1,112 matches
-
atinse chipul, de parcă ar fi făcut parte dintr-o specie rară, pe cale de dispariție. — Trebuie să fie minunat să iubești pe cineva atât de mult cât îți iubești tu tatăl. Era un comentariu atât de straniu, încât o emoționă profund. Biata Camilla. Era clar că el nu simțea așa ceva pentru ea. Dezvăluirea faptului că nu era mama lui adevărată părea să-i fi spulberat încrederea în ea și, odată cu asta, și dragostea. — Oare ai putea vreodată să mă iubești și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
prag apăru o femeie subțire cu părul negru tuns scurt. Fran o considerase întotdeauna pe Miriam o frumusețe excepțională, acum însă, văzând originalul, copia păli prin comparație, ca o lumânare în fața luminii soarelui. Carrie Allen era de o frumusețe răpitoare. Biata Miriam, își zise ea, înainte ca identitatea celeilalte persoane pe care trebuia s-o compătimească să o izbească în plin. — Ei bine, Ben, zâmbi Carrie, n-ai de gând să mă prezinți? — Francesca Tyler, mormăi Ben, mama mea. — Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
murit? — Într-un accident de mașină cînd aveam treisprezece ani. Am omis, desigur, să-i menționez că fusese beată. Tatăl lui Dan părea foarte șocat. — Oribil, murmură el. Să i se Întîmple un lucru atît Îngrozitor cuiva atît de tînăr. — Biata de tine, se auzi ca un ecou vocea Lindei. Erai atît de mică. Tu și tatăl tău sînteți Încă apropiați? Am clătinat din cap. — S-a recăsătorit și locuiește În Potters Bar, așa că nu ne prea vedem. Are doi copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
el Încet, fără umbră de zîmbet, iar inima Începe să-mi bată cu putere. Mă Înroșesc ca racul, din cap pînă În picioare. Fir-ar al dracului. — Charlie, spune Caro, din celălalt capăt al Încăperii. Ce i-ai tot spus bietei Ellie? Orice-ar fi, Încetează, s-a făcut ca sfecla. Te-a necăjit cu ceva, Ellie? Nu-l băga În seamă, așa e el. — Nu, nu, e-n regulă, mormăi eu, iar Dan Îmi aruncă o privire Întrebătoare. — Flirtează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
O, Charlie, continuă el. Ești un fustangiu. — Ce lucru oribil spui, sare Charlie indignat, În vreme ce eu Îmi doresc din tot sufletul să pot pocni din călcîie ca Dorothy și să ajung pe loc acasă. Nu te supăra, Îi spune Jonathan. Biata Ellie. Nu Încearcă decît să fie politicoasă, iar tu o faci să se simtă Îngrozitor de prost. Las-o În pace. — Bine, bine. Charlie Dutton ridică brațele În semn că se predă și rînjește Înainte să se Întoarcă spre mine, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să mănînce un lucru, arată spre el și urlă, așa că Trish sfîrșește invariabil prin a-i da exact ce-și dorește ca să-l facă să tacă. Știu că n-ar trebui, spune ea, dar pur și simplu nu suport urletele. Biata Trish a trecut printr-un coșmar cu dădacele. Lui Oscar nu i-a plăcut deloc faptul că maică-sa voia să-l lase cu altcineva. Slavă Cerului că a găsit Într-un final pe cineva de care Îi place și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Încredere În ea, Îmi zic În sinea mea, În timp ce mă Îndrept În grabă către grădina zoologică. Știa. Știa ce fel de femeie e Lisa, deși nici măcar Linda n-ar fi ghicit că o să se dea tocmai la bărbatu-său. Linda. Biata de ea. Orice urmă de animozitate pe care o mai simțeam față de ea s-a topit și, dintr-odată, o văd pe Linda În postura de victimă neștiutoare, o victimă a trădării, În condițiile În care ea nu a greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
privești În oglindă și să-ți placă ce vezi? Cum ai putea rezista să nu te compari mereu cu femeia mai tînără și mai frumoasă? Cum vei mai putea vreodată să Îți accepți imaginea și să fii mulțumită de ea? Biata Linda. Unde crede că a fost soțul ei weekendul trecut? A trebuit să se confrunte cu sosiri noaptea tîrziu, convorbiri telefonice misterioase, purtate În șoaptă, care se Încheiau În clipa În care intra În Încăpere și chitanțe pentru cărți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
