3,363 matches
-
au fost citite la toate manifestările poetice ale Contimporanului. Numărul 57-58 conține un bogat grupaj de prezentare a artei noi - literatură, arhitectură și plastică - din Belgia: „La poésie nouvelle“ de Linze (o panoramă a revistelor și direcțiilor poetice din avangarda belgiană), „En Belgique. Un manifeste. Georges Linze & son ésthetique du paysage“ de Gommaire van Looy și un poem al lui Emile Malespine („Vers“) dedicat lui Marcel Iancu. Într-o „Scrisoare din Belgia“, publicată în traducere română în nr. 45 al Contimporanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
calea artei noi și a constructivismului arhitectural. Înainte de Primul Război Mondial tînărul Vinea scrisese elogios despre poezia postsimbolistului Émile Verhaeren, un „precursor” el însuși. „Deschidem această anchetă asupra poeziei mondiale cu Belgia - scrie el, într-un P.S. al amintitului grupaj belgian - pentru că poeții ei au fost primii care ne-au revelat, prin Verhaeren, frumusețea lumii moderne” (este invocat și un „precursor” american - Whitman - acesta însă „tîrziu descoperit”). Și, mai departe: La parole est aujourd-hui a M. Georges Linze - aux poetes, peintres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
figuri „contimporane” ale modernismului extrem din Belgia sînt Victor Servrancks, „maestrul” constructivist al lui Magritte (cu credoul constructivist „Conféssion“ - nr. 64, pledoarie pentru ordinea colectivă a construcției abstracte) și poeții Emile Malespine, Michel Seuphor și Marcel Loumaye. Reclamele la reviste belgiene „împodobesc” frecvent paginile Contimporanului (ca și reproducerile plastice sau arhitectonice după artiști belgieni), iar rubrica de „revista revistelor“ comentează elogios expozițiile, volumele și publicațiile avangardiștilor flamanzi și valoni, insistînd, nu o dată, asupra caracterului lor de „colaboratori” ai publicației lui Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Magritte (cu credoul constructivist „Conféssion“ - nr. 64, pledoarie pentru ordinea colectivă a construcției abstracte) și poeții Emile Malespine, Michel Seuphor și Marcel Loumaye. Reclamele la reviste belgiene „împodobesc” frecvent paginile Contimporanului (ca și reproducerile plastice sau arhitectonice după artiști belgieni), iar rubrica de „revista revistelor“ comentează elogios expozițiile, volumele și publicațiile avangardiștilor flamanzi și valoni, insistînd, nu o dată, asupra caracterului lor de „colaboratori” ai publicației lui Vinea și Iancu. Schimburile au fost reciproce, deși omoloagele din Belgia nu au acordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Acolo se găsea vila lui Ludendorff, vila Kaiserului și cea a lui Hindenburg. Simțeai pe dată că Keynes scria Într‑un mod ezoteric, pentru prietenii lui din grupul Bloomsbury, și nu pentru masele de cititori de ziare. Spunea că pământul belgian părea Încă bântuit: „Atmosfera e Încărcată de emoțiile acelei vaste prăbușiri. Locul are un aer melancolic, Întețit de teatrala melancolie teutonică a pădurilor de pin negru”. Mi‑a stârnit un deosebit interes faptul că Keynes Îl socotea pe Richard Wagner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
două săptămâni. — Le-ai arătat fotografii? — Da, domnule. Și ei cred că el este. I-au observat urechile mari. — Dar proprietarului? Lui i-ai arătat fotografia. — Nu Încă, domnule. Tocmai m-am Întors după ce-am discutat cu puștii ăștia belgieni. Mi se pare că-i vorba de Ruffolo. — Ce știi despre ceilalți doi? Descrierile pe care ți le-au dat belgienii sunt la fel ca a lui? — Păi, domnule, era Întuneric, iar ei nu erau tocmai atenți. — Dar? — Dar sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
logică În povestea asta. — Sunt crime foarte diferite, jaful pe stradă și furtul de tablouri. Vocea lui Patta deveni mai puternică. — Există dovezi că a fost implicat În ambele crime, commissario. E cartea de identitate și mai sunt martorii tăi belgieni. Erai cât se poate de dispus să crezi În ei Înainte, că l-au văzut pe Ruffolo În noaptea spargerii. Iar acum signor Viscardi crede că-și amintește de el. A cerut să mai arunce o privire la fotografie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fericit către un bine superior, chiar dacă această viață este marcată atât de umbre cât și de lumini, de succese și de nesiguranțe. În acest sens sunt foarte semnificative cuvintele papei Francisc din timpul unei întâlniri cu un grup de tineri belgieni care i-au luat un interviu. Și papa face referință la o fericire temperată de acea neliniște ce caracterizează istoria inimii fiecărui om. „Atunci când simt că un tânăr sau o tânără este neliniștit/ă, simt că este datoria mea să
