1,932 matches
-
arestați, iar mulți alții au fost scoși din clinici și de la catedră și au fost trimiși în diferite centre rurale departe de Iași, iar o mare parte dintre profesori au fost pensionați. A.N.: Să revenim la... N.I.: Da, eram bandit. Din clipa aceea viața mea s-a schimbat radical. Din om liber, cu perspective, devenisem bandit, cu toate consecințele de rigoare. În întunericul beznă din acea cameră, în care erau mai mulți oameni, fără să știu câți sunt și cine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în diferite centre rurale departe de Iași, iar o mare parte dintre profesori au fost pensionați. A.N.: Să revenim la... N.I.: Da, eram bandit. Din clipa aceea viața mea s-a schimbat radical. Din om liber, cu perspective, devenisem bandit, cu toate consecințele de rigoare. În întunericul beznă din acea cameră, în care erau mai mulți oameni, fără să știu câți sunt și cine sunt ei, am stat două zile fără apă, fără mâncare și fără posibilitatea de a ne
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Da, asta de acum era vestită... N.I.: Da, era vestită. Astăzi se află în mijlocul orașului și este sediul primăriei. Atunci era la marginea orașului. A.N.: Asta când a fost? N.I.: În iunie 1948. și aici regimul era același. Eram bandit și acum devenisem și criminal. În toți anii de detenție am fost considerați și tratați ca bandiți și criminali. În 1953 eram la Canal (acolo am stat trei ani) și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sediul primăriei. Atunci era la marginea orașului. A.N.: Asta când a fost? N.I.: În iunie 1948. și aici regimul era același. Eram bandit și acum devenisem și criminal. În toți anii de detenție am fost considerați și tratați ca bandiți și criminali. În 1953 eram la Canal (acolo am stat trei ani) și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe șantier și trebuia să acord primul ajutor. A.N.: Ăsta e stadionul „Hagi”... N.I.: Da. Stadionul este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este să ajut oamenii, să-i salvez de moarte. „Cum, bă, n-ai omorât tu oameni?” „Nu, domnule.” A.N.: Să revenim la Suceava... N.I.: Da, cum am ajuns la Suceava, au început anchetele. La Suceava au fost încarcerați toți „bandiții” din Moldova. Erau peste 1 000 de deținuți. Fiecare județ cu echipa sa de anchetatori. Anchetele continuau, non-stop, 24 de ore din 24 - la fiecare etaj erau două birouri de anchetă. A.N.: Arestații erau de toate categoriile sociale? N.I.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se aflau doi anchetatori, m-au impresionat instrumentele de tortură: ciomege multe, bastoane de cauciuc, curele... Ancheta era foarte simplă: „Banditule, spune ce știi”. Răspunsul: „Nu știu nimic” - și au început să mă bată cu ciomegele. Loviturile erau greu de suportat. Era pentru prima dată în viață când mă aflam într-o asemenea situație - și, cum loviturile curgeau fără încetare, am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetă se afla un deținut din Iași și își scria declarația. Aceeași întrebare: „Ce ai de spus?”. Același răspuns: „Nu am nimic de spus”. și atunci se adresează deținutului care era la birou: „Ia spune tu, Titi, ce-a făcut banditul acesta?”. Am ripostat vehement: „Nu ți-e rușine, ce poți să spui despre mine?”. În clipa aceea am primit o lovitură puternică în abdomen și am căzut, după care a urmat o bătaie cumplită. A.N.: Ăsta cine era, cel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiartă în care nu se găsea decât arareori o coajă de cartof sau de ceapă. Singurul aliment de bază era sfertul de pâine, 250 de grame de pâine neagră. Comportamentul gardienilor era foarte dur. Pentru ei, noi eram doar niște bandiți și criminali și eram tratați ca atare. A.N.: Ați slăbit tare? N.I.: Da, foarte mult, eram doar piele și os. A.N.: După ce v-au condamnat... N.I.: După condamnare am mai stat două luni la Suceava, apoi am fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supraviețuire. Aici, la Jilava, funcționa școala crimei, formatoare de