care bănuia că Lisa avea o aventură cu Dan. Linda m-a avertizat În privința femeilor ca ea, după ce au făcut cunoștință, În Franța. — Nu se poate! — Ba da! Ea a fost de departe mult mai Înțeleaptă decît oricare dintre noi. — Biata Linda. — Știu. Exact la asta m-am gîndit și eu. — Ce intenționezi să faci? Doar nu vrei să-i spui, nu? Trish are o expresia Îngrozită. — Doamne, nu! Mă Întind și fur un cartof prăjit de pe farfuria de plastic a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ființa era tristă, De la Pământ până la cer. Îmbujorata porumbiță, Plutind spre nori neîncetat, O gheară, ca o cange-a sfârtecat-o, Frângându-i zborul avântat. Povestea ei se-oprește aici, Că zborul ei de-acum se curmă. Acesta a fost bietei ființe, Jocul șăgalnic cel din urmă. Dezastrul Un dezastru neașteptat, În Japonia, s-a-ntâmplat. Valuri mari i-au nimicit, Fără-a presimți nimic. Locuințe dărâmate, Străzi înghițite de ape, Câmpurile destrămate De ocean înghițite toate. Oamenii speriați țipau, Cât
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe front pentru a-i ajuta pe bieții răniți de acolo. Vorba ceea: „omul bun îi ca pita caldă”. Așa o fost și bietul bărbatuso Mărioarei, om bun, bun om, dar la omul sărac nici boii nu-i trag și biata Mărioara singura și-a petrecut anii, singură cu feciorii mamei, căci îi erau dragi ca lumina ochilor. Ar fi fost în stare să facă și crimă, dacă cineva ar fi îndrăznit a-i smulge și măcar un singur fir de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să se înfrupte din carnea proaspătă. În timp ce mârșavul pregătea măcelul, capra, nebănuind nimic din toate acestea, s-a întors de la piață chiuind și râzând, bucuroasă fiind că a găsit toate bucatele și le va face o surpriză iezilor. Nu știa biata de ea, că cea cuprinsă va fi chiar ea și într-un mod total neașteptat. Ajunsă acasă, a văzut că iezii nu sunt, deși trebuia să ajungă de la școală acum o oră. Merge și-i caută în tot satul, pe la
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
imposibilă. Zilpa a dus-o apoi pe Rahela sus, pe pășunea cea mai înaltă, acolo unde băieții își făceau de cap cu oile, iar ele behăiau jalnic și sângerau. Sora mai mare o compătimea pe sora mai mică, șoptindu-i „Biata de tine” în timp ce o mângâia pe păr, „Ești doar o biată femelă”. E de înțeles de ce în ziua nunții Rahela a fost cuprinsă de panică. Adorația castă a lui Iacob fusese foarte plăcută, dar acum el va cere totul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vedea fiecare frunzuliță a unui pom în lumina ei diferită, nu putea fi păcălită de cei doi. Iar ei se iubeau între ei cu o armonie deplină și tăcută, un sentiment ce nu mai exista între alți frați ai mei. Biata Bilha. După Dan, ceilalți copii ai ei - un băiat și două fete - au murit înainte de a fi înțărcați. Dar n-a lăsat tristețea să-i amărască sufletul. Ne-a iubit pe noi toți în locul lor. Iacob era acum un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fără simțire în brațele lui Nehesi, garda lui Re-nefer. El m-a cărat până la palat, unde roiau o mulțime de muște atrase de sângele atâtor tați și fii. Frații mei demonici ridicaseră cuțitul chiar și asupra bebelușului lui Așnan, iar biata lui mamă sângerase până la moarte încercând să-l apere - brațul ei care încercase probabil să pareze lovitura toporului, zăcea retezat. Dintre toți bărbații din casă, doar Nehesi scăpase. Când începuseră țipetele, el alergase în camera regelui și ajunsese chiar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui Nakht-re și că venisem la Teba după asasinarea soțului meu, în patul nostru. Când a auzit asta, Benia s-a cutremurat, m-a luat în brațe ca pe un copil, m-a mângâiat pe păr și a zis doar: - Biata de tine. Asta era tot ce îmi dorisem să aud. Nici unul dintre noi n-am spus numele celor morți pe care îi iubisem și pentru că le arătasem asemenea respect, ei ne-au lăsat să trăim în pace, fiecare cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
stropitoare de tinichea, s-a dus la un butoi de ulei, a dat la o parte capacul de scânduri și a umplut stropitoarea cu apă din butoi. Punând capacul la loc, mi-a spus că trebuie să le dăm apă, bietele de ele precis sunt moarte de sete, s-a dus apoi la ușă, a deschis-o, și atunci deodată s-a auzit un ciripit asurzitor de păsări, am intrat în urma lui Csákány și când m-a izbit căldura dinăuntru, ciripitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
