741 matches
-
multe scaune, o soră câinoasă lângă un pechinez nesanitar. Cabinetul are două uși: una de intrare și cealaltă tot de intrare dar la scaunul de osândă stomatologică. Ușa de ieșire, deci a treia, lasă să intre intempestiv al treilea personaj, Baritonul. Al doilea, că era să uit, e Tenorul. B Deranjez ? T Cu mine discutați ? B Exact. T Inexact. Eu nu discut. Sunt un taciturn care tace. B Voiam să știu cum stăm cu scaunul... S Dumneata stai prost cu scaunul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Auuua-aua-uuuuuuuu ! T Aaaaaaaaa ! S Pardon, domnu ! T Tenor. Formație mixtă pe patru voci. S Profesionistă ? T Nu. De pasionați. Aau...nați. S Și-ți permiți să țipi în halul ăsta?! Dar ce-i aici,mussiu, balamuc ?!? Ssssă taci ! Dumneata, domnu bariton artist te rog, continuă. B Permiteți ? S E o mare plăcere ! BENZI DESENATE Domnule Președinte, vă felicit. Ați ajuns în runda a doua. Aveți emoții? Emoții nu, că nu-mi dă voie doctorul, din cauza tensiunii care e-n creștere ca
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că era stăpân absolut al unei hoarde imense, indisciplinate. Marele om făcu un pas în față. - Doamnă, - spuse el - ai cerut să mă vezi. Astfel ea îi cunoscu puterea. În întreaga și lunga ei viață, nu auzise nici o voce de bariton atât de vibrantă, atât de minunat de frumoasă, atât de sigură pe autoritatea ei. Și dintr-o dată l-a văzut într-o lumină diferită. Și-a dat seama că se înșelase în privința modului în care arăta. Căutase o distincție firească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Constantinescu, l-a decorat pe torționarul acela de la Sighet, din greșeală? Să aibă dreptate Octavian Goga? "Țară minoră, țară de secături". N-aș vrea să aibă. "Aiștea au băgat lupu-n sat, Lenoră, cum să-l mai alungi?", aud vocea de bariton a bunicului. Cînd mă cuprinde obsesia dubioasă a zădărniciei (starea "miel la cuțit"), cînd încep să-mi repet că totu-i pierdut și nimic de îndreptat, antidotul e vitraliul lui Rusalin. Îi percep, prin vechiul vitraliu, prezența liniștitoare. Da, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lucruri pe care nu le asculta nimeni. O figură incoloră se pierdea pe banca ministerială. Apoi glasul expeditiv al președintelui anunță: ― Domnul raportor are cuvîntul! Un domn mustăcios și vânjos se urcă la tribună și citi cu voce mândră de bariton proiectul de lege pentru scutirea de orice taxe a benzinei întrebuințată de automobile. Deputații din bănci, cu convorbirile lor zeloase, înăbușeau cuvintele raportorului, ca și când le-ar fi fost rușine de ele. ― Uite de ce le arde dumnealor în momentele astea, să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
distribuții; în rolul principal apar tenorii Marius Brenciu și Marius Budoiu, secondați de solista Viktăria Vizin în travesti (Idamante, fiul lui Idomeneo), sopranele Ramona Eremia și Tatiana Lisnic (Ilia, prințesa din Troia), Andrada Roșu/Anastasia Buruiana (Electra, fiica lui Agamemnon), baritonii Gh. Petean/Vasile Dinea (Arbaces), Iurie Ciobanu (Marele Sacerdot), bașii Ioan Ardelean/Liviu Burz (Vocea lui Neptun). Pentru compartimentul tehnic al spectacolului, profesorul Farcaș a mobilizat câteva tinere cadre didactice ale Academiei de Muzică "G. Dima", ce și-au îndeplinit
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
așteaptă acasă”. Adică n-o așteaptă nimeni și de asta n-o trage inima să se întoarcă. Ea, Ceuță și mulți alții pot subscrie oricînd versurile poetului: „Cumplit/E golul singurătății!”. în pofida figurii de ins „obosit” și a vocii de bariton afectat de boemă, d-l O. Soviany, pe care l-am ascultat la sediul Uniunii Artiștilor Plastici, face impresia unui tip cu discurs abundent, articulat, însuflețit, mult mai bun decît al celuilalt invitat la „Zilele Revistei «Ateneu»” (octombrie 2007), d
