894 matches
-
dar ne aducea 30 litri benzină a trei lei. Prețul în țară fiind 25 bani, o găsii scumpă. „Ja, aber es ist verboten“ (Da, dar este interzisă). „Adevărat, dar pe dumneata nu te costă nimic.“ „Exact, dar pentru un mic bacșiș n-aș face așa ceva, trebuie să am un folos sănătos.“ Mă potolisem și reflecțiunea mă povățuia să nu fac economii la un lucru așa de indispensabil ca lumina. Ne învăță să îndoim benzina cu apă și să punem un pumn
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a mai mulți alții care ceruseră să plece; au silit să pornească cu aceeași ocazie pe Emil Petrescu și Miss Belbin. Când, în trecere la bancă pentru luarea banilor, s-a abătut pe la noi, ca să ia ziua bună - dând un bacșiș santinelei -, [Emil Petrescu] era foarte emoționat și plictisit de a-și lăsa toate interesele în momentul cel mai important al recoltei, dar demn și decis să-și facă înainte datoria. Noi nu i-am vorbit decât de liniștea în care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi răspunsei eu, puindu-i un bacșiș în palmă; iar el s-a depărtat mulțumit, repetând: halal flecău! Sigur în biserică el vede peste capetele tuturor ce face popa în altar. Într-una din primele zile ale lunei iulie primii o telegramă din Fălticeni prin care fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iute, căci îi era zor să se cotorosească 149 mai curând de niște așa musafiri supărăcioși și nepoftiți. Înainte însă ca baba să plece, eu avui vreme să-i suflu în ureche ca să fie mâncările bune, dacă vra ca și bacșișul să-i fie bun; șireata de babă îmi făcu semn din ochiul cel galbăn și dispăru. În timpul acesta, convorbirea cam lâncezea. Manolucă sta așa în doi peri, nici vesel, nici mânios, cum îi șade omului mai rău; spunea el câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cea mai mare rușine ce poate cădea pe capul unui tânăr; iar la cununie, drept recunoștință pentru omul providență care m-a scos dintr-o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi putut întâmpla era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc cum nu ești nici dumneata; sunt get beget român de la București; dar, dac-oi zice că-s român, mor de foame aicea. Ei, brava mă! Ține un bacșiș și dă-i înainte cu turceasca, răspunserăm noi puindu-i câte un franc în palmă. Eu nu sunt singur aicea; a mai venit cu mine un țigan cu un urs. Și unde e țiganul? E la Versailles, căci nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dominantă abia în a doua jumătate a secolului următor. Pe lîngă tribut și livrarea de provizii alimentare, Principatele erau supuse și unei lungi liste de plăți, în care intrau darurile trimise la urcarea pe tron a fiecărui nou sultan și bacșișurile date pentru a rămîne în grațiile înaltelor oficialități. Domnitorii trebuiau să achite anumite sune atît la numire, cît și la intervale periodice ale domniei lor. În schimbul acestor contribuții substanțiale, provinciile aveau multe privilegii de care regiunile direct încorporate în imperiu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
gînd să realizeze mari profituri personale. Ei trebuiau să întrețină o curte luxoasă și să trimită frecvent sume mari de bani anumitor oficiali de la Constantinopol ca să fie siguri că se află în continuare în grațiile Porții. Pe lîngă tribut și bacșișurile personale, ei erau nevoiți de asemenea să expedieze o serie de contribuții periodice guvernului otoman. Își recuperau banii din vînzarea slujbelor aflate în puterea lor și prin administrarea frauduloasă a finanțelor statului. Sume uriașe de bani luau astfel calea Constantinopolului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
taxă pe vînzarea vitelor; o taxă pe pășunat; o "taxă pe steag", la urcarea pe tron a unui nou domnitor și încă una, trei ani mai tîrziu, în caz că era pe tron același domnitor (probabil pentru achitarea datoriilor sub formă de bacșișuri pentru că domnia lui durase atît de mult); o taxă pe săpun și pe toate mărfurile vîndute pe piață, ca și una pe poduri; o taxă pe sare și o taxă pe crîșmărit. Multe alte taxe nici măcar nu mai erau înregistrate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sprijini eforturile de implementare a articolului VIII al Tratatului de la București, Miloš prefera să trateze direct cu Poarta. Metoda lui era să obțină avantaje prin colaborarea cu autoritățile turcești; făcea frecvent profesiuni de credință și devotament față de sultan și împărțea bacșișuri grase în stînga și-n dreapta. Primul lui obiectiv era asigurarea dreptului ereditar la succesiune pentru familia sa. Din cauză că nu voia să-și primejduiască relațiile cu Poarta, cneazul a refuzat să coopereze cu Eteria în strădania acesteia de a organiza
