832 matches
-
deschizătură, în hăul de dedesubt. Se așternu o tăcere de groază, marcată numai de un zgomot abia perceptibil de obiect care cade în apă. Cei din grup se uitară unii la alții făcând fețe-fețe. Marie se holba la deschizătura din balama, de parcă nu-i venea să-și creadă ochilor. Apoi sări în picioare, trase capacul în sus printr-un imens efort de voință și îl trânti. Se auzi o bubuitură imensă când acesta lovi podeaua. Marie se băgase deja în gaura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
CLEMENT 930 de la hegira (10 noiembrie 1523 28 octombrie 1524) Un tumult de pași, o mulțime de glasuri, apoi sutele de zgomote seci și impersonale ale unei chei care se răsucește și ale unei uși care se mișcă încet în balamalele ei ruginite. În picioare lângă pat, mă frecam la ochi, pândind siluetele care aveau să se decupeze în lumina de afară. A intrat un bărbat. Când l-am recunoscut pe Guicciardini, am făcut un pas spre el, gata să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Salam fu prins în mulțimea care cobora pe scări: se răspândise zvonul că angajații muzeului ar fi ascuns cele mai valoroase lucruri în camerele de depozitare. Zări un grup de oameni în jurul unei uși pe care tocmai o scoseseră din balamale. În spatele ei se afla un perete din zgură, proaspăt ridicat, cimentul fiind abia întărit. Mai întâi un singur om, apoi doi începură să lovească vârtos cărămizile cu ciocanul; li se alăturară alții folosindu-se de răngi sau chiar de umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
hotel mai ușor decât se aștepta. Instrucțiunile lui Uri fuseseră precise și bucătăria era goală. Găsi camera mare cu congelatoare condusă nu de răcoare, ci de zumzăitul electric. Acolo, în spate, după cum îi spusese Uri, era o ușă mare, cu balamale, căreia trebui să-i dea un brânci puternic pentru a o deschide. Simți imediat suflul aerului rece al nopții. Jacheta ei - sau mai degrabă cea împrumutată de la fosta iubită a lui Uri, Orli - rămăsese sus, în cameră. Stătea acolo, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
celor doi fizicieni a fost una de iritare mitocănească. „Păi, dracu’ v-a pus? Intrați cu capul Înainte, ca orbeții, În tot felul de daraveri nebuloase, iar când Începe să se-ngroașe gluma, vă treziți că nu vă mai țin balamalele și o virați către metafizică și abisalități made in Japan. Hai, sictir! Ați luat-o-n barbă, să vă fie de bine, acum purtați-vă crucea și nu vă mai lamentați ca bocitoarele de profesie, că n-aveți calificarea necesară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
rafală de ploaie, Încât părea uns cu o alifie Închisă la culoare și, Într-un sens, magică. Din punct de vedere etimologic, „pavilion“ și „papilio“ sunt strâns Înrudite. Înăuntru nu era nici o mobilă, În afară de o masă rabatabilă prinsă cu niște balamale ruginite de peretele de sub fereastra de la răsărit, prin ale cărei despărțituri, două sau trei, unele fără geam, altele cu geamuri palide, printre nuanțele de albastru afumat și de roșu beat, puteai zări râul. Pe o scândură a pardoselii, zăcea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
am putut să mă uit mai bine la ea în vreme ce mă apropiam. Purta o rochie cu dungi de un roz de fetiță și peste ea o haină de piele ieftină, lucioasă. Haina era descheiată, iar o parte se prinsese de balamaua ușii unde o împingea trupul. Am întins o mână spre ea și i-am zâmbit din nou. —Stacey, am zis blând. Trebuie să mă lași să te ajut. Ben —B en, în nici un caz nu trebuie să te învinovățești. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru udat zarzavaturile. Vom intra apoi pe ușa prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat cu saltea, eventual un divan, și dulapul cu fote, marame, năframe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ar putea să dispărem și noi și să reapară dinozaurii. Nu cred că toate păsările cântă. Unele, probabil, ne înjură. O colibă pe malul unui lac din pădure va fi, în curând, mai prețuită decât un zgârie-nori. Strănutați mai ușor! Balamalele planetei noastre sunt cam șubrede. Marea purificare ne așteaptă în catedrala pădurilor. Zăpada - un element din spectrul iubirii. Zdrențele naturii în care supraviețuim ar putea fi decorul ultimelor generații de humanoizi. Animalele rare sunt ocrotite de legi, nu și de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
