1,499 matches
-
de o simplă asemănare, ci, mai mult, erau chiar aceleași tramvaie (chestie perfect explicabilă, noi le avem cumpărate la second-hand; mărturie stau reclamele neschimbate, în germană, înscrise pe ele, la care s-a adăugat doar un banner pe românește: „Orașul Berna salută orașul Iași!“Ă. Mi-a povestit că și-a deturnat scopul vizitei și n-a mai avut nevoie de nici un ghid. Pur și simplu a făcut ture cu tramvaiele elvețiene, amintindu-și cu o așa precizie o parte din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Kun Woo și Andrei Gavrilov. După cum este o plăcere să îl reasculți pe Gidon Kremer în fruntea Kremeratei baltice, o formație devenită extrem de populară aici după ce a vizitat Praga aproape an de an. Grup de aceeași calitate este și Camerata Berna, condusă de violonistul Erich Höbarth și avându-l ca solist pe oboistul Heinz Holliger. Aportul muzicienilor cehi este, ca de obicei, covârșitor, celor tineri, mai puțin cunoscuți, alăturându-li-se vedete internaționale cum sunt violonistul Pavel Šporcl, flautistul Jiøí Stivín
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
somali, afar Dominica America Centrală Roșeau engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador America de Sud Quito spaniolă; quichua (quechua de nord), shuar Egipt Africa Cairo arabă El Salvador America Centrală Șan Salvador spaniolă Elveția Europa Berna franceză, germană, italiană, retoromana (romanșa) Emiratele Arabe Unite Asia Abu Dhabi arabă Eritreea Africa Asmara de facto: tigrinya, arabă, engleză, italiană; tigré Estonia Europa Tallin estona Etiopia (Abisinia) Africa Addis Abeba amharica; oromo, tigrinya, somali, sidama Falkland (Malvine) (Insulele ~) America de Sud Stanley engleză Feroe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
III, Mardaga, Bruxelles, 1990, 1992, 1993. Bach, E.; Harms, R. (editori), Universals în Linguistic Theory, Holt, Rinehart and Winston, New York, 1968. Bally, Charles, Le langage et la vie, Atar, Genève, 19523. Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, A. Francke, Berne, 19654. Bauman, Richard; Sherzer, Joel (editori), Explorations în the Ethnography of Speaking, Cambridge University Press, Cambridge, 19892. Bengtson, John D., Linguistic Fossils. Studies în Historical Linguistics and Paleolinguistics, Theophania, Calgary, 2010. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I-II
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
văzut de câțiva ani...". De altfel, este o manieră uzuală de a "citi" sistemul influențelor exercitate, în timp, asupra unei persoane, prin analiza stilului comunicativ al acesteia. O astfel de analiză poate fi realizată și prin metoda fundamentată de Eric Berne (1950) analiza tranzacțională, prezentată în literatura de specialitate ca o metodă de analiză și un instrument de reglare a interacțiunilor umane și a conflictelor (Cabin & Dortier, 2010, p. 187 ș.u.; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Coman, 2008, pp. 58-73
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
operează cu așa-numitele " Stări ale Eului" manifestări diferite, în anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri și sentimente" (Stewart, Joines, 2008, p. 4) care ilustrează diferitele ipostaze ale unei personalități; Eric Berne a identificat trei astfel de stări ale Eului (cf. Berne, 2011; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, pp. 25-30; Birkenbihl, 1998, p. 88 etc.): starea de Părinte, starea de Copil și starea de Adult (în cadrul primelor două
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri și sentimente" (Stewart, Joines, 2008, p. 4) care ilustrează diferitele ipostaze ale unei personalități; Eric Berne a identificat trei astfel de stări ale Eului (cf. Berne, 2011; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, pp. 25-30; Birkenbihl, 1998, p. 88 etc.): starea de Părinte, starea de Copil și starea de Adult (în cadrul primelor două stări au fost diferențiate variante precum: Părintele normativ, Părintele protector
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2004). Antropologie sub semnul valorii: deschideri spre artă și fenomenul educației. București: Editura Trei. Béres, A. (2000). Text și spectacol. Contribuții la estetica teatrului. Târgu-Mureș: Editura Academos. Berger, R. (1976). Artă și comunicare. Traducere de Florin Murgescu. București: Editura Meridiane. Berne, E. (2006). Ce spui după "Bună ziua"?: psihologia destinului uman. Traducere de Anacaona Mîndrilă. București: Editura Trei. Berne, E. (2011). Analiza tranzacțională în psihoterapie. Traducere de Liviu Stroie și Nicoleta Gheorghe. București: Editura Trei. Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul comunicării sau arta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Text și spectacol. Contribuții la estetica teatrului. Târgu-Mureș: Editura Academos. Berger, R. (1976). Artă și comunicare. Traducere de Florin Murgescu. București: Editura Meridiane. Berne, E. (2006). Ce spui după "Bună ziua"?: psihologia destinului uman. Traducere de Anacaona Mîndrilă. București: Editura Trei. Berne, E. (2011). Analiza tranzacțională în psihoterapie. Traducere de Liviu Stroie și Nicoleta Gheorghe. București: Editura Trei. Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul comunicării sau arta de a înțelege. Stabilirea unor relații interumane eficiente. Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma Pres. Birkenbihl, V. F. (1999
