3,162 matches
-
caut în gând și în suspin de umeri te prind suplă și senină te strâng în brațe tu dulcea mea femeie un trup sculptat de zei mângâiat de adieri de lumină născută din murmur de iubire ești zâmbet ce împrăștie bezna din mine fulg de vis pe aripi de dor Între vorbe ,si tăceri Citește mai mult POEM DE IUBIREiubirea are culoareaunui chip de femeiepictat între stelesuavă, firavă, diafanăzeiță în cerse ascunde în ziua ce vineîn clipe divinede aripile sărutului purtatăalearg
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
în falduri de visun sân obraznicîn lumină țâșneștete caut în gând și în suspinde umeri te prindsuplă și seninăte strâng în brațetu dulcea mea femeieun trup sculptat de zeimângâiat de adieri de luminănăscută din murmur de iubireești zâmbet ce împrăștie bezna din minefulg de vispe aripi de dorîntre vorbe ,si tăceri... XXXI. GÂNDURI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. GÂNDURI pic-pic plouă de ce să stau în astă criptă aici plouă cu tristeți și lacrimile
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
iubesc" îmi stă lipit de buze Iar fruntea, -mi stă lipită pe la geamuri E rece caldarâmul, și e ud... Doar ploaia ce -l mai biciuie -n rafale Eu vag îmi amintesc de al tău nud Pierdut între minute siderale În bezna nopții, torturat de frig Mi -s ochii stinși, dar totuși licăresc Oricât ar fi amorul de aprig N -oi înceta în veci să te iubesc Acum m -ai părăsit, dar ce folos Tu ești fugară, nu mai ești o doamnă
ADIO, TOAMNĂ !.. de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384392_a_385721]
-
apă caldă. Noaptea comete oglindesc, Tușe-n spectacolul ceresc. Dar cea mai mare fericire Și poate marea împlinire, O simt când luna stă să cadă Pe trupu-ți suplu de naiadă. Iar eu sărut călcâi și gleznă Din trupul cufundat în beznă. Pătrunzi în mine, te pătrund Pe patul dragostei din prund. În tot adâncul îmi ascunzi Sânii și umerii rotunzi. Pârâu îți sunt și te-nvelesc, Naiadă-mi ești și te iubesc ! *** Surse romane atribuie Naiadelor până și custodia râurilor din
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
De la înălțimi de sute de metri, începură să defileze luminile cartierelor bucureștene. Dar spectacolul acesta se termină repede. Avionul intră într-un strat de nori, încât spre pământ nu se mai vedea nimic. Nimic nici în jos, nici spre cer. Beznă desăvârșită. După încă un sfert de oră, apăru o schimbare: norii rămăseseră sub avion. Începeam să vedem constelații pe cer. Vedeam jos totul ca un disc negru, întinzându-se până la marginea pământului. Așa am călătorit până după Istanbul. Și când
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Și îi îndreaptă pașii pe drumul trecător, Îi urzește mintea, gândul și visul Prin care poate atinge paradisul, Îi ridică privirea spre albastrul cerului Spre a vedea norii speranței și ai dorului. Ii dă liberul arbitru să aleagă Lumina sau bezna prin care vrea să meargă . Ca pe un puf de păpădie zburătoare O suflă apoi către lumea cea mare, Să cunoască eternitatea clipei trecătoare, În bătaia vântului și-n mângâierea razelor de soare. O ocrotește să nu se rătăcească Și
VIAȚĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384659_a_385988]
-
zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
sinelui interior secvență, este a noastră sfântă cartă, și ai de o respecți, plenară indulgență. Pământul scoică se distruge prin seacă exteriorizare, oamenii-țeapă pot să-ndruge ce vor, spre defăimare. Pământul scoică-n veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-albe coli, unde ne duc oare, către-nalte școli? De picioare amprente lemnoase, trosnitoare vreascuri, bune-asolamente utile ca teascuri. Patru amprente clare de picioare două. sunt
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
gemene, cinci se ridică-n cer spre neființă, făcute nu-s din fier și cremene ci, din lacrimi uscate-n neștiință. Trei se văd bine, sunt manipulate de întuneric scurs în loc umbros, sunt cele mai expuse și mai vătămate de bezne, vânate pentr-un descărnat craniu de os. Două sunt adolescente încă, discret pălăvrăgesc ca fetele și ele, visează când vor fi mari să devină stâncă de viață, cu dulce gust de acadele. Aceste turnuri gemene săracele-s lovite, sparte, puse