decizie extremă? Ești bolnavă? Te supără ceva? De pe obrajii livizi ai Adrianei începuseră, de câteva clipe, a se prelinge lacrimile, una câte una. Încet, ea se așeză pe scaunul cu spătar de lângă dânsa. Vântul vuia, iar fereastra trosnea din toate balamalele ei. Nimeni, însă, nu mai băga asta de seamă. Acum, altceva cântărea greu în atenția celor două femei. Adriana, după câteva clipe îndelungi de liniște copleșitoare, prinzând parcă dintr-odată puteri nebănuite, începu să vorbească grăbit, cu un fel de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
repede îți tragi pe tine hainele și te scuzi că ai fost la Wc., că nu mai puteai ține. Se aud mișcări de tot felul, de la respirație alertă la gemete turbate. N-aveam cum să văd faza, deoarece capacul avea balamalele chiar în partea dinspre fundul șopronului, în așa fel încât nu putea fi întredeschis cu vizibilitate spre unghiul acela. Mă mulțumeam însă cu imaginile auditive și cu frigul din bazin, pe care-l simțeam mai ales la spate, cu toate că aveam
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu așa. Ăsta e sărut de grădiniță, măi fraților. Parcă ați ședea fiecare, ca bebelușii, pe olița lui. Atunci Iozefina își încolăcește mâinile pe după capul meu cuibărindu-mi-se la piept. Ne sărutam cu adevărat pentru prima oară, din toate balamalele corpului. Pe moment, de emoție, nu conștientizam că, în sfârșit, sânii aceia la care râvnisem zi și noapte, mi se mulau acum într-un fel supuși, pe piept, iar ea era ca un nufăr suav ce-și deschidea,în sfârșit
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înspumat și înfuriat din ziua anterioară, și un soare strălucitor și puternic o împodobea cu reflexe argintii. Cu o încetineală aproape ceremonioasă, deschise pachetul cu ce cumpărase în prăvăliile din casbah și întinse totul pe pătură. Fixă o oglinjoară în balamaua ferestrei și se bărbieri pe uscat, cum făcea de când își aducea aminte, cu ajutorul hangerului său foarte ascuțit; apoi luă o foarfecă și își tunse părul negru, creț și sârmos atât de scurt, că aproape nu se mai recunoscu după ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și Îngropat, căci mintea fetei se lăsă curând purtată de zgomotul slab al unei mașini În trecere și de un sunet de pași. Țipătul ei nu trecuse neauzit. O geană slabă de lumină se strecură pe sub ușa potrivită prost În balamale, se auziră voci și mașina se apropie, torcând din motor, pe strada din față. Pașii se depărtară, se deschise o ușă și prin pereții subțiri ai șopronului Coral auzi pe cineva bâjbâind printre saci În Încăperea vecină. Un câine amușina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
15 km și dacă oaspeții nu se îmbătau clampă, porneau spre casele lor, trezindu-se din beție pe drumul lung și obositor. Ilie Hojman și cu Gheorghe Prisăcaru nu și-au mai luat nevestele cu ei, pentru că nu le țineau "balamalele" la atîta drum. Cei doi prieteni au pornit tacticos, tocmai din satul Mileanca și au adaptat un ritm care să poată fi susținut pînă la destinație. Mă roade un genunchi, se plînge Ilie. De acum vin belelele pe capul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
separară mai Întâi pe sexe și căutară o sonerie, pentru a-și anunța politicos prezența - doar nu se cade să intri În casa omului fără a da măcar un semn. Porțile se deschiseră Însă de la sine, nu pivotând În jurul unor balamale neunse, ca În filmele de groază, ci Într-un stil modern, despărțindu-se ca la intrarea unui mall. Înăuntru nu se vedea nimic; un Întuneric dens veghea intrarea. Dindărătul beznei venea Însă o muzică liniștită, de genul celei care se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fapt este alta, și ăsta, care vrea și nu vrea să fie. — Ce cap arăți lunii ! Și coada ! Urechile tale magnifice știu să pecetluiască taina. Mâine e o zi grea, și poimâine. Începe întoarcerea. Cine știe cât de bine ne-am reparat balamalele ! Luna coborâse, anunța răcoarea zorilor. Se ridică, împingându-și tovarășul... Cu pas tărăgănat, izbutiră să parcurgă, împreună, limbul de piatră. Marea îi însoți prin ample acorduri. Ajunseră în vârful pantei, întâlniră aleile spre hoteluri. Copitele se urneau greu, în