în urma lui Csákány și când m-a izbit căldura dinăuntru, ciripitul care-mi spărgea timpanele și mirosul de pene opărite, m-a apucat durerea de cap, Csákány mi-a spus să închid ușa repede, că iese căldura și mai răcesc bietele de ele, uitându-mă în jur, am văzut că pereții sunt ticsiți de mici scorburi și colivii, unele erau închise cu împletituri din nuiele, altele cu plase de sârmă subțire sau pur și simplu cu ciorapi de nylon sau bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o ajută să se așeze. Cu voce slabă ca un firicel, i se adresă Yvonnei: - Cine n-ar fi trebuit să vină să-mi povestească totul? - Despre ce vorbești? Yvonne dădu din cap cu compătimire. - Trebuie să te odihnești, fetițo... Biata de ea, după tot ce a Îndurat: moartea lui Gildas, cea a lui Nicolas... VÎrîse adînc cuțitul În rană, cu cruzime, nu exista o mai bună strategie pentru a evita să răspundă Întrebării tinerei femei. Lucas simți o străfulgerare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
numele de Le Bihan scris cu litere mari pe cele două laturi, se așeză cu bună știință de-a curmezișul drumului. Avu o mișcare de enervare văzîndu-și soțul coborînd, cu ziarul În mînă. - Hotărît lucru, nu e ziua ta norocoasă, biata de tine, decretă Philippe, cu un aer fals compătimitor. După amantul găsit Într-un năvod, e rîndul maică-tii să cadă În plasă. - Nu știam că te interesează bîrfele. Îi smulse ziarul din mîini și-l azvîrli pe scaunul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
SÎnt sigură că Yves e cel care ți-a strecurat istoria asta, replică ea pe un ton acru, iar tu te-ai folosit de ea ca să mă distrugi la viitoarele alegeri. - De parcă aș avea nevoie de așa ceva ca să te Înving, biata de tine... Își apucă crosa cu ambele mîini, se repoziționă pe covorul sintetic și Îndoi ușor genunchii. - Dă-te la o parte, Îmi strici peisajul. Gwen Înșfăcă la iuțeală mingea din suport și se proțăpi În fața lui, roșie de mînie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nici o Întrebare? Yvonne Îl privi pe Lucas cu stupoare și păru atunci sub șocul unei amintiri Îndepărtate. Ochii ei se Încețoșară. - O, Doamne, ba da... firește că da, murmură ea cu voce surdă. Dar eram departe de a bănui că... Biata mea Gwen! Și eu care i-am tras o mamă de bătaie pentru că s-a dus să piardă vremea pe afară În timp ce eu Îmi făceam sînge rău din pricina ei! CÎnd mă gîndesc că a ținut pentru ea atîta amar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aducea eliberarea, din păcate tardivă. - O noapte oribilă, da... Era aproape ora cinci dimineața cînd a venit să mă scoale, eu dormeam ca un animal de povară abrutizat de muncă, n-am priceput nimic, mi-am pălmuit fata... Tremura toată, biata de ea, tremura de frig și de frică, spunea că făcuseră o prostie mare, că trebuia să mă duc În golf, că se Întîmplase o nenorocire... Avea hainele Într-un hal fără de hal, ude, pline de noroi, atunci am țipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crezut, nici ce a știut ea din toate astea, dar a devenit foarte depresivă, iar la cîtva timp mai apoi, cînd Arthus a anunțat că fiul lor a fost ucis În războiul din Algeria, ea s-a aruncat de pe faleză. Biata Gaïdick... Bietul PM... Se lăsă din nou dusă de gînduri, de data asta interveni Lucas. - De ce bietul PM? - Își adora mama. A crescut singur În acest castel, fără dragoste, mi-aduc aminte că l-am auzit plîngînd ore În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
marea tapiserie de pe culoar se ridică brusc la doar cîțiva metri de ea, scoase un urlet și se ghemui Într-un colț. Două fantome tocmai Își făcuseră apariția. Marie și Lucas ieșeau din subteran. Fură nevoiți s-o ducă pe biata Armelle În salon, unde Îi serviră o porție dublă de coniac pe care-l sorbi pînă la fundul paharului Înainte de a se simți În stare să-și revină din spaimă. În timp ce chema Întăriri pentru o cercetare sistematică a castelului, Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]