952 matches
-
aici nu rimează, da-i adevărat). Bineînțeles că numai cu Ștefan cel Mare, doar cu Ștefan cel Mare, dorește să se compare fiindcă alții, care chiar dacă au fost la viața lor mari domnitori în țara asta, au cam dat de belea, mai devreme sau mai târziu, pe când numai Ștefan cel Mare a murit în patul său, ba chiar și de pe patul de moarte s-a sculat și a căsăpit, la propriu, electoratul care nu era de acord cu alegerea de urmaș
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
2); portmoneu (2); satisfacție (2); schimb (2); scop (2); scump (2); shopping (2); totul (2); trai (2); utilitate (2); viață (2); zîzanie (2); -; aduce; afurisit; ajutător; alimente; aristocrat; asfalt; aură; auriu; a avea; avem; avut; pe ban; bancnote; bancomat; bandă; belele; belșug; bine; blocaj; blocat; boier; bunuri; buzunar; în casă; cărți; ceartă; cerc; de ciocolată; compensare; condiții; conducător; control; copeică; corp; corupe; cosmetică; Craiova; credit; cumpără totul; dar; dator; democrație; deșertăciune; deținere; diavol; dolari; domn; dorință; dracul; dușmani; egoist; excursii; extaz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou; bizon; bour; bouț; bovine; cap; fără caracter; cară; de casă; căluț; căruță; cîmpie; cu coarne; copită; Cosmin; cui; dezgustător; Dragoș; dur; duritate; dușman; el; ierbivor; eu; fermă; fraier; fuge; furie; grajd; grandios; grămadă; gros; ham; hamal; hrană; ignoranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); suc (3); amară (2); amor (2); bomboana (2); bunătate (2); buze (2); căpșună (2); fruct (2); fructe (2); frumos (2); ca mierea (2); poamă (2); turtă (2); vin (2); acadea; adorat; aduce; și mai amar; amăruie; apetisant; armonie; aromat; belele; biscuit; bombonică; bună; bunișor; buză; casă; casă părintească; ceai; ciocolata; ciocolate; cuvînt; delicat; deliciu; deosebit; diabet; dragă; duios; dulce; eu; fericire; fete; finetti; foame; frunze; ghiozdan; gingaș; glucoză; grai; greață; greu; gură; gust bun; ingenios; ispită; iubire; iubirea; iubită; iubitul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama (2); necaz (2); neimportant (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); neprietenos (2); persoană (2); prieteni (2); prostie (2); slăbiciune (2); trădare (2); trădător (2); vechi (2); aliat; altul; angoasă; antipatic; antipatie; aproapele; apropiat; armă; ascuns; aspru; atenție; avansare; bandit; barieră; belea; buni; caiete; ceartă; cheie franceză; coleg; coleg de grupă; competiție; concurență; cretin; criteriu; crud; crunt; curaj; cuțit; Daris; Darius; mai departe; derizoriu; dezastru; dezavantaj; diavol; Dinamo; dispoziție rea; distracție; drac; dracul; al Dracului; drog; durere; el; energie rea; eu; evitare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
772/298/91/207/0 necaz: durere (125); supărare (122); suferință (42); tristețe (42); problemă (30); mare (23); nenorocire (20); probleme (20); ghinion (17); lacrimi (16); greu (13); rău (11); moarte (10); haz (9); amar (8); boală (8); greutate (8); belea (7); nefericire (7); tragedie (7); bucurie (6); plîns (6); scîrbă (5); bucluc (4); caz (4); grijă (4); jale (4); mîhnire (4); stres (4); accident (3); deces (3); disperare (3); fericire (3); frică (3); negru (3); of (3); pagubă (3); primejdie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neplăcere (2); nevoie (2); obișnuință (2); obstacol (2); păcat (2); plînge (2); putere (2); răutate (2); sărăcie (2); soartă (2); supărări (2); trist (2); văleu (2); veselie (2); 22 ani; adesea; afaceri; agonie; ajutor; amăgire; apăsător; așteptare; batic; băutură; belele; blestem; boli; bolnav; botez; bun; bunica; pe cap; carte; cauză; certitudine; cheie; confuzie; cotidian; credință; demoralizat; depăși; deprimant; deznădejde; dilemă; dori; dorință; dușmănie; echilibru; nu este; eșec; faptă; forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe ea cînd se afumă, decît acela pe capul căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și copiii. Pisica aduce rău la casa omului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