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
juridice speciale, care o are ca obiect de studiu, neglijându-se eventualitatea situației inverse. Victor Dan Zlătescu preciza că Legistica formală are semnificația denumirii occidentale a tehnicii legislative și că ea reprezintă un domeniu de vârf al științei juridice. Profesorul belgian Luc. J. Wintgens 19 promovează, ca nouă teorie a legislației, Legisprudența. El reproșează teoriei dreptului că și-a îndreptat atenția în mod exclusiv asupra activității judiciare, neglijând legislația, fapt explicat prin specificul raționamentului juridic, potrivit căruia esențial este să se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a 60 de ani de Cod civil, Academicianul Andrei Rădulescu 30 arăta că alcătuitorii Codului nu s-au mărginit la o simplă traducere, cu mici modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi românesc, iar atunci când au întrebuințat Codul francez, au căutat să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
doamna Finck, de la Protocol, să fixez o suită de întâlniri, pentru ultimele zile ale lunii, astfel: la 28 ianuarie, au fost programate întâlniri cu conducerea Comisiei pentru relații cu țările nemembre (Kurt Hugosson, președinte, deputat suedez; R. Noerens, raportor, deputat belgian, și Hanno Hartig, secretar), urmate de o întrevedere cu Francis Rosenstiel, director adjunct pentru afaceri juridice și șef al Diviziei de relații externe, însoțit de colaboratoarea sa, Paula Muriel. Programul zilei se încheia cu primirea la Louis Jung, Președintele Adunării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în opera lui Hegel decât în cea a Capadocienilor. Cu siguranță, alteritatea absolută a lui Dumnezeu se recunoaște în natura Sa apofatic descrisă ca „necreată”, iar nu în faptul de a fi „o Realitate personală”. Critica istorică adusă de patrologul belgian André de Halleux personalismului „neo-ortodox” al Mitropolitului Ioannis Zizioulas poate fi aplicată, ex principio, și teologiei trinitare a Părintelui D. Stăniloae 3. Una dintre cele mai generoase contribuții teologice ale Pr. Dumitru Stăniloae ni se par a fi reflecțiile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
specifice în conținutul constituțiilor românești de-a lungul timpului și în elaborarea legilor de organizare și funcționare a sistemului militar românesc. Astfel, la 1 iulie 1866 a fost "adoptată prima Constituție propriu-zisă a României, conținutul ei fiind inspirat de Constituția belgiană din 1831 (...). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
tot atâtea situații care reactivează teama "de a nu greși", de a nu fi pedepsit sau de a nu primi recompensa care reprezintă semnul aprobării. Sistemul bazat pe pedeapsă /recompensă nu creează siguranța interioară și încrederea în sine", subliniază cercetătorul belgian (2006, p. 249, s.n. G.A.). Acesta nu îmbogățește, nu deschide, nu aprofundează și nu consolidează relațiile dintre oameni. Desigur, există ființe umane cărora le este frică mai mult și mai frecvent decât altora; sunt mai fricoși. Pentru ei, este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a o controla în mod absolut 47, dar cu dorința sinceră de a-i limita prezența, putem reține etapele sugerate de Th. D'Ansembourg (2006) referitoare la grija față de propria furie. Având în vedere, în mod deosebit, comunicarea non-violentă, specialistul belgian formulează următoarele etape: 1. Prima etapă constă în a închide gura: vom tăcea mai degrabă decât vom exploda. Nu pentru a ne înăbuși furia, pentru a refula sau a o sublinia, ci tocmai pentru a-i conferi întreaga ei forță
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
instrumental se referă la intervenția anturajului asupra situației persoanei afectată de suferință. Persoanele din preajma ei își oferă serviciile și aduc un ajutor material concret, destinat modificării într-o manieră semnificativă a sursei care provoacă suferința (Rimé, 2008, p. 247). Profesorul belgian a ajuns la concluzia că, în general, oamenii evaluează foarte prost trebuințele unei persoane care suferă. În mod frecvent subestimăm mult "durata perioadei de redresare necesară pentru a trece peste un eveniment negativ important" (2008, p. 240). Chiar dacă avem cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
