1,589 matches
-
le purtau pe toate ale lor, pe câmp și‐ n bătătură; Coroanele lor erau călcâiele crăpate. Olmazurile din palme nu le‐ascundeau de furi că nu le ajungea timpul cât aveau de săpat, mai dureau deci câteodată că așa‐s bătăturile aspre pe sapă dar mai moi la mângâiat. Mărgăritarele lor șirag se așezau sărate pe frunte și sărate pe față de se oglindeau uneori stelele serii și cel mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
față, pomi în floare, defilare, cai, cucoane măscuite, domni cu țilindru pe cap și halba-n mână ciocnind în sănătatea patriei, gânduri de mai bine, înghesuială pe bulivar, pițipoance, înjurături, birjar, politicieni, curve, hoți de buzunare, Ghiță cu trăsura, aoleu bătătura... A trebuit să mai cresc un piculeț și să nimeresc din Curseștiul meu, situat în fundul pădurilor străbătute pe atunci, doar de lupi și mistreți, în marele oraș Iași, ca să văd cum este de fapt la o zi națională. Pe atunci
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe ascuns o altă sărbătoare, măreața sărbătoare a fasolei cu ciolan, a sărmăluțelor și țuicii fierte, date în limita stocului disponibil amărăștenilor, care uită că mai au bătături la picioare și de aceea și le calcă în mod copios unii, altora, la înghesuială. Un celebru poet necunoscut, numit Dan Darie, a scris chiar o poezie pe tema aceasta, poezie, care speră să rămână în patrimoniul poporului român de-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se mai așteptau să se întâmple așa ceva, când însăși groparul șef de la Cotroceni, le garantase în mod solemn că masele au fost reduse la amorțeală și apatie și nu mai reacționează în nici un fel, chiar călcate pe cele mai dureroase bătături. Au văzut, că de la acest popor blând și răbdător manifestațiile, mitingurile și moțiunile, nu le mai periclitează liniștea, pot să doarmă liniștiți în fotoliile lor moi parlamentare, fiindcă știu precis că jandarmii și sepepiștii sunt destul de specializați pentru a crea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
trupurile noastre sprijinite în colțul zorilor. Așteptăm cortegiul înfrigurat. Le strig prietenește: -Hai , prieteni! Luați-vă fanfara hodorogită! La crâșma lui Firman am comandat vinul cel mai vechi pentru gurile voastre răgușite, mai vechi decât oasele mele . -Trei viței din bătătura au fost sacrificați pentru efort... Dar parcă nu m-aud și strig cu palmele la gură: -Nu mai mâncați stelele și nu vă atingeți de lună! Noi vom pleca... dintr-o clipă în alta în țipătul surd al cobzei, urcăm
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
la capătul celor opt săptămâni, așa că noi, ceilalți, îi pregătisem o felicitare și o mică ceremonie de adio. Frederick, care pleca în ziua următoare, i-a oferit felicitarea, după care a ținut un scurt discurs. —M-ai călcat pe toate bătăturile cu foiala și agitația ta... Cuvintele astea au fost primite cu o cascadă de râsete. —...dar cu toate astea mi-ai fost foarte drag. Și noi, toți, îți urăm numai bine în lumea de-afară. Și nu uita: păstrează-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rapoartele lui Kuai Da-fu, știind că Mao va fi mândru de mine. Asta mă poartă înapoi în Yenan, la vremea când eu eram singura preocupare a lui Mao. Wang Guang-mei merită acest tratament. Ea, care m-a călcat pe bătături făcându-i pe alții să creadă că este prima doamnă a Chinei. Ea, a cărei fericire a fost prinsă de aparatele de fotografiat și tipărită în ziarele din lumea întreagă. Ai zis tu, cu buzele tale frumoase, surâzătoare, Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cumsecade, de altfel, Înălțimea Sa. Grozav ce-i place la război! Și iată că dă bunu’ și milostivu’ Ăl dă sus dă intrăm pă ulița satului. Mergem... Mergem... Da’ nu vedeam fir dă fum pă nicăiri, pă la nici o casă. Bătăturile pustii, înghețate bocnă, fără un suflet acolo, măcar dă câne. Dârdâiam, burțile țipau, da’ să iasă careva, ți-ai găsit! Nu tu tătucă, nu tu mămucă! Doar undeva, hăt, tot urla o potaie. Vai și vai! Că te lua cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mare, o zdravănă, o falnică dobitocie are nevoie de... spațiu-vital, de sute de mii, de milioane de kilometri pătrați, ca să se exprime, să