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
moderată. Odată aflați la putere, asemenea funcționari urmau în mod frecvent practicile otomane și profitau de pozițiile lor, multe dintre activitățile lor fiind acceptate și acum. Recompensele bănești pentru serviciile aduse nu erau privite ca fiind ceva neobișnuit. Termenul de bacșiș se referea atît la mituirea pe față cît și la ceea ce europeanul din vestul continentului considera drept o sumă mică de bani oferită discret. Funcționarii mărunți din birocrație erau adesea plătiți atît de prost, încît erau nevoiți să-și mărească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sistemul de învățămînt, inclusiv numirea profesorilor și construirea clădirilor școlilor, și acționa ca agent otoman în perceperea impozitelor. Ea avea și sarcina să se ocupe de majoritatea relațiilor cetățenilor cu autoritățile otomane, din care făceau parte probleme ca încartiruirea soldaților, bacșișurile și darurile. În perioada Tanzimatului, acest sistem comunitar a fost inclus în organizarea administrativă otomană; reglementări standard au fost stabilite prin Legea Reformelor Provinciale din 1864. Ca și în alte ținuturi în care funcționau instituții similare, au apărut dispute în cadrul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mei. Să nu se simtă discriminați. Am pipăit folmotocul pe drumul dintre mâna părintelui și buzunarul pantalonilor. Și mi-am zis că m-am scos. Era un teanc de bancnote serios. Am mulțumit, așa cum face un chelner care ia un bacșiș gras, și, cum am ieșit din curtea bisericii, am numărat captura. Erau zece bancnote de zece mii de lei. Zece bancnote nou-nouțe. O frumusețe de bancnote. Și mi-am adus aminte că există un obicei, atunci când chemi vreun amărăștean să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
muzică și pictură, corect, afabil și cu maniere alese, bun soț și părinte, a cărui candidatură gândeam să o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române dacă virtuțile sale proprii n ar fi avut la temelie acel specific național: bacșișul. Fără bacșiș, nici chiar prietenul meu Geacă, patron al unei clase sociale trăind și Îngrășându se din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pictură, corect, afabil și cu maniere alese, bun soț și părinte, a cărui candidatură gândeam să o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române dacă virtuțile sale proprii n ar fi avut la temelie acel specific național: bacșișul. Fără bacșiș, nici chiar prietenul meu Geacă, patron al unei clase sociale trăind și Îngrășându se din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele de masă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române dacă virtuțile sale proprii n ar fi avut la temelie acel specific național: bacșișul. Fără bacșiș, nici chiar prietenul meu Geacă, patron al unei clase sociale trăind și Îngrășându se din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele de masă din olandă și farfuriile Rosenthal ce le-a mai putut salva din dezastrul stabilizărilor, rechizițiilor și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ăștia erau În sat la ei, În casa lor plină de țoale și În ograda lor mult cuprinsă, cu vite, porci și păsări, mai boieri decât toți pârliții de „boieri“ Împușcă fraieri ca mine și ca alții, de la care primeau bacșiș, [cărora] ne ziceau „să trăiți!