1,091 matches
-
paginile "Curierului românesc" fiind pline cu traduceri din V. Hugo, Lamartine, Alfred de Musset, George Sand, Byron ș.a. Pentru că atât "Curierul", cât și "Albina" erau publicații mai ales cu alte rosturi decât cele literare, se cuvin amintite aici, alături de creațiile beletristice propriu-zise, bucățile în proză destinate să satisfacă un cerc mai larg de cititori, cu un gust în general neevoluat, obișnuit cu "literatura" ușoară a magazinelor și almanahurilor. In coloanele "Albinei", cât și în cele ale "Curierului", s-a desfășurat și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în privința celei literare, care avea rolul unui supliment al celei politice, erau periodicele din Muntenia ("Curierul românesc") și din Moldova ("Albina românească"), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. H. Rădulescu și Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu și Iacob Mureșianu. Curierul român Lipsa redactorului din patria sa de cîteva luni spre aducerea celor trebuincioase pentru începutul unei Bibliotece universale, ocupațiile sale necontenite de la a lui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai târziu purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar, mesajul „Daciei literare”.Ceva mai târziu, la 1 iunie 1865, apare la Budapesta ca „foaie enciclopedică și beletristică cu ilustrațiuni”, revista „Familia”. Redactorii „Familiei”, deși nu au publicat un articol-program, au încercat să adapteze profilul revistei la spiritul mișcării culturale din epocă.Contribuția cea mai importantă din istoria revistei „Familia” a fost, desigur, aceea a lui Eminescu, care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
privind unele măsuri de stabilire a prețurilor cu amănuntul și a tarifelor în stațiunile balneoclimaterice de pe litoral frecventate de turiști străini în perioada 1 iulie - 31 august; - Decretul nr. 356/1972 privind modificarea nivelului prețului cu amănuntul la unele cărți beletristice; - Decretul nr. 497/1972 privind stabilirea prețurilor cu amănuntul pentru pomi de iarnă de rășinoase; - Decretul nr. 455/1973 privind modificarea limitei maxime de preț la uleiurile vegetale industriale; - Decretul nr. 553/1973 privind stabilirea prețului de producție și livrare
LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120038_a_121367]
-
ta plină de noutăți și surprize. Cred că Fălticenii și noua slujbă să fie benefice pentru sănătatea ta. Cum ai reușit să te cazezi?620 Ai început „una vita nuova” și aceasta poate avea o înrâurire mare asupra activității tale beletristice. Timp pentru meditație și lectură. Îmi pare chiar rău că s-au apucat să amenajeze „turistic” un colț de rai ca Dumbrava Minunată. 620 Doamna nu știa că am acceptat naveta, mult mai convenabilă decât traducerile, ucigătoare când ți se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1957 , astfel cum au fost modificate prin art. 1 din Decretul nr. 977 din 23 octombrie 1968 , se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 2. - "Timbrul literar" al Uniunii scriitorilor din România se aplică asupra fiecărui exemplar din cărțile beletristice editate în România sau importate, vândute prin unitățile comerciale de orice fel, inclusiv cele de anticariat și consignație". Valoarea acestui timbru va fi în medie de 2 lei și va fi vărsata în Fondul literar al Uniunii scriitorilor, în scopul
DECRET-LEGE nr. 93 din 14 martie 1990 privind modificarea articolului 2 din Decretul nr. 262 din 5 iunie 1957. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127659_a_128988]
-
ambele Părți vor sprijini organizarea în propriile lor țări de turnee artistice, de expoziții de artă și documentare din cealaltă țară. Articolul 5 Părțile vor promova schimbul de cărți, de reviste literare și științifice, precum și publicarea de traduceri de lucrări beletristice, tehnice sau științifice de autori români, respectiv indonezieni. De asemenea, Părțile vor înlesni colaborarea dintre instituțiile de resort din cele două țări în domeniul presei, radioului și cinematografiei. Articolul 6 Realizarea schimburilor culturale și științifice care decurg din prezentul Acord
ACORD din 14 aprilie 1960 de colaborare culturală între Republica Populara Română şi Republica Indonezia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132648_a_133977]
-
prezentări de filme. Articolul 6 Părțile Contractante stimulează și sprijină: a) traducerea și editarea în limba română, respectiv germană, a unor lucrări germane, respectiv române, de valoare din domeniul literaturii și artei; ... b) schimbul și editarea de cărți și publicații beletristice și de artă precum și de lucrări muzicale; ... c) schimbul de publicații de presă și alte publicații ale celeilalte țări, de filme, discuri și benzi de magnetofon. ... Părțile Contractante stimulează și sprijină colaborarea organizațiilor de mase și culturale, îndeosebi a uniunilor
