831 matches
-
Amintim că, în timpul sărbătorii Anthesteriilor, anumite rituri erau săvârșite, în cel mai strict secret, numai de femei. 19 Cultul lui Dionysos-copil era cunoscut în Beoția și în Creta, dar a sfârșit prin a se răspândi și în Grecia. Dionysos sau beatitudinile regăsite misterul unei "renașteri" de ordin mistic. (Pentru experiența religioasă, e mai mult, ori mai puțin indiferent dacă un asemenea simbolism este, ori nu este, "înțeles" intelectual.) Reamintim că cultul lui Sabazios, identificat cu Dionysos, prezenta deja structura unui mister
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Clea, șefa Menadelor de la Delfi: "Că Osiris este același cu Dionysos, cine ar putea să o știe mai bine decât voi care conduceți Tyadeâe, care ați fost inițiați de către tatăl vostru și mama voastră în Misterele lui Osiris?". Dionysos sau beatitudinile regăsite exprimă unitatea paradoxală a vieții și a morții. De aceea Dionysos constituie un tip de divinitate rădica] diferită de a olympienilor. Era el mai aproape de oameni decât ceilalți zei? În orice caz, omul se putea apropia de el, ajungea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
stă acest lubric obiect", Mâinile libere, "Știu să mă îmbrac mai frumos/ (...) Știu să mă îmbrac ca un picior de prostituată pe înserat", Litera obsedantă sau "Un albastru sexual e linia gâtului tău obosit de crepuscul", Un alt poem de beatitudine. Registrele stilistice, dar și planurile realului se amalgamează, nimic nu are consistența realului, se evită convenționalismul gândirii, în efortul de a conduce cititorul în această suprarealitate ("În cucutele rupte găsesc vocea ta ca o zăpadă liniștită", Ghimpii adoră). Exceptând însă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de cele extatice prin modul de transcriere a fluxului trăirilor aflate la limita dintre conștient și inconștient, sunt însă aproape în exclusivitate formate din tresăriri ale eului încarcerat într-un coșmar lăuntric și absolut lipsite de sentimentul de libertate, de beatitudinea care ar trebui să caracterizeze o atare stare. Se încheagă însă prin aceleași mijloace, structuri repetitive, paralelisme sintactice sau semantice, construcții aproape pleonastice sau, dimpotrivă, contradictorii ori chiar absurde, ilogice. Dar într-o astfel de poezie "vibrația sonoră a cuvintelor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Teodorescu, Raul, 63, 64, 78, 79, 83, 84, 85, 86, 92, 95 Teodorescu, Virgil, 43, 44, 50 Teodorescu. Virgil Ghimpii adoră, 45 Litera obsedantă, 45 Mâinile libere, 45 Munți de vise, 45 Poem în leopardă, 44 Un alt poem de beatitudine, 45 Teodosiu, Lucian, 118 Theodorescu, Cicerone, 47, 50 Thibaudet, Albert, 19, 25, 26, 34, 94, 241, 304 Timpul, 22, 27, 43, 54, 57, 62, 88, 109, 241, 244 Tinerețea, 62, 88, 99 Tiriug, Mircea, 74 Toma, Marin, 62, 80 Toma
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
angelic și de zvonul liniștitor al transcendenței. Interpretarea pe care cvartetul VOCES o dă acestei capodopere clasice reușește o performanță rară: sincronizarea perfectă și modelarea emoției iradiază, prin intensitatea extraordinară a execuției, o trăire tulburătoare și profundă, o stare de beatitudine aspră, neobișnuită, care face să treacă neobservată perfecțiunea tehnică. În fond, doar dacă ar fi disonante vocile divinității ne-ar atrage atenția, nu-i așa? Păcat ar fi să nu vă împărtășiți și dumneavoastră săptămâna viitoare din această hostie eterată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
doar meritul unor împrejurări din viața mea. Ziua glorioasă era cincisprezece iulie o mie nouă sute opt zeci și trei. Nu scăpasem de la Auschwitz, dar îmi închipui că cei care au scăpat de acolo au avut aceeași senzție de ușurare și beatitudine ca mine atunci când am stins acea ultimă țigară. Mi-am dat seama că descoperisem lucrul pentru care se roagă orice fumător: o metodă ușoară ca să se lase. După ce am testat metoda pe fumătorii din jurul meu - prieteni și rude -am renunțat
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
dincolo de care rezultă un univers indefinit, fără subiect, În care existența nu este deloc ceva personal. În L’Anti-Oedipe, pe care Deleuze a scris-o Împreună cu Guattari În perioada tulburărilor de dupa 1968, accentul cade pe dorința Înțeleasă că lipsa și beatitudine, creație a vieții și voință de putere. Dorința creează realitatea și viața. Ea nu este numai lipsa ci desemnează și o anume pozitivitate și o anume putere afirmativa. Prin toate aceste creații filozofice se deschide calea filosofiilor dezirante care vor
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
