4,406 matches
-
la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1933- 1941), devenind student la Facultatea de Drept a Universității din București (1941-1945) și, un timp, în paralel, la Facultatea de Litere, pe care nu a încheiat-o. Din anii studenției a fost angajat bibliotecar la Liceul „Mihai Viteazul” (1942-1948), după care a practicat scurtă vreme avocatura (1948-1950). S-a îndreptat apoi spre activitatea editorială, fiind redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1950-1968) și redactor-șef al Editurii Univers (1968-1975). În această
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
apoi la Ștefănești și Colibași, în județul Argeș, Ismail (1938), Curtea de Argeș (1939-1945), din nou în Găești (1945- 1955) -, profesor emerit din 1971, I. a fost și director al teatrului din Găești, instructor de teatru în colonia de petroliști Valea Caselor, bibliotecar în Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. Publică volumele Negativismul tinerei generații (1934), Considerații asupra actului de cultură românesc (1936), Claudia Millian (1938), Noua spiritualitate românească (Constructivismul) (1942). Capitole dintr-un studiu asupra lui Camil Petrescu îi apar în „Argeș” și în
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
artei, tr. Traian Drăgoi, postfața edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Luceafărul - Der Abendstern, ed. bilingvă, Timișoara, 1999; Profil omagial prin dedicații, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Eminescu în Banat”, TR, 1965, 7; Nicolae Liu, „Eminescu în Banat”, „Călăuza bibliotecarului”, 1965, 3; Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităților timișene, Timișoara, 1996, 145. T.Țn.
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
1860 profesor de istorie, geografie și statistică, este revocat în mai puțin de un an din cauza inimicițiilor pe care începuse deja să le stârnească. Înființează un „institut privat de educațiune” la care renunță în 1862, când își reia postul de bibliotecar și pe cel de profesor (la Gimnaziul Central), fiind însă destituit în 1863, în urma unui proces de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca. Acuzat de imoralitate, H. se apără magistral și obține achitarea. Nu-i uită pe cei care
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Ilfov - 22.I.1996, Suceava), critic și istoric literar. Licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962), I. își obține în 1976, tot aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic din Suceava, din 1991 fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
în localitatea natală, apoi liceul la Constantă și la Silistra (bacalaureat în 1926). Absolvent al Facultății de Litere din București (1930), își susține doctoratul tot la București (1936). Din 1928 până în preajma celui de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
în 1957, iar între 1963 și 1968 pe cele ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și licența în 1968, cu teza În căutarea timpului pierdut în nuvelistica lui Ștefan Bănulescu. Între timp funcționase ca bibliotecar comunal (1958- 1959) în Glodeanu Sărat din județul Buzău. Din cauza „dosarului politic” a fost exclus, prin ordin ministerial, din învățământul postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
j. Olt - 9.VIII.1977, Bughea de Jos, j. Argeș), prozator. Părinții lui erau țărani săraci. După studii medii la Slatina și Constanța, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, lucrând apoi ca profesor, voiajor comercial, bibliotecar. Debutează în 1934, la „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu). Începuturile afirmării sale literare sunt legate de criticul E. Lovinescu, care l-a „descoperit” în împrejurări evocate într-un text publicat în „Adevărul” (februarie 1936), sub titlul Un nou Creangă
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
printre care se numără G. Ibrăileanu, Octav Botez, G. Călinescu și Iorgu Iordan. După obținerea licenței în 1938, este profesor la câteva prestigioase școli ieșene (Liceul Național, Seminarul „Veniamin Costache”, Liceul Militar și Liceul „Mihail Kogălniceanu”), ocupând concomitent postul de bibliotecar la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. În 1945 devine asistent la Catedra de limba română a Universității din Iași și tot atunci începe pregătirea doctoratului, sub conducerea lui Iorgu Iordan, teza, intitulată Limba poeziei lui Coșbuc, fiind susținută în
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
ediție și comentarii de Mihai Moraru, tabel bibliografic și repere critice de Coman Lupu, București, Cartea Românească, 1990. Al doilea dicționar de mari dimensiuni și totodată de o valoare majoră este cel redactat de Gheorghe Ioanid, profesor de greacă și bibliotecar la Sf. Sava, în 1864-1869 (două volume), după ce la 1843 editase o gramatică elinească pentru uz școlar. Pentru alte dicționare, trilingve de data aceasta, vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români ..., p. 77. • Vezi ediția I a Elementelor de matematică, Iași, 1836