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
unde, în trecerea lentă dinspre un mal înspre celălalt, încercăm din răsputeri, între forțe de aceeași intensitate, însă opuse, care trag de încheieturi din trup și bucăți de suflet din noi, adeseori, alternativ, să ne păstrăm echilibrul propriei ființe în bezna totală a necunoașterii viitorului și a imprevizibilului sub misterul căruia stă totul învaluit în incertitudini permanente, în care suntem forțați a ne fi propriul far călăuzitor, lumină și ghid totodată, cu fiecare pas făcut, în speranța întrezăririi limpezi, a atingerii
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
Acasa > Poezie > Familie > PE ARIPA VÂNTULUI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În suflet am din nou lumină. Din beznă astăzi am ieșit, Căci raza soarelui divină Mi te-a adus din răsărit. În inimă am primăvară, Râd în soare fericită. Astăzi iubesc întâia oară, Și de tine sunt iubită. Cu roua pomilor în floare Sub bolta cerului senin, Mă
PE ARIPA VÂNTULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382544_a_383873]
-
-se cu cabana noastră. Unul dintre animale, se vede că se rătăcise, mugea lângă terasa unde luam masa cu lumina stinsă, fiindcă se înserase de-a binelea, doar câteva lumânări ardeau pe masă. Nu vedeam animalul, se făcuse de-acum beznă afară și în zadar, bine dispuși, îi tot repetam: „Cow, go home!” Blânda vacă întreținea conversația cu noi. Am vorbit despre blândețea și prețiozitatea vacii, despre faptul că poate da până la nouă zeci de pahare de lapte pe zi și
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
-i încă-albastră fac din flori din glastră cuib, sperând că-apare, cântând a-mpăcare, pasărea măiastră. Tot ce-a stat în mine ca într-o celulă zbor de libelulă și azur devine. Aer prospăt vine cu forță destulă ca să facă nulă bezna din rutine. Simt în al meu sânge splendide vibrații de când în noi spații sufletu-mi nu plânge, ci tot timpul strânge rodnice pulsații din mari constelații ce par de pursânge. Simple înțelesuri, dar adânci, mă ară. Par o primăvară pe
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383824_a_385153]
-
luminii egolatră. Sunt dezbrăcată de-orice nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde a iazului mustind în premolari. Un peisaj cu urme de marasme, Îmi umple irișii ca pe un gol. Și-aș vrea la iarnă, să-mi mai ningi în basme cu renii tăi, imaginând un pol. Referință Bibliografică: DESFRUNZIRE / Marioara
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
să îl lovească. Deschide-ți inima fierbinte, Să mă ascund pe veci în ea, Să mă atingă, delicată, Cu lacrima-i de catifea! Aștept să vină dimineața, Să scap de gândul delirant Că poate te-am pierdut cu totul În beznă, dragul meu Atlant. Ai fost real sau doar fantasmă? Mi-e greu acum să deslușesc, Când mintea mi-e înfierbântată De-aceste gânduri ce sosesc Neinvitate, s-otrăvească Pacea, cu greu recâștigată, În viața-mi plină de iluzii Și certitudini
DESCHIDE-ȚI INIMA!... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384011_a_385340]
-
și zgomotele surde, frumusețea neștirbită a iubirii își are cuibul în adâncurile sale, acolo unde se poate regăsi cu sine. “Te caut în roua ce-ți plânge pe gleznă,/ Din frageda glie călcată de cerbi,/ În razele lunii străpunse prin beznă,/ În verdele prea necositelor ierbi./ Te caut în vise și în calde memorii./ În zgomote surde și-n liniștea grea,/ În vremuri uitate de timp și istorii,/ Te regăsesc ascunsă în inima mea...” ( Regăsiri ) Frământări și neliniști se dezlănțuie sub
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