și acum, dar 22 decembrie este momentul din viața mea în care am simțit cel mai puternic bucuria de a aparține unei comunități de care eram, în sfârșit, mândră. Oamenii mi se păreau atât de frumoși, de mândri, de excepționali. Beatitudinea nu a durat foarte mult, de la o zi la alta contextul s-a schimbat. În seara zilei de 22 am fost în pelerinaj la Sala Palatului, să celebrăm toți, fericiți, în familie. Întorcându-ne de acolo am văzut la televizor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
bărbie și mă tăvăleam ca într-un joc de copil ce căpătase doar prin voința sa cea mai frumoasă jucărie. Când îmi era foame era de ajuns să împing puțin cu degetele picioarelor trotuarul ca să plutesc într-o stare de beatitudine deplină. Nici apa, nici alte băuturi nu mă tentau. Somnul meu era cel mai fericit când îl dormeam deasupra lucrurilor înconjurătoare. Chiar și acolo, în aer, mă odihneam stând la orizontală. N-aș putea să vă povestesc ce visam, întrucât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ce avantaje îți aduce celebritatea. Îl vedea pe Alias lucrând toată ziua, fără a se lămuri ce fel de distracție e asta și ce reprezintă mâzgălelile alea, "pictură degenerată", cum o numea. Sentimentul de mulțumire sufletească și infailibilitate, vecin cu beatitudinea trăită în insule paradiziace, s-a menținut netulburat mult timp. Creațiile artistice ale lui Alias umpleau expozițiile și pinacotecile. În atelier se găseau multe tablouri finisate și altele în lucru. Primea comenzi pe care le onora prompt. Viața lui se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
aer, noapte, steaua etc., chaos, Doamne (din cunoscutele versuri: „Din chaos, Doamne-am apărut/Și m-aș întoarce-n chaos"). în același timp, „gândirea cosmogonică eminesciană" -cum o definește Mircea Eliade creează „figuri și imagini în care divinitatea, perfecția, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durată infinită". Spațiul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subpământean ori făurit în piatră, marmură sau granit) se identifică astfel cu o matrice în care se topesc laolaltă inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmică. încrezător
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
posibil, fie că atunci când lucrul s-a întâmplat o ciudată rezervă fizică m-a împiedicat. Așa că, deși țâșnind dintr-o sexualitate bogată, sălbatică, precum dintr-un profund izvor de energie cosmică, iubirea o cunosc în primul rând în mod ideal. Beatitudine nu am avut decât o singură dată, într-un vis, când se părea că mergem amândoi pe un câmp și chiar această tovărășie de drum mă umplea de fericire nespusă, pentru ca, în momentul când mâinile noastre s-au atins, s-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mari iubiri. Bineînțeles, cuvântul „se sacrifică“ nu are aici decât sensul sacrificării pur fizice, căci, așa cum termenul spune, corpul astfel dăruit devine sacru. Nimic negativ nu se întâmplă de fapt. Neplăcerea, dezgustul poartă o pecete sublimă și devin izvor al beatitudinii. Într-un atare caz, care în nefericirea lui mi se pare cel mai fericit caz de iubire, nu mai există doar o aspirație transcendentă, ci transcendentul însuși s-a împlinit, în sens religios. Căci un astfel de act moral la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub semnul „oboselii”, al unei senzații de rupere a legăturilor, de o rezonanță stranie. Ele par a porni dintr-o liniște mare, dintr-o împăcare paradisiacă, dintr-o stare de beatitudine care nu mai e a vieții, de stingere a impulsului vital, de enigmatică stagnare. „Nu cunoșteam o altă bucurie Decât a unui gând ce s-a deschis Și juvenila, rea preocupare, Schimbam pe vin un efemer plictis.” (Omul modern) Viața
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
larg răspândit, pentru că este ieftin în comparație cu alte droguri, ușor de obținut și creează o senzație de plutire care dureaza cam 12 ore. Cocaina este un alt drog ilegal, extrem de popular. Senzațiile pe care le creează consumul de cocaină sunt de beatitudine și de energie maximă. Numită: pudră, zăpadă, "Albă ca zăpada", gheață, cristale, pietre, este un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca (Erytroxylon coca) originar din America de Sud. Ea a devenit cunoscută în Europa în cursul anului 1857. Se găsește sub
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Experiență (lecturii) îl poartă pe cititorul ce se lasă călăuzit de "lumină" generată de lumea "de dincolo", i.e., a memoriei (visului), spre o viziune nouă, în care elementele lumii poetice se încarcă de sensuri inedite și îl înaltă pe culmile beatitudinii - "that ecstasy în which" [acel extaz prin care], spune Mallarmé, "we become immortal for a brief hour, free of all reality, and raise our obsessions to the level of creation" [devenim nemuritori, pentru un timp, si ne ridicăm obsesiile la