ACORD din 11 noiembrie 1958 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Democrate Germane privind colaborarea culturală şi ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134474_a_135803]
-
a) trimiterea reciprocă de delegații din domeniul culturii pentru vizite de studiu, participare la sesiuni, festivaluri și concursuri; ... b) schimb reciproc de artiști și ansambluri artistice, organizarea de expoziții, concerte și spectacole; ... c) schimb de cărți și publicații de specialitate, beletristice, reproduceri de artă, note și imprimări muzicale. ... Articolul 5 Părțile Contractante vor sprijini editarea traducerilor operelor importante din domeniul științei, literaturii beletristice și artistice ale celeilalte țări. Articolul 6 Părțile Contractante vor asigura respectarea drepturilor de autor ale cetățenilor celeilalte
ACORD din 11 decembrie 1958 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Cehoslovace privind colaborarea culturală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134473_a_135802]
-
artiști și ansambluri artistice, organizarea de expoziții, concerte și spectacole; ... c) schimb de cărți și publicații de specialitate, beletristice, reproduceri de artă, note și imprimări muzicale. ... Articolul 5 Părțile Contractante vor sprijini editarea traducerilor operelor importante din domeniul științei, literaturii beletristice și artistice ale celeilalte țări. Articolul 6 Părțile Contractante vor asigura respectarea drepturilor de autor ale cetățenilor celeilalte Părți Contractante. Articolul 7 Părțile Contractante vor sprijini activitatea reprezentanților agenților de presă ale celeilalte țări, precum și schimbul de ziariști și materiale
ACORD din 11 decembrie 1958 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Cehoslovace privind colaborarea culturală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134473_a_135802]
-
Muzeului Sportului acolo unde condițiile permit acest lucru. 8. Promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului de către Academia Olimpică Română 9. Stimularea și sprijinirea elaborării și editării publicațiilor de specialitate și de informare în domeniul sportului, precum și a unor lucrări tehnice și beletristice cu tematică sportivă. Editarea "Enciclopediei educației fizice și sportului din România" 10. Actualizarea și completarea statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale și ale tuturor structurilor sportive în vederea îmbunătățirii stării disciplinare, acordându-se prioritate măsurilor preventive, acțiunilor pentru combaterea faptelor antisportive
ORDIN nr. 307 din 26 iunie 2001 pentru aprobarea Strategiei generale de organizare şi dezvoltare a activităţii de educaţie fizica şi Sport din România pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136566_a_137895]
-
și în interpretarea fenomenului estetic. ÎI. OBIECTIVE DE EVALUARE A. Receptarea și producerea de texte scrise: - recunoașterea trăsăturilor caracteristice ale stilurilor funcționale ale limbii române; - motivarea apartenenței unui text la un stil funcțional; - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
elegia, meditația, oda, glosa, satiră, sonetul, rondelul); - identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerințe precis formulate, având în vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparări cu alte texte, cu opera autorului etc.; - formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
orale, biletul de examen va conține un subiect de tipul I, care vizează o înțelegere de text, o explicare funcțională a unui concept operațional și un subiect de tipul al II-lea conținând un item de analiză a unui text beletristic sau de orientare culturală. Notarea se va face pentru fiecare subiect în parte, avandu-se în vedere următoarele criterii de apreciere: cunoștințe, utilizarea limbajului (corectitudine, expresivitate), competențe de analiză și de interpretare. Pentru cunoștințe se vor acorda 5 puncte, pentru
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
predarea are loc în limba română și, respectiv, în limba ucraineană, precum și acele instituții în care limbile menționate sunt discipline de studiu. Părțile vor face schimb de literatură de specialitate în domeniul metodicii și pedagogiei, în domeniul tehnico-științific, al literaturii beletristice, în conformitate cu legislația în vigoare din cele două state. Articolul 7 În scopul sprijinirii studiului limbii materne și al altor discipline în limba maternă de către cetățenii români de origine ucraineană și, respectiv, de către cetățenii ucraineni de origine română, părțile vor sprijini
PROTOCOL din 17 septembrie 2002 de colaborare în domeniul învăţământului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina pe anul de învăţământ 2002-2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148731_a_150060]
-