“ și ne spălau scuipătorile. Dar, În afară de această uzură zilnică pe urma bleste maților de bani și iar bani, sărmanul nostru prieten mai Înnodase relații așa zicând Înalte, sau de societate, dar costând iarăși timp și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să ne Întrebe cine, cum și pentru ce, era privită cu rezervă și discreție, uneori cu deferență de către negustori, În considerarea celor câțiva gologani distribuiți zilnic cu ușurința cunos cută a papugiului de bucureștean, reputat prin virtutea galantonomiei și a bacșișurilor, ignorată În lumea reținută și socotită a Ardealului din acea vreme. Toate astea făcuseră din Sighișoara un refugiu sigur și pe măsura celor dintre noi cu dispozițiuni Încă valabile pentru rătăciri și visări romanțioase sub umbra tăcută a vechilor ziduri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe lume! Dacă mai adăugăm și berea Guinness, chiar că te pierzi complet. În afară de faptul că nu te mai poți înțelege cu el după ce bea vinul care rămâne pe fundul sticlelor de pe mese, că fură din măruntele monezi ce constituie bacșișul nostru, al tuturor, este chiar simpatic prin optimismul lui molipsitor și pofta de lui de viață, ceea ce lipsește cu desăvârșire clienților cu fețe plictisite din restaurant. Referent de specialitate la Ministerul Educației Naționale, București 9 septembrie 1999 Back to Romania
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
casei este plină de mașini nemțești de mare litraj. Într-un fel, Madame De Launay își vinde scump rafinamentul produs de decadență, boală, degenerare biologică (arăta într-adevăr groaznic, părea să aibă sângele subțiat, iar soțul nu avea snagă.) Primesc bacșiș, o nimica toată... Nimic neobișnuit, mi se plătesc serviciile, dar de data aceasta a fost altfel. Parcă mai umilitor decât altădată, dar nu știu de ce. Pentru că nu a știut să mi-l ofere, a făcut-o mecanic, din obligație. Anul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe care tocmai ai părăsit-o. Europa grupurilor de imigranți clandestini ținuți în genunchi, cu mâinile ridicate deasupra capului în lumina crudă, de sală de autopsie, a posturilor de frontieră la ora două din noapte. Europa micilor afaceri, a micului bacșiș (Bă, copii, dacă nu dați câte 5 euro de căciulă, vă caută vameșii ăia și-n cur, spune șoferul cu o voce paternă) indispensabil trecerii oricărei frontiere de la Est de Viena. Europa chiștoacelor de țigări din vama Nădlac, de toate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
iubit dintre pământeni, Shogun și Vraciul șefei de la rotiseria „Cocoșul“. Istoriseam ce istoriseam, apoi extrăgeam ideile principale, caracterizam personajele, desprindeam câteva citate despre dragoste bune de ținut minte și de plasat într-o discuție, plăteam ce era de plătit fără bacșiș, după care plecam acasă în triumf cu doi pui, o bucată de unt și încă una de cașcaval bine ascunse într-o săcoșică de fâș negru. Uneori, eram bucuroasă de pradă și, cu un zâmbet tâmp lipit pe față, străbăteam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
amuzată. Nu m-am îndurat să renunț la pâinea proaspătă. Am mormăit ce mi-a cerut. După ce m-am îndepărtat cu pomana, am intrat la coafor, ca să-mi recapăt respectul de sine. Acolo sunt cineva, fiindcă, de câte ori mă tund, las bacșișuri grase. Coafeza îmi spune „domnișoara doctoră“. Luni, 15 noiembrie Ședință ca să-l desemnăm pe Nichita Stănescu delegat la conferința municipală. Încă de săptămâna trecută, Vasile Băran îi ruga pe cei trecuți pe convocator să lase „problemele“ pe altă dată, fiindcă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
un mit. Se spunea că la Timișoara se făceau kentanele și din rebuturile de la ele se bagă și la Carpați. La tutungerie nu puteai găsi Carpați de Timișoara decît printr-o minune - și atunci o răsplăteai pe vînzătoare cu un bacșiș gras. Am avut mult timp cîteva țigări Carpați de Timișoara păstrate în bibliotecă, în spatele unor cărți, pentru momente deosebite. Din cînd în cînd, dădeam cărțile la o parte, le scoteam și le admiram perfecțiunea. Nici o carte din vecinătate nu- mi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Niki ; cu demnitatea lui cazonă, rigidă, este un corp străin, cu care conștiința flască a publicului nu se identifică : el se identifică tocmai cu Flo, personajul bricoleur, descurcăreț, acomodant, un Mitică de tranziție, cu mica tiranie în buzunar, ca un bacșiș oricând la îndemână... Atunci intervine Gabriela Adameșteanu, discuția devine tot mai animată, mai pun întrebări Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și totul se termină cu ropote de aplauze, covrigi și vin. A doua zi, L.P. mă sună să-mi spună că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]