cinstea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nou despart chipul proaspăt de demult care rulează pe retina rănită a femeii și copiile bizare ale chipului de-acum. Nestăpânită a devenit mâna care împinge canatul unei ferestre și al celeilalte, până se aude scârțâitul subțire și lung al balamalelor neunse. Nu exista decât un observator ? La patru birouri distanță, ridică și Manole capul, conectat la bizareria jocului de la fereastră. Figura lui e moale, obosită. Fruntea transpirată, obrajii supți, ochii somnolenți, buzele arse. Privirea căzută, fără putere. Este rândul lui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Solimaneee! că ce baștan erai tu: gajâci bulănoase, mașâni bengoase, case dă case! Haoleu, șăf dă Hoccident ce erai tu! Tot timpul ăsta Ulrich ascultase încremenit, doar bâțâind din pumn din când în când. Eu cu Cristina tremuram din toate balamalele să nu sară bătrînul din sicriu și să se ia cu țiganii, așa cum făcuse toată viața. Șatra, însă, satisfăcută de umilința îndurată de alaiul jerpelit, se milostivi să ne facă loc de trecere: ia lasă-i șî pă jegăriții ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-mi stăpânesc panica. Dacă nu reușesc, mă trezesc buimăcit de emoție, speriat, gata să strig. Dacă reușesc, invariabil, se petrece același lucru. La un moment dat, ușa pe care m-am străduit în zadar s-o forțez se clatină din balamale, ca bătută de vânt, sau încetează să mai opună rezistență. Nu trebuie decât s-o împing ușor. Atunci, mă năpădește, brusc, altă panică. Oare ce mă va aștepta dincolo de ușă? După ce, înainte, nu-mi dorisem decât să scap din acea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe el și dincolo de el, pe Shirley. Era cu spatele la el și își trăgea furoul peste cap. El spuse: — O... o clipă, domnișoară... Mama încercă să-i atragă atenția tatei. Kenneth se grăbi să coboare oglinda, care era prinsă pe o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Termină de tras furoul peste cap și începu să-și desfacă sutienul. — Hai, mergem! spuse mama. E deja mult prea târziu. Dar bunicul și tata se uitau cu ochii cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vedea pe el și dincolo de el, pe Shirley. Era cu spatele la el și își trăgea furoul peste cap. — O... o clipă, domnișoară... spuse el. Mâna mea, așezată între picioare, tresări. Kenneth se grăbi să coboare oglinda, care era prinsă de o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Termină de tras furoul peste cap și începu să-și desfacă sutienul. Mâna mea începu să se deplaseze, mângâind leneș docul aspru. Shirley dispăru în spatele capului lui Kenneth. Kenneth spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că doamna Nuttal a transmis repede această informație soțului ei, care a fost atât de impresionat, încât și-a asumat personal responsabilitatea acestei chestiuni: și când am făcut următorul drum cu bicicleta până la fermă și am deschis ușa grea cu balamale ruginite spre interiorul întunecat al staulului, am descoperit că noul meu refugiu fusese dotat cu un birou ( de fapt, cred că era un banc de lucru străvechi) și un scăunel de lemn și că becul atârnat cu o sârmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
măsură și era năpădită de buruieni, locul unde se aflaseră cărări și rondurile cu flori puteau fi doar bănuite și majoritatea clădirilor anexe păreau gata să se prăbușească - geamurile erau sparte, zidăria se fărâmița și ușile abia se țineau în balamalele ruginite. Roddy părea insensibil la toate astea: își continuă drumul cu unicul scop de neclintit de a ajunge la ușa principală și mașina se opri în curtea pietruită din fața ei. Când coborâră, Phoebe se uită în jur, redusă la tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
furnicar cotidian, împrejurimile mult prea familiare, făceau ca povestirea lui și grozăviile și nebunia de roman gotic pe care le sugera să pară o fantezie grotescă... El spuse: Nu... numai o clipă, domnișoară. Kenneth coborî repede oglinda, prinsă de o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Își scosese deja furoul și începea să-și desfacă sutienul. ...Aveau oare acei oameni absurzi aceleași îngrijorări pe care le aveam eu? Aveau oare sentimente pe care le-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]