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
culmea imposturii, ci din conștiința necesității. Din convingere. De altfel, momentul botezului, săvârșit în taină și în grabă pentru a scăpa de vigilența gardienilor, este o parusia. Proaspătul botezat este imersat în substanța fericirii, este transbordat într-o stare de beatitudine care topește orice materialitate a spațiului. Cristalizaseră în el acele valori care acum îl împingeau spre creștinism, așa cum mai târziu îl vor împinge spre monahism. Nici monah nu se dă făcut repede. Caută îndelung o mănăstire care să i se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca Marina din Pe strada Mântuleasa deține secretul timpului: are mereu aceeași vârstă - cam douăzeci și cinci de ani. Periodic dispare, cu o expresie frecventă a eroilor eliadești "se dă la fund", amintind de ocultarea zeului la curțile cărora toți vor trăi "beatitudinea fără nume". Asemeni lui Dionysos, zeul care se arată dintr-o dată și dispare apoi în chip misterios, cunoscând epifanii și ocultări periodice, Leana dispare din această mito- geografie terestră, ca apoi să reapară la o cârciumă modestă. ""Dispariție", "ocultare" sunt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale infernului, el fiind și protector al morților. În Vechiul Testament, cuvântul ángelos traduce ebraicul mal'akh "mesager", dobândind, în perioada creștină, sensul de "sol, trimis al lui Dumnezeu". Despre cithared, "profetul lui Dionysos" (zeul la curțile cărora oamenii vor cunoaște beatitudinea fără margini - v. Dionysos sau beatitudinile regăsite, din Istoria credințelor...) și cel care "n-a încetat să le dăruiască fidelilor săi noi epifanii, mesaje neprevăzute și speranțe escatologice"552, Eliade spunea că prestigiul său și episoadele importante din biografia sa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al morților. În Vechiul Testament, cuvântul ángelos traduce ebraicul mal'akh "mesager", dobândind, în perioada creștină, sensul de "sol, trimis al lui Dumnezeu". Despre cithared, "profetul lui Dionysos" (zeul la curțile cărora oamenii vor cunoaște beatitudinea fără margini - v. Dionysos sau beatitudinile regăsite, din Istoria credințelor...) și cel care "n-a încetat să le dăruiască fidelilor săi noi epifanii, mesaje neprevăzute și speranțe escatologice"552, Eliade spunea că prestigiul său și episoadele importante din biografia sa amintesc de practicile șamanice 553: vindecător
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profet al lui Apollo și al lui Dionysos. Adrian simte că, de peste tot, primește "semne" (cincisprezece ocurențe ale cuvântului) cu care începe "miraculosul proces de anamnesis". Regăsirea, sub semnul lui Dionis, din final, demonstrează că sensurile converg înspre posibilitatea recuperării beatitudinii primordiale prin doctrina orfică. În contextul apropierii dintre poezie și celelalte arte (sens dezvăluit Leanei care-i va cânta poezia la Viena, orașul muzicii), personajul este o evocare intertextuală a lui Adrian Leverkühn care, ca și artistul laureat, a eșuat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât interioară, Boddhisattva "va muri carbonizat, dar va muri liber". Transformarea prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul") din personaj istoric în Ființă divină, "Marea Plecare" a celui care cunoscuse voluptățile unei vieți de prinț, beatitudinile și dezamăgirile culturii, dragostei și puterii, sărăcia credinciosului, singurătatea și mortificările ascetului, contemplările și transele yoghinului, biografia lui fabuloasă de la ascetul itinerant Gautama la viitorul Buddha, Bodhisattva (" Ființa menită Trezirii"), cel care se proclamă "Trezitul" (buddha)657 le ilustrează unul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vehicularea acelorași motive: călătoria, probele inițiatice, cucerirea condiției paradisiace (timpul abolit, ieșirea din timp), căderea în istorie, moartea, și devine inteligibilă și prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. Darul tinereții (fără de tinerețe, căci, în fapt, solzii au căzut de pe ochi) pe care personajul îl primește se situează în prelungirea problematicii dezbătute de către doctorul Tătaru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
excelență fanic", un nume care nu ascunde nimic..." "Prea simplu chiar": Theodor, Constantin, William (În curte la Dionis). Adeseori, schimbarea numelui este în strânsă legătură cu schimbarea destinului. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. În Tinerețe fără de tinerețe, numele personajului trebuie raportat la momentul proiectatei sale morți - și a inevitabilei nașteri la o nouă viață care începe cu duminica Învierii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]