2,980 matches
-
balenele bătrîne, dinții aceștia sînt foarte tociți, dar nu vădesc nici o carie și nici vreo plombă artificială, cum au oamenii. După aceea, falca este tăiată cu fierăstrăul în felii, care sînt stivuite aidoma grinzilor folosite în construcții. Capitolul LXXIV CAPUL balenei normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nici vreo plombă artificială, cum au oamenii. După aceea, falca este tăiată cu fierăstrăul în felii, care sînt stivuite aidoma grinzilor folosite în construcții. Capitolul LXXIV CAPUL balenei normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest calapod sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
contrabas, pomenitele orificii fiind „urechile“ sale. Dacă-ți ațintești apoi privirea asupra ciudatei incrustații în formă de pieptene din creștetul capului - o protuberanță verzuie, acoperită de scoici, pe care groenlandezii o numesc „coroană“, iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale îți apare ca trunchiul unui stejar falnic, cu un cuib de pasăre în creștet. Cînd privești răcușorii vii cuibăriți pe „boneta“ aceea, îți vine sigur o asemenea idee, dacă nu cumva imaginația captată de termenul tehnic de „coroană“ te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce îmbufnat pare, din pricina asta, „regele“! O buză pleoștită, care, potrivit măsurătorilor dulgherilor, are o lungime de circa douăzeci de picioare și o grosime de cinci picioare - și care produce peste cinci sute de galoane de ulei! Ce păcat că balena asta nefericită are o buză de iepure! Despicătura ei are o lățime de aproape un picior - pe semne că mama balenei înota în largul coastelor peruviene, tocmai cînd vreun cutremur s-a apucat, să le despice plaja. Peste această buză
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și o grosime de cinci picioare - și care produce peste cinci sute de galoane de ulei! Ce păcat că balena asta nefericită are o buză de iepure! Despicătura ei are o lățime de aproape un picior - pe semne că mama balenei înota în largul coastelor peruviene, tocmai cînd vreun cutremur s-a apucat, să le despice plaja. Peste această buză trecem, ca peste un prag lunecos, în gura balenei noastre. Pe legea mea, dac-aș fi acum la Mackinaw, m-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei are o lățime de aproape un picior - pe semne că mama balenei înota în largul coastelor peruviene, tocmai cînd vreun cutremur s-a apucat, să le despice plaja. Peste această buză trecem, ca peste un prag lunecos, în gura balenei noastre. Pe legea mea, dac-aș fi acum la Mackinaw, m-aș crede într-un wigwam indian! Dumnezeule! Pe-aici o fi trecut oare Iona? Acoperișul are o înălțime de circa douăsprezece picioare și e înclinat într-un unghi destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în forma de iatagane - cîte trei sute pe fiecare latură - care, atîrnînd de partea superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor oase au niște fibre păroase prin care „balene normală“ filtrează apa și în al căror ciur sînt prinși peștișorii, cînd balena străbate, cu botul deschis, mările de „brit“, unde se hrănește. în partea centrală a acestor storuri, cînd ele se găsesc în poziția lor normală, pot fi văzute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor oase au niște fibre păroase prin care „balene normală“ filtrează apa și în al căror ciur sînt prinși peștișorii, cînd balena străbate, cu botul deschis, mările de „brit“, unde se hrănește. în partea centrală a acestor storuri, cînd ele se găsesc în poziția lor normală, pot fi văzute anumite semne ciudate - linii curbe, adîncituri și muchii - după care unii vînători calculează
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu botul deschis, mările de „brit“, unde se hrănește. în partea centrală a acestor storuri, cînd ele se găsesc în poziția lor normală, pot fi văzute anumite semne ciudate - linii curbe, adîncituri și muchii - după care unii vînători calculează vîrsta balenei, așa cum vîrsta unui stejar e calculată după inelele sale. Deși acest criteriu e departe de a fi fost demonstrat cu certitudine, el are totuși valoarea lucrurilor probabile prin analogie. în orice caz, dacă-l adoptăm, trebuie să atribuim balenei normale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîrsta balenei, așa cum vîrsta unui stejar e calculată după inelele sale. Deși acest criteriu e departe de a fi fost demonstrat cu certitudine, el are totuși valoarea lucrurilor probabile prin analogie. în orice caz, dacă-l adoptăm, trebuie să atribuim balenei normale o vîrstă mult mai înaintată decît aceea pe care ne-o sugerează la prima vedere. în vechime au circulat, pare-se, ipotezele cele mai bizare în legătură cu aceste storuri. Un călător menționat de Purchas le numește „minunații favoriți“ din gura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
normale o vîrstă mult mai înaintată decît aceea pe care ne-o sugerează la prima vedere. în vechime au circulat, pare-se, ipotezele cele mai bizare în legătură cu aceste storuri. Un călător menționat de Purchas le numește „minunații favoriți“ din gura balenei; un altul, vorbește de „păr de porc“; un altul, pomenit de Hakluyt, folosește următorul limbaj elegant: „Aproape două sute și cincizeci de fire cresc pe fiece parte a mandibulei sale superioare, deasupra și de jur-împrejurul limbii“. După cum se știe, aceleași „fire“ sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