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comentariu, mai mult pentru «punerea în situație a ascultătorilor». Cînd citește, G. Bacovia își clatină, din cînd în cînd, genunchii. La rugămintea mea a citit Furtună (în codrii Baciului) (corect: Bacăului - n. m.). Are o voce mică, între tenor și bariton, plăcut timbrată, deși seamănă cu vocea lui Șerban Cioculescu, mai ales datorită pronunțării și-urilor labial, șuierate, din cauza lipsei dinților. Ne-a citit și din poemele sale în proză (Cubul negru și alte cîteva fragmente) comentîndu-le cu poantări fin ironice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai puțin iritante, nu ne îndoim, pentru psihologia festivistă, propagandistică și birocratică dominantă, încă, din păcate, în cultura oficială. Cultura română are nevoie, în primul rând, de un alt tip de organizator, de un alt gen de manager. Cu tenori, baritoni, bași, actori, lipsiți total de experiența cărții, scrisului, editării și difuzării sale nu se poate realiza nici un progres. Și nici chiar prin poeți și scriitori în general, numiți în posturi de administratori culturali pe criterii pur politice. Aceștia sunt preocupați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să zbîrnîie pielea, să tresalte creierul. Rămasele inscripții: Bărbați/ Femei. Discriminările celuilalt secol, pudicul, cumintele, încrezătorul (în suflet și... trup). Bariton celebru pe marile scene ale lumii, revenit, după ani, în București, în alt București, și răspunzînd, în fața aparatelor t.v., unor întrebări din cele mai incitante. La care, invitatul cu o moderație de foarte bun gust, cu o anume distincție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
omului care a frecventat atîta lume bună, a înotat în atîtea mirobolante piscine), cu plăcute nuanțări ale înțelesurilor răspunde "indiscrețiilor" la care îl supune gazda, și ea, o persoană realmente de ținută. Secvență, în mult rîvnitul său periplu bucureștean: faimosul bariton ne este arătat în incinta unei opulente biblioteci publice. Nu miră, cred, pe nimeni scena, pentru că expresia acestui cap distins, alura întregului personaj spun de marca sa intelectuală. Final de interviu. Ce hobby aveți? se interesează, pentru noi, doamna de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pălăria asta, care acum, în umbra teiului, pare proaspăt scoasă din vitrina de-atunci, pălăria și borseta de-aceeași nuanță, ou de rață, flanarea lui inconfundabilă pe mijlocul străzii, cînd strada era încă paradisul promenadei, flanare pigmentată cu vocalizele de bariton de rasă, ținute într-o surdină mortal de insinuantă pentru urechile finuțe ale parașutistelor ojate carmin: ce spui de dîîînsa! îl auzeam vocalizînd ca-n culise, ce spui de dîîînsa! M-așez pe bancă, știu ce va urma: se va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
I, moldovean și el. A fi incult nu e a nu ști că Kierkegaard a scris Conceptul de ironie, ci a-ți stîlci propriul nume. Cum ar fi sunat în gura lui Creangă Moș Nichifor Coțcaríul? 17 august Cu amicul bariton, octogenar, pe bancă, sub ferestre. Trece una din trăpașele tîrgului, sumară, sumară, pas în buiestru, ochelari negri, asasini. Ce spui de dîîînsa!, vocalizează fostul bas al scenei. Trăpașa îi zîmbește: Meeersi! Amicul lăcrimează de plăcere. Trece alta. Tot sumară, tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu, a fost multă vreme primar al Burdusacilor, iar unul dintre fiii acestuia și al Măriucăi Spiridon, numit Nicolae N. Brăescu (1888-1960), văr primar al doctorului, a fost în tinerețe un admirabil tenor, elev al marelui bariton Dimitrie Popovici Bayreuth, cu studii muzicale în Italia. Numele lui este legat de începutul eforturilor de a impune creația românească de operă. Într-un concert al tenorului Nicolae Brăescu, susținut la Ateneul Român la 4 februarie 1910, l-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de zid și a plutit, cufundându-se în umbra înmiresmată a stepei. Nicolae era așezat la masa de onoare împodobită cu minunate ghirlande de mediolla. Auzea când o replică grațioasă a doamnei Faure, așezată în dreapta lui, când vocea catifelată de bariton a Președintelui, care i se adresa Împărătesei. Sclipirile cristalului și scânteierea argintului masiv îi uimeau pe oaspeți... La desert, Președintele s-a sculat în picioare, și-a ridicat paharul și a declarat: - Prezența Majestății Voastre printre noi a pecetluit, în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
istorisirile ei evocau o perioadă mai veche, fiind povestite de unchiul ei sau de Albertine, care, la rândul lor, le moșteniseră de la părinți. Dar nouă puțin ne păsa de cronologia exactă! Timpul Atlantidei nu cunoștea decât minunata simultaneitate a prezentului. Baritonul vibrant din Faust umplea sala: „Lasă-mă, lasă-mă să-ți admir chipul...”, lustra cădea, leoaicele se năpusteau asupra nefericitului Delmonico, cometa brăzda cerul nocturn, parașutistul își lua zborul de pe turnul Eiffel, doi hoți, profitând de nonșalanța estivală, părăseau Luvrul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]