criminali. Rând pe rând, au trecut pe aici, de-a lungul timpului, pe post de gardieni, mulți indivizi, în general analfabeți și învățați cum să se poarte cu deținuții politici, considerați bandiți și criminali. Din când în când, se deschidea ușa și un ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două rânduri, formau un culoar viu prin care noi trebuia să trecem și ne loveau cu bâtele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu exactitate următoarele: câteva lovituri puternice, în coaste, m-au trezit din starea de leșin; am fost cules de jos și aruncat pe prici. Eram amețit, capul mă durea îngrozitor. și ca de la o mare depărtare auzeam o voce cunoscută: „Bandiților, criminalilor, să vă faceți demascarea, să spuneți tot ceea ce n-ați spus la anchete, să-i demascați pe toți dușmanii clasei muncitoare și după aceea să vă reeducați... Nereeducați nu veți scăpa de aici...Veți muri aici... De mâna noastră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceleași necazuri atât din partea colegilor, cât și din partea autorităților. și familia mea a avut de pătimit. Soția mea, tot medic, nu a avut voie să dea nici un examen de specialitate - i s-a spus direct: „Te ajutăm, dar divorțează de bandit”. A.N.: Ei, dar era tot în ’64... N.I.: Da, dar și în continuare. În anul 1988 am fost, pentru ultima dată, anchetat de Securitate. Am fost obligat să ies la pensie, deși mai puteam să-mi continuu activitatea: „Ori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Haralambie Grămescu); Szemlér Ferenc, Poezii, București, 1966; Mariana Alcoforado, Scrisorile portugheze, pref. Al.A. Philippide, București, 1967; Aristide Charpentier, Marcel Mayan, Balada vremii care trece, București, 1967; Poezia nordică modernă, I, îngr. și introd. trad., București, 1968 (în colaborare); Egner, Bandiții din Cardemomme, București, 1968; Max Frisch, Biografia timpului fugar. Don Juan sau Dragostea pentru geometrie, București, 1968; Emily Dickinson, Versuri, pref. Dan Grigorescu, București, 1969, Poeme, București, 1974, Poeme, introd. trad., București, 1977; Weöres Sandor, Versuri, București, 1972; Edith Irene
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
1884; Geloșii, Brașov, 1905; Ilie Marin, București, 1905; Pomul de Crăciun, Brașov, 1906; Povestiri, I, Sibiu, 1912. Culegeri: Poezii poporale, în Gh. Preda, Nicolae Petra-Petrescu (Moșul), Sibiu, 1926. Traduceri: A.W. Grube, Biografii romane, Sibiu, 1876; Clémence Robert, Mandrin, căpitanul bandiților, Sibiu, 1877; Carol Horn, În munți, Sibiu, 1879; Friedrich Schiller, Nepotul ca unchi, Sibiu, 1880; [Lev Tolstoi], Povestiri alese, Brașov, 1892; Carnetul roșu, Brașov, 1901; Din putere proprie, Sibiu, 1909; Fabule după diferiți autori, Sibiu, 1923; Istorioare orientale..., Sibiu, 1923
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes relativ prezintă, în peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes relativ prezintă, în peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
director politic și literar”. Au colaborat cu articole politice N.R. Lăcusteanu, vechi discipol al lui I. Heliade-Rădulescu, Pantazi Ghica și Bonifaciu Florescu. O nuvelă, Moartea lui Nicolae Bălcescu, este semnată de Bonifaciu Florescu. Un M. Dulcețeanu traduce în foileton romanul Banditul judecător de Fr. Gerstäcker. Redactorii manifestă simpatie pentru Al. Macedonski, solidarizându-se cu poetul atunci când acesta, nemulțumit de o funcție oferită de C. A. Rosetti, protestează în „Vestea”. R.Z.
NUVELISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288497_a_289826]
-
înțelesul tuturor”, JL, 2002, 13-20; Mihail Stere Derdena, O carte în top, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 2002, 307; Daniel Cristea-Enache, Cartea unei vieți, ALA, 2002, 640; Ion Dodu Bălan, O carte de excepție, „Națiunea”, 2002, 30 octombrie-5 noiembrie; Mircea Iorgulescu, Enciclopedia „bandiților”, „22”, 2002, 661; Ecaterina Ionescu, Galaxia torturii, „Memoria”, 2002, 40-41; Săndulescu, Memorialiști, 325-332. I.D.