două sute și cincizeci de fire cresc pe fiece parte a mandibulei sale superioare, deasupra și de jur-împrejurul limbii“. După cum se știe, aceleași „fire“ sau „favoriți“ sau „păr de porc“ sau „storuri“, ori cum vreți să le ziceți, furnizează doamnelor oasele de balenă pentru corsete. Dar cererea pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limbii“. După cum se știe, aceleași „fire“ sau „favoriți“ sau „păr de porc“ sau „storuri“, ori cum vreți să le ziceți, furnizează doamnelor oasele de balenă pentru corsete. Dar cererea pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri și, stînd în gura balenei normale, să privim în jur cu atenție. Văzînd toate aceste coloane de os, rînduite atît de riguros, n-am putea oare să ne credem în interiorul uriașei orgi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri și, stînd în gura balenei normale, să privim în jur cu atenție. Văzînd toate aceste coloane de os, rînduite atît de riguros, n-am putea oare să ne credem în interiorul uriașei orgi din Harlem, în fața miilor de tuburi? în locul scoarței puse de obicei sub o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aruncată pe punte. Privind limba aflată în fața noastră, aș spune că poate da cam șase barili de ulei. Acum vă dați, cred, limpede seama de temeinicia afirmației mele în legătură cu deosebirea considerabilă dintre un cap și cașalot și un cap de „balenă normală“. Așadar să rezumăm: capul acesteia din urmă nu conține un rezervor prea mare de spermanțet, nu are nici un dinte de fildeș și nici o mandibulă inferioară lungă și fină, ca aceea a cașalotului. La rîndul lui, cașalotul n-are storurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de fildeș și nici o mandibulă inferioară lungă și fină, ca aceea a cașalotului. La rîndul lui, cașalotul n-are storurile acelea de os, după cum n-are nici o buză inferioară groasă și nici o limbă care să merite acest nume. în afară de asta, balena normală are două răsuflători exterioare, pe cînd cașalotul are numai una. O ultimă privire asupra acestor capete venerabile, cît mai sînt unul lîngă celălalt - căci în curînd unui dintre ele se va duce, fără epitaf, în fundul mării, iar celălalt nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uitați-vă la această uimitoare buză de jos, lipită întîmplător de bordul vasului, încît îi acoperă falca, într-un fel de îmbrățișare puternică. N-ați spune oare că întreg acest cap exprimă o uriașă dîrzenie în fața morții? Cred că această „balenă normală“ a fost un stoic, iar cașalotul, un platonician care în ultimii ani ai vieții îl va fi citit pe Spinoza. Capitolul LXXV BERBECUL înainte de a abandona, vremelnic, capul cașalotului, aș dori să aruncați o privire - cea a unui fizionomist
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e fixată falca de jos, asemănătoare cu un ghiu, observați, de asemenea, că gura se află în întregime sub cap, cam în felul cum ar arăta gura unui om dacă ar fi așezată sub bărbie. Mai mult încă, observați că balena nu are nici un nas exterior și că răsuflătoarea ei - în măsura în care aceasta constituie un nas - se află în creștetul capului, observați că ochii și urechile sale se găsesc într-o latură a capului, la o distanță de aproximativ o treime din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o parte a ei, cel mai prețios ulei; pînă una, alta, e cazul să aflați în ce constă substanța cu care e îmbibată această masă aparent atît de gingașă. într-un capitol anterior am descris felul cum grăsimea învelește trupul balenei, întocmai cum coaja învelește miezul unei portocale. Același lucru se petrece și cu capul, numai că în jurul lui acest înveliș - fără a fi atît de gros - are o tărie, de care nu-și poate da seama decît un om care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gata să mă credeți; dacă vă voi spune că, bunăoară, cașalotul și-a croit drum prin Istmul lui Darien și că, tot, el, a amestecat apele Pacificului cu cele ale Atlanticului, să nu ridicați din sprîncene. Căci, dacă nu admiteți balena în întregul ei, nu sînteți decît un provincial și un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Heidelberg al cașalotului. La fel ca acel faimos poloboc, vasta frunte ridată a cașalotului este împodobită în chip misterios, cu nenumărate motive emblematice. întocmai cum polobocul din Heidelberg era totdeauna plin cu cele mai alese vinuri din valea Rinului, polobocul balenei noastre conține cel mai prețios dintre uleiurile ce se pot recolta din trupul cașalotului, și anume, spermanțetul cel mult căutat, în starea lui absolut pură, limpede și parfumată. Această prețioasă substanță nu se găsește în alte părți ale cașalotului, decît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
starea lui absolut pură, limpede și parfumată. Această prețioasă substanță nu se găsește în alte părți ale cașalotului, decît amestecată cu alte substanțe. Cît cașalotul e viu, spermanțetul își păstrează fluiditatea, dar fiind pus în contact cu aerul, după moartea balenei, începe curînd să se solidifice, sub forma unor cristale frumoase, asemănătoare acelora ce se formează cînd apa începe să înghețe. „Cutia“ unui cașalot mare dă în general aproximativ cinci sute de galoni de spermanțet, deși o bună parte din acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]