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aceeași catedră (1932-1937), unde a predat cursul „Accidente de muncă, boli profesionale și evaluarea capacității de muncă”. A cunoscut și și-a perfecționat pregătirea sa profesională în clinici europene de specialitate din Praga, Frankfurt, Koln, Bonn, Paris, Berlin, Milano, Lausanne, Berna etc. A fost membru a celor mai prestigioase Societăți științifice de profil din România și Europa: Societatea Științelor Medicale, Societatea de chirurgie, Societatea pentru profilaxia tuberculozei la copii, Societatea internațională de chirurgie, membru în Comitetul medical internațional al accidentelor de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Measurement: Londra. Völker, Beate și Flap, Henk. (2001). Weak Ties as a Liability: The Case of East Germany. Rationality and Society, 13, 4, 397-428. Whiteley, Paul. (1997). Economic Growth and Social Capital. Lucrare prezentată la ECPR Joint Sessions of Workshops: Berna. Whiteley, Paul. (1999). The Origins of Social Capital. În Jan van Deth et al. (ed.). Social Capital and European Democracy. Londra: Routledge, 25-44. Wolfinger, R. E. și Rosenstone, S. J. (1980). Who Votes? New Haven: Yale University Press. Wollebaek, D.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se temea de bastilii și a continuat să-i fie frică de pușcării și sub regimul libertății. O să citez două întâmplări care îi vor vădi în această privință caracterul. În 1780, Marat concurase la premiul înființat de Societatea Economică din Berna, în problema reformării legilor criminale. Societatea sus-numită amâna în fiecare an să-și pronunțe verdictul. În 1782, am anun țat apariția Bibliotecii legilor criminale, în zece volume. Marat m-a rugat să inserez acolo memoriul pe care îl adresase Societății
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1993. AUTHIER-REVUZ J., Ces mots qui ne vont pas de soi, Boucles réflexives et non-coïncidence du dire, 2 volume, Paris, Larousse, 1995. BENVENISTE E., Problèmes de linguistique générale, partea a V-a, Paris, Gallimard, 1966. BOUTET J., Construire le sens, Berne, Peter Lang, 1994. CORBLIN F., Les Formes de reprise dans le discours, Presses Universitaires de Rennes, 1995. DUCROT O., Le Dire et le Dit, Paris, Editions de Minuit, 1984. KERBRAT-ORECCHIONI C., L'Enonciation, Paris, A. Colin, 1980. KERBRAT-ORECCHIONI C., L
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
H.P. David, Voci ale femeilor din România, Routledge Taylor & Francis Group, 1996. Bolovan, Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, Fundația Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1999. Brüderl Josef, Andreas Diekmann, Education and Marriage. A Comparative Study, Berne, 1997. Doboș, Corina (coord.), Luciana Jinga, Florin Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. O perspectivă comparativă, Editura Polirom, Iași, 2010. Dumănescu, Luminița, Familia românească în comunism, PUC, Cluj-Napoca, 2012. Ghețău, Vasile, "Évolution de la fécondité en Roumanie. Une approche longitudinale", în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și democrație în cinci națiuni. (trad. rom. Dan Pavel). București: Du Style. Anderson, Benedict (1983). Imagined Communities. London: Verso. Armingeon, Klaus și Romana Careja (2004). Comparative Data Set for 28 Post Communist Countries 1989-2004, Institute of Political Science, University of Berne, 2004. http://www.ipw.unibe.ch/content/team/ klaus armingeon/ comparative political data sets/index ger.html Barbu, Daniel (2005a). Recenzie la Katherine Verdery, The Vanishing Hectare. Property and Value in Postsocialist Transylvania. Ithaca: Cornell University Press, 2003. Studia Politica. Romanian Political Science Review V
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
677-701. Welzel, Christian și Ronald Inglehart (2005). Liberalism, Postmaterialism, and the Growth of Freedom. International Review of Sociology 15(1): 81-108. Whiteley, Paul (1997). Economic Growth and Social Capital. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Workshop, Universitatea din Berna. Whiteley, Paul (1999). The Origins of Social Capital. În van Deth, Jan, Maraffi, Marco, Newton, Kenneth și Paul Whitely (eds.), Social Capital and European Democracy. London: Routledge (25-44). Wollebaek, Dag și Per Selle (2002). Does Participation in Voluntary Associations Contribute