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
subiecte de senzație se va manifesta într-un volum precum Trimis special (1974), subintitulat Din amintirile unui ziarist, alcătuit din „relatări” care de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată Târgul Moșilor, Ghicitoarea Mafalda, Acarul Păun, Banditul Coroi, Petrache Lupu - omul care a vorbit cu Dumnezeu. Partea a doua a cărții este o sugestivă evocare a carierei de gazetar la „Națiunea” lui G. Călinescu. Interesul pentru biografie, pentru anumite personalități care pot deveni obiectul unui reportaj apare
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
sunt În vizibilă inferioritate; Într-o parte: a demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar, imperialism (anglo-american), manevre, vigilență (de clasă, de partid, proletară), muncitori (de la orașe și sate), canal, plan (economic), descătușare (a inițiativei), ajutor (frățesc), puterea (sovietică), partid, organizație, secretar, clică, eroi, incitare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
primi raport de la deținuții din celulele în care se aplica bătaia nici la deschidere, nici la închidere. Popa spune că au existat cazuri când unii dintre cei bătuți au cerut raport, dar răspunsul a fost: „Dute’n p... m... de bandit, ce, mie ți-ai găsit să-mi raportezi”4. Etapele sistemuluitc " Etapele sistemului" Odată cu declanșarea torturilor la începutul lui decembrie 1949 s-a pus la punct și sistemul după care avea să se desfășoare întreaga acțiune violentă atât în Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi prieteni, provocându-i la discuții amicale despre regimul aspru, despre familia lăsată în libertate și activitatea lor politică. Victimele, ale căror unice contacte în ultimele luni se rezumaseră la strigătele gardienilor când erau scoși la toaletă, însoțite de apelativul „banditule”, erau reconfortate de căldura umană care îi întâmpina, iar rezultatul era că marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe nou-veniți erau folosite mai târziu în torturi, pentru a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
e bătut în cameră de Sorin Pintilie și de ceilalți din „comitet”. Lazăr l-a chemat pe Pintilie și l-a întrebat ce face în cameră. Emoționat, acesta i-a răspuns: „Tovarășe director, noi, tineretul cu convingeri comuniste, batem pe bandiții ăștia ca să declare tot ce au ascuns la Securitate”. „Mă, ticălosule”, l-a întrerupt Lazăr, „unde te crezi tu aici? Cine ți-a dat voie, banditule, să bați? Aici în Gherla numai eu am dreptul să bat. Vom mai sta
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Emoționat, acesta i-a răspuns: „Tovarășe director, noi, tineretul cu convingeri comuniste, batem pe bandiții ăștia ca să declare tot ce au ascuns la Securitate”. „Mă, ticălosule”, l-a întrerupt Lazăr, „unde te crezi tu aici? Cine ți-a dat voie, banditule, să bați? Aici în Gherla numai eu am dreptul să bat. Vom mai sta noi de vorbă.” După această discuție au fost întrerupte bătăile, iar Pintilie și alți agresori au fost bătuți în curte de Lazăr și gardianul Martin Fülop
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stat de vorbă cu Gheorghe Paraschiv, Petre Stîngu, Eugen Stănescu, Silvestru Nanu și Vasile Pușcașu. Ofițerii politici Sucegan și Avădanei știau de fiecare dată când cineva murea din cauza bătăilor, dar spuneau: „dă-l în p... m... că a fost un bandit”, atrăgând atenția agresorilor să nu mai omoare: nu voi răspundeți... voi sunteți deținuți, n-are ce vă face, ci eu răspund. Ce, vreți să mă băgați în pușcărie? Asta nu trebuie să vă descurajeze, însă fiți mai atenți și țineți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind bandiți, recunoscând că: „Mi-e groază de tot ceiace am făcut și nu sunt crezut”2. Tatăl lui Octavian Voinea fusese legionar, împușcat în 1939. Voinea a activat în legiune de la 13 ani și a luptat pe front în al doilea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]