2,212 matches
-
Frieder, prietenul gemenilor, la un tur, avându-l drept ghid pe bunic, prin oraș și prin suburbia Wrzeszcz, Langfuhrul de odinioară, ca și la o întâlnire cu neamurile noastre kașube -, am trăncănit, în timp ce copiii căutau prin spuma valurilor leneșe ale Balticii chihlimbare minuscule, despre una-alta, la urmă și despre intermezzo-ul ei monastic de acum mai bine de cincizeci de ani. Eu aveam impresia că încă se mai simțea bântuită de sora Alfons Maria, aspra șefă a novicilor. Încă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
necunoscutul din nordul Moldovei, prietenul lui cel mai drag, un tip de milioane, un om de aur, se dezlănțui în voie. Sorbindu-l din ochi, cântă, acompaniindu-se cu armonika lui personală, pe care o adusese, înainte de Revoluție, din republicile baltice, intonând mai întâi nemuritoarea Katiușa și continuând cu alte și alte șlagăre, cunoscute de întreaga șleahtă de prieteni zurbagii, care se dedau cu frenezie momentului de animație artistică și de fericire. Vladimir, român din provincie, se trezise, fără să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o catastrofă de zece, de douăzeci de ori mai mare decât nenorocirea faimosului Titanic, care a numărat pierderea doar a peste o mie de vieți pierdute... Doar o mie de vieți!... Împreună cu nava Wilhelm Gustlof s-au dus în fundul mării Baltice peste două zeci de mii de persoane mari și mici... Se opri, pentru că avea, concomitent, grijă de paharul lui Waldemar. Turnă și în paharul ei, deșertându-l, ca și pe primul, cu gestul acela de scenă de teatru, instantaneu, ștrengăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Atlantică (C.C.N.A.), la nivelul miniștrilor de externe, în urma hotărârii la nivel înalt a țărilor membre ale N.A.T.O. de la Roma, din 7-8 noiembrie 1991. Au participat cele 16 țări membre ale N.A.T.O., precum și Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria, Statele Baltice și U.R.S.S.; a fost adoptată, prin consens, „Declarația Consiliului de Cooperare Nord Atlantică privind dialogul, parteneriatul și cooperarea1document ce conține o serie de aprecieri politice în legătură cu situația din Europa și promovarea relațiilor dintre țările partenere, precum și propuneri concrete în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1993, privind dialogul, parteneriatul, cooperarea; 2. discuții privind necesitatea măririi frecvenței reuniunilor; 3. rolul C.C.N.A. în organizarea forțelor de menținere a păcii; 4. dezbaterea ultimelor evenimente privind conflictele din zona geografică a C.C.N.A.; 5. problema retragerii trupelor rusești din Țările Baltice. - 29 martie 1993 - la Bruxelles are loc reuniunea miniștrilor apărării din țările C.C.N.A. Scopul reuniunii a fost să se dea un nou impuls cooperării practice între membrii C.C.N.A. S-a adoptat o declarație comună. - 28 aprilie 1993 - la Bruxelles a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Centrală și Răsăriteană. Acorduri comerciale și de cooperare au fost încheiate între octombrie 1989 și martie 1991 cu Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Bulgaria și România, iar la începutul lui 1992, aceste acorduri au fost negociate cu cele trei Țări Baltice și cu Albania. Acordurile comerciale și de cooperare economică includ dispoziții comerciale care urmăresc să promoveze comerțul reciproc, dispoziții de cooperare comercială, economică și stabilirea unui comitet comun cu rol de forum pentru consultări curente. Pentru a înlesni accesul pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sistem general de preferințe comerciale) produselor importate din Polonia și Ungaria și să elimine sau să suspende restricții cantitative începând cu 1 ianuarie 1990. Aceste măsuri au fost aplicate ulterior la importurile din Cehoslovacia, Bulgaria și România. Albania și Țările Baltice au început să beneficieze de acest program în 1992. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (C.E.C.O.) contribuie la restructurarea industriilor cărbunelui și oțelului în Europa Centrală și Răsăriteană prin intermediul acordurilor de cooperare și al împrumuturilor. Balanța totală a comerțului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O. și ai statelor Europei Centrale (România, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria). Obiectivul discuțiilor l-a constituit pregătirea întâlnirii miniștrilor de externe și ai apărării din țările U.E.O. și din cele cinci state din Europa Centrală, plus cele trei Țări Baltice. - 31 martie - 2 aprilie 1992 - Adunarea Parlamentară a U.E.O. a organizat la Berlin un colocviu cu tema „O nouă ordine de securitate europeană - cooperarea U.E.O. cu țările din Europa Centrală și de Est pentru stabilirea unei noi ordini
