1,423 matches
-
nedreptatea. Cred că de aceea se află lângă voievodul Moldovei, care, din câte aflu, e un om cu totul deosebit. Cei doi ieșiseră pe una dintre străduțele aglomerate ale Veneției. În mai puțin de un sfert de ceas, ajunseră lângă Bazilica San Giovanni Crisostomo, apoi intrară Într-o mică piață, numită Corte Sabbianero. Trecură prin pasajul umbros Sotto Portico del Forno și se opriră În fața unei case vechi, cu etaj, care nu avea nimic special. Se Îndepărtaseră de cartierul negustoresc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
bani lui Matei Corvinul, care a promis că va organiza o cruciadă. - Va organiza pe dracu’... spuse, Încet, voievodul. - Matei Îți scrie că este neliniștit de pericolele care te pândesc pe Măria Ta și va comanda un Te Deum În Bazilica Sfântul Ștefan din Buda. Din nefericire, oștile Ungariei nu pot veni În ajutorul nostru, fiindcă e iarnă și totul se Întâmplă prea repede. - Trimite-l pe spătarul Pop cu cinci sute de călăreți În ținuturile secuiești. Secuii ne vor ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe care aproape că n-avea voie s-o vadă, tocmai ca să nu fie văzut. O Veneție rece, privită cu ochii unui străin. Fără palatul Frassetti, fără bunicul Matteo și fără contesa Fabiana, fără Gianluca Fontanelli și maestrul Foscolo, fără bazilici pictate strălucitor și fără legănarea gondolelor. O Veneție cu amintirile amputate de o durere necunoscută. De o ruptură În curgerea lentă și firească a timpului. Catastrofă În țară. Aceste trei cuvinte Îl tulburaseră din prima clipă. Se gândise la ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
scriu În dublu exemplar, pentru ca o copie să ajungă la prietenul meu Gianluca Fontanelli, dacă mai trăiește și dacă mai are pasiunea de a tipări acele faimoase Diario pe care, pe vremuri, le afișa În piața San Marco și În fața bazilicii San Giovanni. Veți afla amândoi, așadar, că Moldova se află În fața celei mai mari amenințări din Întreaga ei istorie. Peste două sute de mii de războinici ai Imperiului Otoman se Îndreaptă acum spre Suceava. O forță uriașă pentru vremurile În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a ierta păcate în locul lui Dumnezeu, cu anumite condiții. Această indulgență de cruciadă a fost extinsă în cel mai rău chip: Papa Iuliu II, ales în 1502, a hotărât că puteau căpăta indulgențe și cei care contribuiau la finanțarea lucrărilor bazilicii Sfântul Petru din Roma. Apoi sistemul a luat amploare. Clerici lipsiți de scrupule vindeau indulgențe, sugerând că simpla lor cumpărare acorda permisiunea de a păcătui", op. cit., pp. 117-118 110 Calvinismul este descris de către Bataille în termenii următori: ,,De la bun început
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
într-o confruntare a opțiunilor lor mutuale. Preotul excomunicat devenit creatorul Reformei și-a scris deja tezele lui esențiale: Despre libertatea creștinului datează din 1521, Tezele asupra indulgenței din 1517. Desigur, el se răzvrătește împotriva Vaticanului, a papei, a șantierului bazilicii Sfântului Petru și a banilor drenați prin indulgențe pentru finanțarea proiectului arhitectural faraonic, asta nu înseamnă că el subscrie și la Spiritul Liber... Eloi îi prezintă lui Luther tezele sale: fiecare om dispune de Spiritul Liber definit foarte exact de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de metri cubi de piatră și pământ. Pe terenul acesta, vestitul arhitect Apollodor din Damasc a construit cel mai mare dintre forurile imperiale. Inițial existau patru construcții: forul propriu-zis, cu o suprafață de 116 m lungime și 95 m lățime, bazilica Ulpia, Columna lui Traian și bibliotecile. S-au adăugat apoi piața comercială și templul lui Traian, înălțat de urmașul său Hadrianus. Forul era ridicat din marmură de mai multe culori, cu statui și sculpturi din bronz aurit și marmură albă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sculpturi din bronz aurit și marmură albă. Era înconjurat de un zid înalt, iar principala intrare era cea dinspre sud, pe sub un arc de triumf. În centrul forului se afla statuia împăratului călare, turnată în bronz și poleită cu aur. Bazilica de pe latura de nord-est avea rol de tribunal, dar și de plimbare. În ea se intra prin trei porți străjuite de coloane din marmură, iar în interior era împărțită în cinci spații (nave), despărțite de coloane din granit sau marmură
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
interior era împărțită în cinci spații (nave), despărțite de coloane din granit sau marmură de diferite culori. Pereții erau acoperiți de marmură multicoloră, iar acoperișul era din plăci de bronz aurit pe dinafară. Două clădiri, lipite de peretele nord-vestic al bazilicii, adăposteau bibliotecile. Una dintre ele cuprindea cărți grecești, alta cărți latinești, împreună cu diferite documente de stat și memorii ale împăraților, care puteau fi citite doar cu aprobare specială. Columna lui Traian În spațiul dintre cele doua biblioteci se afla singurul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
reprezentat o măsură fidelă a prosperității unei nații. Se pare că primii care au inventat sistemul bursier au fost romanii. În Roma antică, o categorie privilegiată de soldați: publicanii, au luat inițiativa constituirii unor societăți în comandită pe acțiuni. Existau bazilici unde se negociau acțiunile prin intermediul unor agenți numiți argentarii. Și cum cele mai bune afaceri se fac cu statul, au obținut "exclusivitatea pentru colectarea impozitelor, înfrumusețarea orașelor, construcția templelor și a drumurilor mai importante, aprovizionarea armatei"8. După declinul Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și documentat. Studiul, materializat într-o amplă și explicită sinteză istorico-arheologică, oferă, spre aprofundare individuală, bibliografia de la sfârșit. Istoria paleocreștinismului local, bazat pe o serie de probe arheologice incontestabile, identificate pe pământ românesc, unde au fost descoperite peste 30 de bazilici, diferite monumente de factură creștină (morminte, altare, cruci, cripte martirice...) etc. Prin această operă, autorul ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie, bazată pe probe concrete, evitând povestirile sumare. Acestor prime patru volume tematice, documentate, explicate și succinte, le
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
est și de sud și două mai mici pe latura de sud. Sistemul defensiv cuprindea, în afară de incintă, două valuri de pământ cu șanț. În interiorul cetății au fost cercetate o serie de edificii publice și private aparținând secolelor VI-VII: trei bazilici, pretoriul, locuințe și parte din sistemul stradal. Necropola romano-bizantină ocupa zona locuită anterior (sec. I a.Chr. - IV p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii în acest centru urban antic. În 1990 s-a inițiat un program de cercetare a necropolei tumulare de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un unicat în întregul bazin pontic). Asistăm la existența unei lotizări de tip familial, a unei rețele de alei și străzi care asigura accesul la unitățile acesteia. Cu această ocazie, în acest sector, a fost identificată și cercetată și o bazilică paleocreștină extra muros cu amenajări subterane de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV-VI p.Chr.), considera prezența criptei, element compozițional al planului bazilicii, vrednică de luat în considerație, fiind o expresie a venerației față de martiri, cripta este plasată mai în toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale erei creștine. Abia în secolul al VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]