1,477 matches
-
sub regimul unei legi electorale escepționale, iar românii din Țara Ungurească și din Banat să ia parte la ele, de vreme ce dincolo de Munții Apuseni ai Ardealului legea electorală în vigoare e cea comună ungurească. În urmarea acestei hotărâri, mișcarea electorală în banatul Temișorii și în foasta graniță militară e vie. Alegătorii din Lugoș a propus candidatura d-lui Alexandru Mocioni de Foen. Acest bărbat politic, cunoscut pentru înalta sa onorabilitate, a declinat însă deocamdată această onoare, întemeiat pe convingerea că o tranzacțiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că, deși România nu a urmărit până acum o expansiune teritorială asupra Iugoslaviei, considerabilele concesii făcute Ungariei și Bulgariei au creat o altfel de situație. Mai exact, solicită, în afară de o revizuire a frontierelor Europei de sud-est, alipirea la România a Banatului iugoslav și crearea unei Macedonii libere, cu administrație autonomă a regiunilor locuite de românii din văile Timocului și Vardarului. Dar, Hitler avea alte planuri cu regiunile respective. În timp ce Banatul de vest fusese deja promis Ungariei, în regiunea Porțile de Fier
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o revizuire a frontierelor Europei de sud-est, alipirea la România a Banatului iugoslav și crearea unei Macedonii libere, cu administrație autonomă a regiunilor locuite de românii din văile Timocului și Vardarului. Dar, Hitler avea alte planuri cu regiunile respective. În timp ce Banatul de vest fusese deja promis Ungariei, în regiunea Porțile de Fier, la propunerea lui Neubacher urma să se construiască o hidrocentrala în vederea aprovizionării satelor dunărene cu electricitate, zona aflată sub „garanția colectivă” a țărilor ce aveau interese aici. Românii sau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la sate”. Pentru „a înșela” popoarele sârb, sloven și croat și a le atâta împotriva vecinilor, regimul Tito desfășoară o „campanie calomnioasa”, susținând că „Ungaria ar vrea să rupă de la Iugoslavia raionul Bacica, ca R.P. Română ar vrea să ia Banatul sârbesc, iar R.P. Bulgaria - Macedonia, si ca Albania ar urmări să ia Metohia”. Este limpede pentru toată lumea că tradiționalele bune raporturi dintre România și Iugoslavia au traversat o perioadă de criză, deosebit de gravă, între anii 1948 - 1953, generată de conflictul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acuzată la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a petrecut „o bătrânețe senina într-un sat din Banatul sârbesc”. Anatemizat, prezentat drept „fascist sub acoperire” care pactizează cu Occidentul, denunțat pentru trădarea lagărului socialist, regimul de la București lansează împotriva liderului de la Belgrad o campanie furibunda din care nu lipsește aproape nimic din arsenalul propagandei comuniste. Semnele de stigmatizare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii Culturale Democratice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici, șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
date referitoare la situația din România și „să ațâțe populația sârbească ca să ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-au recunoscut „faptele mârșave” și modalitățile prin care primeau directive de la „clica titoistă de la Belgrad”. Orice român, susține articolul, „clocotește de mânie contra acestor dușmani”, motiv pentru care muncitorii din țară, inclusiv
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă Banatul”. Se urmărea cu evidență învrăjbirea românilor cu minoritarii sârbi „pentru că Tito să aibă pricina ca să ceară alipirea Banatului la Iugoslavia”. Populația sârbă nu s-a prins în acest joc pentru că „știe ce soarta cruntă ar fi avut dacă ar fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe picior de război un număr de ostași prea mare pentru resursele statului lor. În orice caz însă nu face un stat preparative atât de mari ca Rusia - numai pentru a asigura pacea. [24 noiembrie 1876] TEATRU ROMÎNESC ÎN LUGOȘ (BANATUL TIMIȘAN) Există peste Carpați o societate înființată de mai mulți ani al cărei scop este crearea unui teatru național între românii de acolo. În anul acesta o reuniune muzicală din LUGOȘ a reprezentat în folosul acelei societăți opereta "Girofle Girofla
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Maniu și a amicului Lupu, care era - să zic că face acum în pantaloni - care a făcut pe codoșul ducând scrisorile lui Maniu și ale lui Antonescu încoace și încolo“112. Circa zece luni mai târziu, la consfătuirea Regionalei Banat a Partidului Comunist Român, din 20 noiembrie, când unii dintre delegați au solicitat arestarea liderilor P.N.Ț. și P.N.L., reprezentantul comitetului central, Alexandru Moghioroș, i-a răspuns într-o limbă română agramată: „Deocamdată cu Maniu și Brătianu nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