de lucru și prin schimb de documente, inclusiv de purtători electronici de date. Articolul 20 Părțile contractante vor încuraja, în limita fondurilor disponibile, colaborarea în domeniul literaturii și, în mod deosebit, traducerile de beletristica, precum și publicarea celor mai importante opere beletristice în cele două state. Articolul 21 Fiecare parte contractanta va invita cealaltă parte contractanta să participe la târguri de carte internaționale care se organizează în statul sau. Articolul 22 Părțile contractante vor sprijini inițiativele pentru o mai bună prezentare a
PROGRAM EXECUTIV DE COLABORARE din 8 iulie 2002 în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia pentru anii 2002, 2003, 2004 şi 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146304_a_147633]
-
la mie) din valoarea investiției, indiferent de beneficiarul sau de destinația acesteia; ... h) timbrul de divertisment, în valoare de 3% din prețul unui bilet și care se adaugă acestui preț. ... (2) Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România. ... (3) Timbrele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se aplică pe fiecare bilet vândut la spectacolele cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice organizate în țară și se adaugă la
LEGE nr. 35 din 6 iunie 1994 (*republicată*) privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110129_a_111458]
-
și demnitatea să. Lucrarea "Istoria critică a românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Andrei, Maria, Ioana, Ionescu și cu opoziția din interiorul categoriei determinării; se caracterizează prin determinare maximă: Andrei, Maria, Ioana etc. Formele de plural intervin în limbajul popular:„I-am văzut pe Ionești la film.” sau în alte stiluri (științific sau beletristic), cu sensul de familie: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini,/Descălecători de țară, dătători de legi și datini.” (M. Eminescu, I, 149) În realizarea opoziției cazuale, substantivele proprii masculine și substantivele proprii feminine invariabile dezinențial exprimă genitiv-dativul prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi capul meu pe sân,/ Iubito, să se culce/Sub raza ochiului senin/Și negrăit de dulce.” (M.Eminescu, I, p. 179) Observații: Având natură deictică, gradele de intensitate subiectivă (mai ales superlativul absolut) cunosc în limbajul popular, în stilul beletristic și în limbajul poetic un registru foarte amplu de procedee: fonetic-prozodice, morfologice, sintactice sau metaforice de exprimare, dezvoltând expresivitatea textului: frumoasa-frumoaselor, l-a făcut bucăți bucățele, „Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi, dulce floare” (M. Eminescu, I, p. 55
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așează-te deoparte,/Regăsindu-te pe tine,/ Când cu zgomote deșarte/ Vreme trece, vreme vine.” (Ibidem, p. 195), „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere.” (I. Creangă, p. 14) În stilul conversației (mai ales în limbajul popular) și în stilul beletristic, pronumele își depășește adesea sensul obiectiv prin dezvoltarea altui raport semantic; pronumele tu, de exemplu, poate exprima sensul de persoana I, dacă se raportează la locutor: „Apoi lasă-ți, băiete, satul cu tot farmecul frumuseților lui... dacă te lasă pârdalnica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doar valori stilistice: „Dară Greuceanu, sărind repede, unde mi-aduse și el pe zmeu o dată, mi-l trânti și-l băgă în pământ.” (P. Ispirescu, p. 161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom lupta contra guvernului!” (I.L. Caragiale), „...Părinții lui îi răspunseră că da, mă puteau primi...” (M. Preda) Mai ales în stilul conversației și în stilul beletristic, se dezvoltă enunțuri complexe, prin articularea a două enunțuri autonome, aparținând: unul, subiectului actului lingvistic și celălalt, obiectului comunicării; între ele se instituie o relație de incidență: „- Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
New England. Pe la mijlocul secolului XIX turismul era deja conturat ca ramură economică bine precizată. Turismul urban a devenit o activitate profitabilă în Statele Unite în jurul anului 1915, când s-au înmulțit numărul agențiilor turistice, a ghidurilor turistice, a literaturii turistice, inclusiv beletristice. Turismul rămânea totuși un lux în acea perioadă, ca urmare a costurilor ridicate pe care le implica, fiind așadar accesibil doar păturilor superioare ale societății. Turismul de masă a devenit o realitate abia după cel de-al doilea Război Mondial
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ca fiind niște "zei mai mărunți ... care nu au făcut vreo descoperire în domeniul economiei poltice. Această problemă după opinia lui Marx -, constituie calul de bătaie al unor inși de mâna a doua, ... al unor diletanți care scriu în manieră beletristică și al vulgarizatorilor în acest domeniu". Din nou, consider că nu are rost să luăm în discuție tonul total neadecvat pe care îl folosește în cadrul polemicii, Marx vrând să pară mai deosebit față de alții și aducând tot felul de invective
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]