secretar literar). Am scris juma' de pagină în care am afirmat că profesorii mei întru gaguri sînt Chaplin, Stan și Bran, Frații Marx... După cîteva zile, vine omul la mine și-mi arată obrazul: Ai vrut să mă bagi în belea!? De ce? întreb, naiv. Ai scris Marx: ăia-s frații Max! N-am acceptat să modific: ca să n-aibă neplăceri la partid, a decis să nu mai tipărească programul... Facerea de bine... și Oedip Printre multele mele cunoștințe se numără și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-njure, așa știi că l-ai nimerit pe prost, după țipete. Dacă se întîmplă să rănești pe cineva? Nu-i dai chiar în cap, să nu-l lași lat. Faci în așa fel numa' să-l uzi. Altfel dai de belele. Și reușești să-i nimerești? Nu e greu? Radu s-a umflat în pene: Da, la început îi greu, apoi te deprinzi. Îți trebe ceva experiență pentru asta, nu poți să-i nimerești din prima, nimeni nu se naște învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Buddha în tinerețea-i, când a văzut boală, bătrânețea și moartea. De atunci, el se leapădă de dogmă iudaica a providenței și vede în lume opera unui demon care a chemat creaturile la viață pentru a se desfată cu spectacolul belelelor acestora"33. Pentru Sábato, apropierea de Dumnezeu înseamnă apropierea de oameni, iar iubirea și speranța sunt "parte din om, ca parte din dumnezeire". Copiii, tinerii întruchipează în viziunea sa "toată puritatea acestei specii". Întreaga oroare a secolelor trecute și prezente
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea-voastră, zise atunci Flămânzilă, ținându-se cu mâinile de pântece. Și înălțimei-voastre gând bun și mână slobodă,ca să ne dați cât se poate mai multă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
reprezentat de studențelele naive și de rarii masculi nu tocmai abili în arta "educației sentimentale", de eficiență îndoielnică pentru un căjvănar hârșit, familiarizat cu "șufele"85 folosite la tractarea vehicolelor și cu "fufele" puse să te atragă la șușanele și belele.86 Contra-replică După cele spuse de intempestivul intervenționist trecând peste "licențele" utilizate aș putea continua nestingherit, despicând în patru firul firav al Bahluiului (canalizat pe pat de betoniii în anul când Luca Pițu tăia prin pensionare cordonul care-l lega
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
abuz asupra urechilor receptorilor pentru versiunea vocală a cărții. 86 Observația aceluiași: Sper că intervenientul inoportun și impenitent (care a scris în tinerețe un eseu despre triunghiul crimei la Racine și ar putea folosi un limbaj mai decent) nu derivează "belea" de la nepronunțabilul a "beli", asociat de golănezi cu dispozitivul de inseminare din dotarea masculelor mamifere. De fapt, este vorba de o rușinoasă deturnare a verbului slav pronunțat /belit'/, care înseamnă "a înălbi"(vezi Ojegov, Slovar' russkogo yazyka, ediția din 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a mai rămas decât grosolănia, raptul/ și rata la apartament sau la mașină.// Destul acum; scârbit de toate cele/ (chiar și de moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți să-ți spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic cancer./ Fac necontenite progrese în domeniul/ atât de labil, de alunecos și riscant/ al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu Gh. Vasile care în timpul ședinței a căutat să facă U.T.M.-ul de râs pentru a sustrage tinerii de la atenția prelucrării