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O. cu țările din Europa Centrală și de Est pentru stabilirea unei noi ordini de securitate în Europă’. La lucrările acestei manifestări internaționale au participat delegații ale parlamentelor țărilor membre U.E.O., precum și din România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Țările Baltice. Domnul Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe, a prezentat o expunere privind securitatea în Europa de Sud-Est. - 10-11 aprilie 1992 - au avut loc la Haga lucrările Conferinței internaționale cu tema „Prevenirea instabilității în Europa de după războiul rece: răspunsurile instituționale ale N.A.T.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Vasile Văcaru, senator. A fost dezbătut un proiect de recomandare în care s-a propus ca Polonia, Cehoslovacia și Ungaria să primească statutul de membri asociați ai U.E.O., aceeași procedură urmând a se aplica și României, Bulgariei și Țărilor Baltice, după ce ele vor semna acorduri de asociere la Comunitățile Europene. - La 5 iunie 1992 a avut loc, la sediul Secretariatului general al U.E.O., din Londra, o ședință a grupului special de lucru, la nivel de adjuncți, cu reprezentanți ai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Centrală și Răsăriteană, în vederea convenirii proiectului de declarație a reuniunii extraordinare din 19 iunie de la Bonn, a Consiliului de Miniștri al U.E.O., cu miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, România, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și cele trei Țări Baltice. Au participat delegați din cele 9 țări membre U.E.O. și din cele 8 țări partenere de dialog și de consultări. - 19 iunie 1992 - a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului Ministerial al U.E.O. cu cele opt țări din
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Albania, Bulgaria, Cehia, România, Slovacia, Slovenia și FYROM. De asemenea, în octombrie 1988 și martie 1991, au fost semnate acorduri comerciale și de cooperare, iar la începutul lui 1992 astfel de acorduri au fost negociate și cu cele trei țări baltice și Albania. Acordurile comerciale și cele de cooperare economică includ dispoziții care urmăresc să promoveze comerțul reciproc, cooperarea economică avantajoasă, dispoziții privind mediul înconjurător, serviciile financiare, pregătirea profesională etc., reglementări ce stabilesc bazele unui dialog politic adecvat. Pentru a înlesni
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
C.I.G. în 1996. În perioada care a trecut de la încheierea Tratatului de la Maastricht, trei țări (Austria, Suedia și Finlanda) au aderat la U.E., una dintre ele având o graniță de 1200 km cu Rusia. Zece state din Europa Centrală și baltice au relevat, cât se poate de clar, că apartenența la U.E. constituie o prioritate majoră. S-a conturat următoarea problemă: care ar fi implicațiile lărgirii U.E. pentru P.E.S.C.? Și, de aceea, de ce este nevoie de P.E.S.C.? Răspunsul are patru aspecte
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Neproliferare); e) convenirea unor linii directoare pentru exportul produselor cu folosință dublă; f) un acord asupra politicii față de exportul și controlul minelor; g) promovarea Pactului de Stabilitate pentru abordarea problemelor legate de granițe și minorități în Europa Centrală și statele baltice. III.8.2. Cauze ale eșecurilor P.E.S.C. Pe lângă aceste „acțiuni comune”, au fost adoptate și mai multe „poziții comune”, (adică alinierea politicilor, nu neapărat inițierea unei acțiuni împreună sau angajarea de resurse) față de Libia, Sudan, Haiti, Ruanda, Burundi și Ucraina
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
directoare au putut crea parametrii pentru procesul decizional din U.E. privind politica externă. O abordare alternativă ar putea fi includerea în tratat a unor domenii prioritare - cum ar fi relațiile cu țările asociate la U.E., cu Rusia și C.S.I., țările baltice, cele mediteraneene și din Orientul Mijlociu - pentru a asigura angajarea necesară a tuturor statelor membre la acțiunile comune. Multă vreme, în ce privește procesul decizional, se cerea unanimitate pentru acțiuni comune în baza P.E.S.C. deși, în principiu, tratatul permitea luarea de decizii prin
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
împarte cu Președinția și cu statele membre. Comisia este într-o poziție bună din care să ofere perspectiva europeană și a demonstrat acest lucru în ultimii ani, pregătind numeroase documente referitoare la politica U.E. față de Europa Centrală, Rusia, Ucraina, statele baltice, țările mediteraneene, Asia, Japonia etc. Statele membre abordează, inevitabil, problemele dintr-o perspectivă națională, iar Consiliul nu are nici experiența și nici numărul minim necesar de oficialități care să preia noi sarcini în cadrul P.E.S.C. Comisia este o instituție care oferă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