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
op. cit., pp. 319-320). 66 François Rigolot, La lecture du nom propre: histoire et theorie, în Martine Léonard, Élisabeth Nardout-Lafarge, op. cit., p. 12; "toute réflexion sur l'origine appellative des noms propres". 67 Stephen Ullmann, Précis de sémantique française, 4e éd., Berne, A. Francke S.A, 1969, p. 24, apud François Rigolot, La lecture du nom propre: histoire et theorie, în Martine Léonard, Élisabeth Nardout-Lafarge, op. cit., p. 12. "Les noms propres n'on pas de sens; et, par conséquent, la notion de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inversă proporționalitate cu lumina exteriorității mundane, așa cum ni se înfățișează în poemul Înserare de toamnă 11. Declinul luminii înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în nodul răscrucilor,/ Suntem în veșnica răscruce mișcătoare", "răstigniți pe răscruce"45. Răscrucea este refracția în care orizontul vederii se frânge, deviază și fisurează natura vizibilului. Jertfit pe crucea apariției mundane, vizibilul nu mai dă seama decât de manifestarea în bernă a dispariției. Vederea e transportată spre ceea ce se arată în nemanifestarea posibilului, golită și limpezită în spațiul nimănui, suspendată între ceea ce coboară sub orizontul apariției și ceea ce urcă fără orizont, pare că apare. Căci suntem doar o cumpănă,/ Suntem la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Un început neînceput, infra-real, pre-originarul de dinainte de timp și de moarte, nerostibilul preformării: un pământ ondulat, brăzdat de emoția regăsirii numelui, a ipseității subiectului defunct. Un nume pe care nu îl avem, dar sub care stăm; nume a-nume, în bernă, o parolă neagră, "punctul negru" din care se ridică poemul. De aici începe imaginația. Ea "a descoperit că poartă în ea însăși germenii negației pe care, până acum, o percepea ca lucrând într-o exterioritate. Negația, cu toate vocile ei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar fenomenalitatea, devine pur tranzit spre altceva. Nu mai dă nimic de văzut prin sine; ceea ce se arată se ivește aproape fără voia sa, în lipsa care îi urmează resorbția. Rămân în urmă vestigii, imagini în trecere, zdrențe ale sensibilului în bernă, în ruina vizibilului: ziduri uscate, flori scuturate, inimi secate 87. Ce se (mai) vede nu e decât această trecere spre neființă, închiderea într-un subiect dezafectat. Căci subiectivitate mai este, dar nu în determinațiile ipseității emergente; închis în sine, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care Îmi zâmbește Încântat. Nu Înțeleg nimic, ce cunoștințe și-o fi găsit aici... Mă lămuresc după consumarea fastuoasei ceremonii, la dejun, suntem grupați câte opt la o masă, sunt Încadrat de domnul din sală, e de la ambasada noastră din Berna, și prorectorul, logician reputat În Europa, viitor rector, interesat de relația cu universitatea noastră. Domnul de la ambasadă mă roagă să vizitez, la Lausanne, pe un psiholog care dirijează un institut În care se fac lucruri cu totul deosebite, un centru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
El vede în Sfîntul Duh ma-rea cale către mîntuire și refuză total prezența reală a trupului și sîngelui lui Hristos în euharistie. În 1523, Consiliul orașului Zürich îi adoptă poziția și reforma sa se răspîndește în cantoanele Bale și Berna. Cu excepția cîtorva nuanțe, principiile lui Zwingli se impun și în orașele de pe Rhin, mai ales la Strasbourg. Anabaptismul este un alt curent reformator. Inspirat direct din iluminismul medieval, el se bazează pe credința în apropierea Judecății de Apoi. Aspirație mistică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
l-a prezentat regelui Prusiei, Friedrich-Wilhelm al III-lea. Regele l-a numit în postul de însărcinat cu afaceri la Roma (1824), apoi de ministru rezident pe lângă Sfântul Scaun (1827). Alte misiuni importante au fost cele de ministru plenipotențiar la Berna (1839), apoi de ambasador la Londra (1845-1854). Rechemat din acest post în anul 1854, și-a trăit restul vieții la Heidelberg. A fost extrem de bun prieten cu savanții Karl Niebuhr și Jean François Champollion. A fondat Institutul de Arheologie. În
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
liniștea necesară pentru a oferi omenirii cele mai importante lucrări. Emil sau despre educație a creat mare vâlvă, autorul fiind suspectat de erezie. Cărțile i-au fost arse, iar el obligat să părăsească Franța. S-a refugiat în Elveția la Berna În 1766 Jean-Jacques Rousseau a plecat spre Anglia fiind invitat și găzduit de filosoful englez David Hume. Manifestă tot mai pregnant simptome de paranoia. În 1767 s-a întors în Franța sub un nume fals (Renou), dar a trebuit să
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]