se manifeste, or Românul, neam-prost, rămâne și În prostie mărunt, meschin, tâmpit pe centimetru pătrat, neghiob În bătătura lui personală, nătâng În satul lui. - Te ascult, te ascult - deci, prostia-la-Români... - Bun! Ne oprim aici cu teoriile, că cine știe ce mai zic - ziceam doar atât: atunci când s-au hotărât să se informeze și să adune dovezi, frații mei români au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tanțului: Întâi pălăria: mă Încordam, mă concentram asupra pălăriei, o păstram pe capul Moșului; fiindcă știam: dacă-i pică pălăria, capul, rămas fără acoperiș, are să-și piardă și temelia: are să se desprindă de gât și are să se rostogolească În colbul bătăturii. Și-atunci, chiar că Moș Iacob cel fără cap n-are să mai poată fi oprit din ciocabocănit și tănțuit cine știe câtă vreme - poate ani, dacă nu cumva până la sfârșitul lumii, ceea ce, pentru mine, atunci, Însemna cam multicel. Ca ucenic ajutor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ciorba lungă de cartofi și absolut orice bagă-n el, slănină și iahnie de fasole, și pilaf, și mâncare de cartofi, și salată de praz. Ne hrănim cu roadele pământului, deh, se potrivește cu vorba aia că-i copil de bătătură, ce găsește bagă-n gură: cotoare de mere și oase, coji de pâine uscată, rătăcite sau puse de el la păstrare sub covor, și doar să ai grijă să nu se înece, c-altminteri mestecă și clefăie non-stop, în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
oriunde-n lumea largă, mai cu seamă când ai douăzeci de ani, ca băieții ăștia. Mai interesant însă și decât aventura lor pe șantierele din Austria, e că, după mai bine de doi ani de când își face de lucru în bătătura Mirelei, uite-i în sfârșit neamurile. Fratele ăsta, care nici pomeneală să se simtă cât de cât stânjenit că n-a mai dat pe la soră-sa de niște ani ca s-o vadă. Uite-l minunându-se cu inocența senină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
plin de regret ca cel cu care Margaret Thatcher discutase scufundarea crucișătorului Belgrano. — Iar spațiul acela este rezervat pentru multă vreme de-acum Încolo. Dar, păstrăm legătura, bine? Pa. Practic mi-a Închis telefonul În nas. O călcasem oare pe bătături În vreun fel În seara aceea, la club? Sau poate se enervase pentru că Tom se oțărâse la ea pe tema lui Jim Morrison. Asta mi-a adus aminte că nu-l mai văzusem pe Tom din seara aceea. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
te Împiedice să-ți bagi nasul peste tot. Asta dacă nu cumva ai fi chiar dumneata criminalul. A zis că sunteți Încăpățânată ca un buldog. — Ce imagine splendidă! Un buldog cu un nas imens. — Și că, dacă te călcăm pe bătături, o să faci pe dracu-n patru ca să nu ne ajuți. Așa că, da, ați putea spune că asta e metoda blândă. Se uită drept În ochii mei. Presupun că nu vă plângeți din cauza asta. Chiar ați fi preferat să vă facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
să vândă tone de ziare pe la demonstrații, că tot un rahat burghez rămâne. Scuzați. Mai luă o gură de bere. — N-am nimic cu burghezii, atunci când nu sunt fățarnici. Numai târâturile care se prefac solidari cu muncitorii mă calcă pe bătături. M-am gândit la toți cei pe care Îi cunoscusem la arte plastice și care, după numai câteva zile, Își lăsaseră baltă accentul fandosit, de copii de familie bună, și-și petrecuseră restul de trei ani cultivând unele mai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
bătut zgomotos ritmul tadam-tadam și toți călătorii au făcut un pas înapoi. Doar știi cum sunt trenurile noastre. De patruzeci de ani, când pornesc ele, în traistele țărăncilor se sparg ouăle și sticlele cu vin. Și trebuie să-ți păzești bătăturile, să nu-ți calce pe ele cineva. În tren erau o mulțime de soldați morți de beți, cântau cântecul lor despre o fată numită Maria, pe care vor s-o sărute sub tei, iar eu țineam pe genunchi două găini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pulpe. Pe ferestre se întindea un strat cenușiu de murdărie. Pe acolo mi-a împins tata restul de bagaj. Ne-am strâns mâinile pe fereastra vagonului și așa ne-am luat rămas-bun. Apoi a urmat partea cu ouăle și cu bătăturile.” Tata povestea astfel, încât eu vedeam mici imagini colorate, ca în picturile de la muzeu. Pe urmă pleoapele mi-au devenit foarte grele și, când am deschis ochii din nou, l-am văzut iar pe tata, care mă scutura, spunându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