scopul declarat de a deveni o zonă de liber schimb până în anul 2000 (2002, în opțiunea Poloniei). „Protocolul de la Budapesta”, semnat în 1995, prevedea ca aproape jumătate din comerțul dintre membri să se desfășoare liber. Bulgaria, România, Croația și Republicile Baltice doresc să adere la această convenție. A.C.E.L.S. prevede ca la începutul mileniului viitor să cuprindă în cadrul ei 100 de milioane de persoane. În realitate, A.C.E.L.S. are probleme din mai multe puncte de vedere. Cu excepția Sloveniei și a Republicii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o privire asupra listei solicitanților din 1995: mai întâi cei doi solicitanți mediteraneeni, Cipru și Malta, apoi țările aparținând așa-numitului Grup de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), urmând România și Bulgaria, apoi Republica Slovenia și cele trei țări baltice (Estonia, Lituania și Letonia), s-ar ajunge la un număr de 12 noi solicitanți care așteptau la ușile U.E. Se punea problema regândirii instituțiilor, structurilor și procedurilor de operare ale U.E. U.E. s-a extins teritorial și a realizat o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aplicate în cazul Poloniei și Ungariei în anul 1994, iar cu celelalte patru țări în 1995. Întrunirea de la Essen din decembrie 1994 a Consiliului European a fixat mijlocul anului 1995 ca dată pentru încheierea de acorduri de asociere cu Republicile Baltice și cu Slovenia, în prezent acestea fiind deja asociate, de altfel. Un acord de comerț și de cooperare a fost, de asemenea, semnat în decembrie 1989 cu Uniunea Sovietică. În 1990 a fost creată o Bancă Europeană pentru Reconstrucție și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
comerciale și de cooperare au fost încheiate în octombrie 1988 și martie 1991 cu Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, U.R.S.S., Bulgaria și România, iar la începutul lui 1992 acest tip de acorduri a fost negociat cu cele trei țări Baltice și cu Albania. O mențiune aparte trebuie făcută în cazul Iugoslaviei care beneficiase de mult timp de acces cu scutirea plății taxelor vamale pe piața C.E. pentru majoritatea produselor sale industriale și a fost sprijinită prin împrumuturi de la B. E.I.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și România, aceste acorduri au fost deja înlocuite cu acorduri de asociere (acorduri europene). Aceste acorduri deschid calea pentru țările respective către calitatea de membru al Uniunii. Alte asemenea acorduri au fost încheiate cu Republicile Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și cu Slovenia. Pentru a înlesni accesul pe piața sa, Comunitatea a hotărât în 1989 să acorde un tratament special (sistem generalizat de preferințe comerciale) produselor importate din Polonia și Ungaria și să se elimine sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
comerciale) produselor importate din Polonia și Ungaria și să se elimine sau să se suspende restricțiile cantitative începând cu data de 1 ianuarie 1990. Aceste măsuri au fost aplicate ulterior la importurile din Cehoslovacia, Bulgaria și România. Albania și Țările Baltice au început să beneficieze de acest program în 1992. Pe de altă parte, prin intermediul acordurilor de cooperare și al împrumuturilor, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (C.E.C.O.) contribuie la restructurarea industriei cărbunelui și oțelului în Europa Centrală și Răsăriteană
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sistemului de securitate bipolar, dar nu de tipul confruntării, ci de cel al colaborării iar pentru aceasta Rusiei i-ar fi trebuit unele garanții: - delimitarea substanțială a noilor membri care intră în NATO.; - anularea admiterii în N.A.T.O. a Țarilor Baltice ca membre cu drepturi depline; - încheierea unui tratat complex între Rusia și N.A.T.O. (nu după formula 16+1, în care Alianța ar fi exonerată de răspundere, ci după formula 1+1). Era foarte puțin probabil că N.A.T.O. va
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1996. În perioada care a trecut de la încheierea Tratatului de la Maastricht, trei țări (Austria, Suedia și Finlanda) au aderat la U.E., una din ele având o graniță de 1200 km cu Rusia. Zece state din Europa Centrală și unele state baltice au relevat cât se poate de clar că apartenența la U.E. constituie o prioritate majoră. Cipru a început negocierile de aderare după C.I.G. și nu trebuie uitat că cererea de aderare a Turciei rămâne în vigoare, până astăzi. Necesitatea unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Neproliferare; 5. convenirea unor linii directoare pentru exportul produselor cu folosință dublă; 6. un acord asupra politicii față de exportul și controlul minelor antipersonal; 7. promovarea Pactului de Stabilitate pentru abordarea problemelor legate de granițe/minorități în Europa Centrală și statele baltice. Pe lângă aceste „acțiuni comune”, au fost adoptate și mai multe „poziții comune” (adică alinierea politicilor, dar nu neapărat inițierea unei acțiuni împreună sau angajarea de resurse) față de Ucraina, Libia, Sudan, Haiti, Ruanda și Burundi. Anumite acțiuni au fost utile (mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]