpă, oameni pe care nici libertatea venită după
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
spune Todos. „Oameni hăituiți, milițieni, căruțe, vaci și o licărire de speranță”, își amintește el, de suferințele îndurate pe drumul până la Stăncuța, locul unde aveau să-și ridice satul, izgoniții din Banat. Undeva, în câmp liber, în nesfârșita întindere a Bărăganului, unde-i lăsaseră cei care-i supravegheau, și-au făcut casele: la început corturi, bordeie, mai târziu case acoperite cu stuf, apoi altele mai bune. Munceau ziua, noaptea își făceau casa. Apoi veni iarna anului 1953, cea mai cumplită de pe
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
fărădelegilor săvârșite. Nici cimitirele unde-și aveau odihna veșnică cei plecați spre alte zări nu mai sunt... Saravale, Banloc și Checea sunt doar câteva din comunele din Banat din care familii întregi au fost deportate în pustiul de atunci al Bărăganului. La Frumușița Nouă, bănățenii au ridicat în 1991 un monument în amintirea celor „adormiți întru Domnul”. Pe soclu, un înscris îndeamnă la neuitare: „Am ridicat acest monument, să așezăm în el o parte din nemurire, o parte din iertarea noastră
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
localului. Normal. Nu-i crîșma un'să nu cînte băutorul. Dar, sînt cîntece și cîntece. De jale, de of, de dor, de facut omul să mai riza,... "Si-aolicălică d-aolicăăăăă ș.a.m.d. Urechea mea se deprinsese din copilărie cu sunetele Bărăganului și cu vocile. Dar zbieretele colosale ce se auzeau de dincolo de ușă birtului... Mi-am făcut curaj, am apăsat pe clanță ușii și am intrat. Nici n-am mai auzit clinchetul clopoțelului de deasupra ușii care avertizează birtașul, ca un
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
neîmblânzit de nimic, în stare să sacrifice orice pentru avere, inclusiv pe propriul fiu, la capătul unor aventuri existențiale-limită vor învăța, amândoi, să iubească, să înțeleagă, să ierte, să spere. Nu întâmplător, sfârșitul romanului este unul deschis. Ajunși în aridul Bărăgan unde le este destinația finală ca deportați, cei doi trebuie să înceapă o viață nouă, în condiții imposibile. „Am să fac o casă pentru noi la capătul lumii” decide Jacob, devenind, din acel moment, un învingător. Impresionant este însă și
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]