conturează descrierea lăuntrică a autorului. Sunt puse în evidență aspecte și trăsături definitorii ale sale ca, în final, să rezulte o caracterizare profundă . Un om care trăiește prin iubire, foc, apă, pământ, jertfă, lacrimă, tăcere, dor, cântec, durere, vatră, zbor, beznă, lumină, iertare, ghilotină, neputință, putere, blestem, ploaie și ninsoare. Dar, mai presus de toate, un OM care a învățat ce înseamnă dreptul la poezie. “Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă și altar/ Sunt și apă și pământ/ Sunt
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
-voi mâine/ Sunt otravă și sunt pâine./ Sunt și boală, sunt și leac/ Sunt secundă și sunt veac/ Sunt și grabă și răbdare/ Amintire și uitare./ Sunt izvor și sunt un munte/ Sunt și talpă, sunt și frunte/ Sunt și beznă și lumină/ Iertare și ghilotină.../ Sunt și bici și mângâiere/ Neputință și putere/ Liber și legat în lanț/ La tribună și în șanț.../ Sunt tânăr și sunt bătrân/ Preacucernic și păgân/ Sunt blestem și sunt urare/ Sunt și ploaie și
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
plutea în lumea fascinantă a viselor. Din nou acel glas răgușit tuși de două ori de se zguduiră pereții și geamurile de la ferestre: - Pătrule!... Trezește-te, bre, odată!... Pătrule!... Prin somn bărbatul auzi chemarea și dintr-o dată deschise ochii speriat. Bezna îl învăluia și, răsucindu-se brusc, se trezi pe podea. Zgomotul produs o făcu pe Elena să sară buimacă din somn. - Petruț, unde fugi? - întrebă înspăimântată prin întuneric. - Nu fug nicăieri! Am avut un coșmar. Visam că eram cu tine
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Vei fi Eu Poate că încălecând calul Pegas,voi începe o nouă,dar lungă cățărare pe scara zilelor, Torentul timpului mă va duce inapoi spre OU, sau poate înainte spre cruce... Va fi beznă deasă peste cei trei arbori, va fi Începutul... Iar tu, femeie învinsă, minune fără veșminte, tărâm al suferinței vei fi Eu. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Vei fi eu / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII
VEI FI EU de VALER POPEAN în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383483_a_384812]
-
lor. Pași care pot ajunge departe, însă într-un mod greșit, iar oricât de sus i-ar înălța pe purtători, spre prapastia întinsă căderii în gol, a clădirii propriilor iluzii, nu e decât doar o clipă simplă de rătăcire în bezna propriei nopți. Răzbaterea prin ceața care învăluie dreptatea în cioburi de neadevăr, ce străpung suflete duelându-se la nesfârșit între pereții propriilor realități țesute din dureri cu ecouri sfâșietoare, începe a se transforma pe parcurs în etanșarea sufocantă între valvele
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
luase două aspirine sperând că va ceda durerea de cap ce o chinuia și frisoanele și se băgase în sacul de dormit. În cele din urmă o luase somnul și la un moment dat se trezi alertată, că cineva în bezna nopții intrase în cort și o pipăia. Somnoroasă, a crezut în primul moment că s-a întors Giorgina și îi șopti pe jumătate adormită: - Giorgi, vezi că ai greșit sacul! Al tău e puțin mai în dreapta! Privea prin crăpăturile ochilor
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. Vei fi Eu Poate că încălecând calul Pegas,voi începe o nouă,dar lungă cățărare pe scara zilelor, Torentul timpului mă va duce înapoi spre OU, sau poate înainte spre cruce... Va fi beznă deasa peste cei trei arbori, va fi Începutul... Iar tu, femeie învinsă, minune fără vesminte, tărâm al suferinței vei fi Eu. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Vei fi EuPoate că încălecândcalul Pegas,voi începeo nouă,dar lungă cățărarepe scară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
tărâm al suferinței vei fi Eu. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Vei fi EuPoate că încălecândcalul Pegas,voi începeo nouă,dar lungă cățărarepe scară zilelor,Torentul timpuluimă va duce înapoi spre OU,sau poate înainte spre cruce...Va fi beznă deasăpeste cei trei arbori,va fi Începutul...Iar tu,femeie învinsă,minune fără vesminte,tărâm al suferințeivei fi Eu.Valer Popean,Târnăveni... XXV. OCHII TĂCERII, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Ochii tăcerii Soției
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]