individ de capcanele care obsedează destinul omului. Fără ele, acesta ar fi cuprins de anxietate și condamnat la inactivitate. Astfel, "pe măsură ce constructe precum "universul are un sens, o ordine, o coerență" sau "pot să controlez evenimentele" sunt implementate notează autorul belgian -, precaritatea situației sale personale se estompează. Și din moment ce experiența de zi cu zi nu este în măsură să-i contrazică pretențiile, nu are niciun motiv să renunțe la ele" (2008, p. 377). Prin urmare, ca și cele concrete, postulatele abstracte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a acesteia, se organizează o forță publică și pentru constituirea numitei forțe publice se extrag din sânul națiunii oameni și bani. Dacă deci aș obține ieșirea din marea fabrică pariziană de legi a unei mici legi care să prevadă " Fierul belgian este interzis", aș obține rezultatele următoare: guvernul ar înlocui cei câțiva valeți pe care doream să îi trimit la frontieră prin douăzeci de mii de fii ai fierarilor, lăcătușilor, fabricanților de cuie, fabricanților de șine, artizanilor, mecanicilor și lucrătorilor mei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
domnul Prohibant se duse la fabrica de făcut legi. Cu altă ocazie poate voi povesti istoria demersurilor sale nevăzute; astăzi nu vreau să vorbesc decât de demersurile sale ostentative. A făcut să triumfe pe lîngă domnii legislatori această considerație: Fierul belgian se vinde în Franța la zece franci, ceea ce mă forțează să-l vând și pe al meu la același preț. Aș dori mai degrabă să-l vând la 15 franci și nu pot din cauza acestui fier belgian, Dumnezeu îl blesteme
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această considerație: Fierul belgian se vinde în Franța la zece franci, ceea ce mă forțează să-l vând și pe al meu la același preț. Aș dori mai degrabă să-l vând la 15 franci și nu pot din cauza acestui fier belgian, Dumnezeu îl blesteme. Fabricați o lege care spune: fierul belgian nu va mai intra în Franța Imediat ridic prețul meu cu cinci franci și iată care vor fi consecințele: Pentru fiecare chintal de fier pe care îl voi livra publicului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
franci, ceea ce mă forțează să-l vând și pe al meu la același preț. Aș dori mai degrabă să-l vând la 15 franci și nu pot din cauza acestui fier belgian, Dumnezeu îl blesteme. Fabricați o lege care spune: fierul belgian nu va mai intra în Franța Imediat ridic prețul meu cu cinci franci și iată care vor fi consecințele: Pentru fiecare chintal de fier pe care îl voi livra publicului, în loc să primesc zece franci, voi pune mâna pe cincisprezece, mă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale. Suntem încă în vremea în care acesta este liber. Ce face el cu acești 15 franci? Cumpără un articol de modă cu 10 franci, și cu acest articol de modă plătește (sau plătește Intermediarul pentru el) chintalul de fier belgian. Lui Jacques Bonhomme îi rămân încă 5 franci. Nu îi aruncă în râu, ci (și acesta este lucrul care nu se vede) ci îi dă unui industriaș oarecare în schimbul unei plăceri oarecare, de pildă unui librar în schimbul Discursului asupra Istoriei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
funcționari au conceput o altă gândire și și-au dat o altă misiune. Le-a intrat în cap ideea că ei trebuie să pondereze munca mea și a minerului. În consecință, aceștia mi-au interzis să mă încălzesc cu combustibil belgian, și când mă duc la frontieră cu mobila mea pentru a primi huilă, aflu că acești funcționari împiedică huila să intre în țară, ceea ce revine la a spune că împiedică mobila mea să iasă din țară. Îmi spun atunci: dacă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din Austria, Germania și Belgia, sunt legate mai degrabă de cota-parte din PIB corespunzătoare autorităților locale decât de cota-parte corespunzătoare sub-federațiilor luate la un loc. Adică, nu se iau în calcul landurile germane și austriece și nici regiunile și comunitățile belgiene. Dacă acestea se iau în calcul, atunci cifrele sunt 30% în Germania, 20% în Austria și 26% în Belgia. Cifra curentă pentru Franța este de 11,7%, însă datele nu sunt disponibile în prezent pentru a verifica dacă aceasta converge
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și mentă Sufleu de cartofi cu mânătărci Tartă cu ciuperci și salvie Spaghete cu lăptuci și ciuperci Ștrudel de legume Varză cu piure mozaic Înghețată Bărcuțe cu iaurt și înghețată Cocteil de fructe cu înghețată Germeni Paste cu sparanghel Andivă belgiană Andivă și cicoare roșie cu ierburi aromatice Salată de lăptuci și andive cu țelină și coacăze negre Andivă cu frunza creață Salată de andive cu crutoane picante Linte cu spanac și cașcaval Kiwi Cușcuș dulce și salată macedonia Cocteil de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]