prin înghesuiala din douăsprezece vagoane. Peste tot, pe culoare, stăteau oameni în picioare ori așezați, lipiți unii de alții, și mai erau și grămezi de bagaje. Aici trebuia să sar peste un sac cu cartofi, dincolo să iau seama la bătăturile unei țărănci bătrâne și cu toții transpiram ca la saună. Uneori trebuia să-mi țin respirația, atât de tare duhneau țăranii. Când l-am găsit, el stătea într-un compartiment plin și eu m-am prefăcut surprins de întâlnirea noastră, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Însă se Învață ușor, face parte din familia alămurilor, ca și trompeta, și mecanica lui nu-i diferită de cea a trompetei. Trompeta cere mai mult suflu și o bună conformație a gurii - ați văzut, aceea ca un fel de bătătură rotundă care se formează pe buze, ca la Armstrong. Dacă ai format bun al gurii economisești suflu și sunetul iese limpede și curat, fără să se audă respirația - pe de altă parte nu trebuie să-ți umfli obrajii, e vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sezoniere. În rest nu ne deranjam prea tare. Când găinile lor veneau prin fața ferestrei noastre, scoteam o seringă cu apă și le împroșcam cu jeturi mici. La privata din curte aveam un sistem de semnalizare, ca să nu ne călcăm pe bătături. Zană bătuse în ușă un cui de care atârnase un carton. Pe o parte apărea Gică Petrescu - atunci era liber -, pe alta Pamela Anderson - atunci era ocupat. Iarna era mai romantic: Zane venea la noi și din doi pumni oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în Bârlad le-au naționalizat pe toate, au băgat țigani în ele, să le pună la pământ. Și copiii ce mare fandoseală au făcut? Fetele s-au măritat după popi de țară, în ideea că o să-și crească plozii pe bătătură și o să aibă mămăligă în ceaun. O să fie doamnele satului. Ce să-ți zic! S-au țărănit toate și s-au spălat până la șaizeci de ani în lighean, cu apă încălzită pe soba hrănită cu coceni. Singura care a spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Mahării afacerilor cu acțiuni Noua Generație erau doi vecini de-ai lui, Safta și Fănel, care dețineau acțiuni la cluburi italiene. Ăștia se lăudau că stăpâneau un sfert de sfârc de-al lui Mutu - autentic pentru că era tatuat - și o bătătură din talpa lui Chivu. Din cauza asta fuseseră nevoiți să-și pună uși metalice și gratii la balcon, chiar dacă locuiau la etajul opt. Cosmin ieși pe balcon, să nu scape scrumul pe covor. Printre blocuri văzu mișunând trupuri obeze sau ațoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Nu! O iau cu mine. — N-ai destule găini acasă? și puici? Nu-s ca asta. Dar ce-are asta? — Mă joc cu ea. — Las-o s-o ia, Paulino, că am destule puici. — Cum să-ți ia găina din bătătură, fată? — O iau, o iau! Hăă! hăă! Hăă! o strângea Teofana plângând. — Las-o jos! Fir-ai tu de fată, îi arde câteva palme Paulina. — Hăă! hăă! hăă! plânge și mai tare Teofana. — Ia-o, că tușa ți-o dă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nae...! E Năică...! L-a prins Criminalul! L-a linșat! Fugi, Dănuțule! Aleargă! Zboară! Repede...!! urlă și Fratele. Ca întotdeauna, în menghina angoasei, spațiul se comprimă, timpul se dilată și, din patru-cinci salturi, pașnicul triumvirat se-mbulzește dezordonat afară, în bătătură, înlemnind în ușa deschisă a bucătăriei. Scena smintită, care li se înfățișează la lumina unui bec halogen de stâlp, bate lejer Coșmarele lui Goya, spre exemplu și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
între ferestre. Era postul de jandarmi. Apoi ajunse la încrucișarea cu ulicioara ce duce spre satul Vaideei, în care Grigore îi arătase mai în fund conacul lui Cosma Buruiană. Chiar în colț văzu cârciuma cu streașina foarte lată și o bătătură în față, cu ușa deschisă larg. Doi țărani se tocmeau de afară cu Cârciumarul voinic și gras, țăran și el, care stătea în prag și cu pălăria pe ceafă. Văzând pe Titu, Cârciumarul salută foarte respectuos... Mai încolo, tot pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]