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aceasta pentru că nu este cu cine cuprinde munca în tot județul (subl.ns.)”, așa că deducem faptul real că UTM-ul încă era slab la acea dată în cele ce priveau vestitele de mai târziu „cadre de nădejde”. O altă mare belea cu care-i „învrednicise” partidul clasei muncitoare pe tovarășii utemiști cu grade mari era aceea a constituirii după criterii exclusiv sovietice a „gospodăriilor agricole colective”, acele colhozuri pe care cu doar cu doi ani în urmă le dezavuau la capitolul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vreun scrib cu patru clase primare și multiplicate în sute de mii de exemplare în care erau arătați cu degetul „burghejii” și moșierii (cu toate că nici nu se mai putea vorbi de această clasă după „reforma” agrară din 1945!), pentru toate belele neamului românesc. În dosarul pe care l am cercetat am găsit o sumă de asemenea cărțulii trimise pe adresa „Partidul Comunist Român - Vaslui, str. Ștefan cel Mare, nr.64”, de „Comisia Locală a Sindicatelor Unite Timișoara, Secția Culturală”. Culmea „obrăzniciei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trustul antrepriză de construcții generale industriale, n.n.)”. Motivul invocat de constructor era „...lipsa materialelor de construcție”. Oare unde-și luaseră zborul aceste materiale de construcție?! Către lumi mai vestice sau mai estice? Cine mai știe... Dar, asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: cărbunele inferior. Citat din raport: „...principalul neajuns (...) îl constituie neasigurarea stocului de cărbune pentru perioada friguroasă, de 60 de mii de tone”. Era și normal, de vreme ce lignitul în două cu pământ
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
face patul domnului...", cînd aceasta nu e numită chiar de gura... păcătoasei: "Veta: Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus la "Iunion", tu ai dat nas amploiatului să se ție după noi, de mi-am găsit beleaua cu Chiriac... Zița: Cu Chiriac?" Se pot adăuga mijloace paralingvistice (În Bubico, dama din tren vorbește de Bismark, dulăul ofițerului care stă cu chirie la Papadopolina și... "tușește cu mult înțeles"), se pot evoca spații ale confortului erotic (Tren de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
colorat și se comportă într-un mod tipic eroilor lui Creangă: „ Doamne, zise atunci sfântul Petre, spăriet - ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul acela să aibă harțag și să ne găsim beleaua cu dânsul. Știi c am mâncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală.” (p.288) Descalificarea sacrului se produce de această dată în ambele ipostaze - divină și demonică. Cele două lumi (cea reală și cea fabuloasă) se întrepătrund astfel încât
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și al bolii, nu ne îndreptățește a nesocoti remediile de bun simț ca puțină îngăduință față de tine însuți, oarecare zâmbet și modestie. Ghiță se ia prea în serios. Se grăbește să admită că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această cauză, nu-l poate vedea ca o provocare. "Cocoșatul" nu se poate lupta cu "cocoașa", dar nici nu alege să și-o asume cu seninătate în cazul în care ea există cu adevărat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
faptelor lor; p. 23, r. 18 19 : „ți-oiu da eu ție de cheltuială” hotărârea de a pedepsi îndrăzneala cocoșului de a se ridica împotriva boierului, de a lua măsuri sens figurat și ironic; r. 34 35 : „mi-am găsit beleaua, cu dihania asta de cucoș”recunoașterea cu regret a inferiorității, chiar și când această stare este provocată de cineva care a fost subapreciat; p. 24, r. 32 33 : „Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu dihania asta de cucoș”recunoașterea cu regret a inferiorității, chiar și când această stare este provocată de cineva care a fost subapreciat; p. 24, r. 32 33 : „Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici” atitudine de resemnare în fața unei pierderi mari din avut, atenuată de ușurarea de a fi scăpat de necazuri; p. 25, r. 13 15 : „Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]