excela prin lipsa de activitate, „parcă nici nu ar exista“126. Un an mai târziu, în ianuarie 1947, în județele Iași, Fălciu, Roman și Vaslui conducerea regionalei P.C.R. Moldova menționa că el continua să nu existe 127. Raportul comitetului regional Banat al P.C.R. din 27 ianuarie 1947 consemna că în acea vreme Partidul Național-Țărănesc - Alexandrescu era lipsit de cadre, în contrast cu Partidul Național-Țărănesc - Maniu, care avea cadre relativ bune în chiaburimea satelor și în rândurile intelectualilor, fiind cea mai puternică formațiune politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sport, Colegiul de Administrație și Secretariat. București, ECȘ, 1995, 240 p. [27] BORDEI, RIȚA, Povestea unui manual. [Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 300, 1995, p. 6. [28] BOTA, IONEL, învățămîntul românesc din Banatul perioadei 1850-1918 (XX). în: Timpul - Reșița, 6, nr. 3, 6 ian 1995; (XXI), nr. 13, 27 ian, p. 4 [Abecedar și gramatică maghiare]; (XXII), nr. 23, 3 feb, p. 4. [29] BOTEA, VASILE, O carte nouă despre și pentru limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 60; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 18, 19; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 23 - 25; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. LI - LII, 135 - 138, 199 - 200; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa de Edituri Venus, Iași, 2004, Dicționar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor de Știință din
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
62; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 16, 17; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 26, 27; Titus Crișciu - Portretul unei Doamne, Ed. Signum, Reșița, 2003, pag. 14, 15; Erwin Josef Țigla, Germani din Banatul Montan, Ed. InterGraf, Reșița, 2003, pag. 199, 200; Nicolae Sârbu - De o sută de ori Banat, Ed. Călăuza, Deva, 2003, pag. 146 - 151; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. V, Ed. Casa de Edituri Venus
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1932 va fi cercetat pentru activitate subversivă, iar în 1937 revista este suspendată. În același an va fonda Casa de Editură și Corporaj Artistic Vrerea, unde îi apare antologia 11 poeți bănățeni (1942), prima propunere calificată a unei imagini a Banatului literar, care ilustrează, poate cel mai bine, calitățile sale de mentor. În 1945 revine în actualitate cu articole în publicațiile timișorene, dar și cu seria nouă a revistei „Vrerea”, desființată însă în 1948. Arestat în 1949, iese din închisoare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a. Între 1933 și 1935 a scos, la București, „Reacțiunea literară”. A semnat și Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
10; Octavian Șireagu, N. Crevedia, Marta D. Rădulescu, Cazul Marta D. Rădulescu, VL, 1934, 158-160; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, I, București, 1934, 195-198; Boz, Cartea, 131-136; Romulus Demetrescu, „Buruieni de dragoste”, PLI, 1937, 1; Grigore Bugarin, „Buruieni de dragoste”, „Banatul literar”, 1937, 1; Cioculescu, Aspecte, 121-123; Lovinescu, Scrieri, VI, 97, 248; Al. Piru, „Maria”, „Iașul”, 1938, 169; C. Fântâneru, „Maria”, UVR, 1938, 16; Papadima, Creatorii, 473-476; Octav Șuluțiu, „Maria”, F, 1939, 4-5; C. Fântâneru, „Dă-mi înapoi grădinile”, UVR, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
exploatarea și prelucrarea lemnului), o agricultură bazată pe creșterea animalelor și pe unele culturi în depresiuni (cereale, cartofi). c. Diviziuni Munții Banatului. Se află în sud, între Valea Dunării, Culoarul Timiș - Cerna, care îi separă de Carpații Meridionali, și Dealurile Banatului. Numele este legat de cel al provinciei istorice. Se compun din: - Munții Semenic, care sunt cei mai înalți (trei vârfuri depășesc 1 400 m, în rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcătuiți din șisturi cristaline, având culmi netede
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pădure, pășuni și livezi, cu văi care se lărgesc tot mai mult către vest. Predomină suprafețele cultivate cu cereale și așezările mari. Regiunea este străbătută de drumuri ce vin din Transilvania spre orașele din Câmpia de Vest. b. Diviziuni Dealurile Banatului, situate la marginea vestică a munților Semenic, Aninei, Dognecei și Poiana Ruscăi. Pătrunderea câmpiei spre est pe văile râurilor Bega, Timiș, Caraș, Bârzava le împarte în subunități, dintre care Dealurile Lipovei sunt cele mai extinse. În această zonă există livezi
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Stratele sunt cutate, cu blocuri imense de sare pe marDE REȚINUT Dealurile de Vest: se desfășoară între râurile Someș (la nord) și Nera (la sud); au înclinare est-vest; sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile; se disting trei diviziuni: Dealurile Banatului, Dealurile Crișurilor și Dealurile Silvaniei. RELIEFUL 31 • Precizați limitele Dealurilor de Vest; • Numiți elementele caracteristice ale zonei Dealurilor de Vest. • Localizați pe hartă principalele di viziuni ale Dealurilor de Vest. Lacul Crasna Câmpia Transilvaniei la Someșeni ginile din sud, est
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
corespunzătoare răs punsului corect: 1. Satele mari sunt considerate cele care au o populație de: a) 1 000 locuitori; b) 3 500 locuitori; c) 6 000 locuitori. 2. Satele situate la cea mai mare altitudine se află în: a) Munții Banatului; b) Munții Apuseni; c) Munții Maramureșului. 3. Orașul Timișoara este situat pe râul: a) Timiș; b) Bârzava; c) Bega. II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Orașul cu cel mai mare număr de locuitori
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reviste sau volume de specialitate din țară și străinătate. Dintre volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003), apărută în 2003. A mai îngrijit și prefațat ediția Ioachim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]