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
N.[icolae] (6.IX.1950, Jupânești, j. Argeș), critic și istoric literar. Este al cincilea copil al Filofteii și al lui Cicerone Georgescu, învățători. După ce a absolvit Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București, a fost profesor la țară, bibliotecar în București, la Biblioteca Academiei, redactor la revista „Luceafărul”. Debutează în „Luceafărul” (1980) și colaborează cu studii de istorie literară la „Caietele Mihai Eminescu” și „Limba română”, iar critică literară scrie mai ales în „Luceafărul”, dar și la „Suplimentul literar-artistic
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
tipograf. A urmat școala elementară și Liceul „Vasile Alecsandri” în Galați (absolvit în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea de Filologie, funcționând, în continuare, ca bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Deutsch; 5.XII.1938, Alba Iulia), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul Magdalenei (n. Rosner) și al lui Francisc Deutsch, comerciant. După studiile primare și liceale făcute la Alba Iulia și Oradea, lucrează ca atașamentist la Hunedoara, contabil și bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din București, de unde, în același an, este exmatriculat. Va absolvi în cele din urmă Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
tipărit sub titlul Interior (Premiul Societății Scriitorilor Români). În continuare, colaborează sporadic, îndeosebi cu proză, la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” și „Reporter”. După ce, în 1935, e redactor la gazeta „Prezentul”, în 1936 devine secretar particular și bibliotecar al lui Stelian Popescu, iscălind destul de frecvent articole pe teme culturale în „Universul”, dar și în revista „Ideea liberă”, apropiată de extrema dreaptă. Are, se pare, un rol deosebit în structurarea „Universului literar” reapărut în 1938, aici susținând cronica literară
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
Traian Filip este fratele său. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1954-1957) și a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Este secretar literar la Teatrul „V. Alecsandri” din Iași (1966-1984), apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universității Politehnice din București (1985-1999). Debutează cu un articol în „Amfiteatru” (1965). Publică reportaje, interviuri, anchete sociale, cronici dramatice, note și consemnări, articole teoretice, recenzii în diverse reviste. Debutează editorial în 1969, cu volumul Prințul nisipurilor
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
figură importantă a începuturilor culturii românești, activitatea sa punând în evidență un centru tipografic și cultural mai puțin cunoscut. Repere bibliografice: I. Crăciun, Catechismul românesc din 1544, Sibiu-Cluj, 1945-1946; Arnold Huttmann, Pavel Binder, Prima carte tipărită în limba română, „Călăuza bibliotecarului”, 1965, 2; Ion Gheție, Considerații filologice și lingvistice asupra „Evangheliarului din Petersburg”, SCL, 1966, 1; Alexandru Mareș, Observații cu privire la „Evangheliarul din Petersburg”, LR, 1967, 1; P.P. Panaitescu, Primele texte tipărite românești, AST, 1967, 5; Alexandru Mareș, O ipoteză care nu
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
, George (24.X.1940, Burluși, j. Argeș), critic și istoric literar. După absolvirea Facultății de Filosofie a Universității din București, a fost profesor, muzeograf, redactor la Editura Eminescu, apoi, intermitent, profesor și bibliotecar. Din 1990 este redactor la „Viața românească”. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Ramuri”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis” ș.a. G. s-a dedicat pentru început studiului literaturii interbelice și în special operei lui Ion Barbu și Al.
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
III.1933, Nuntași, j. Constanța), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei și al lui Dumitru Goanță, învățători. Urmează, între 1951 și 1960, studii de filologie la București, pe care le întrerupe pentru a se angaja ca muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, muncitor zootehnist, actor ocazional, în Sibiu, Ploiești, Suceava. Din 1955 este profesor la Școala Generală din Cizer (județul Sălaj). Între 1965 și 1968 urmează Institutul Pedagogic din Cluj, secția limba și literatura română, după absolvire funcționând ca director al Casei
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Datcu, Dicț. etnolog., I, 314-316; Calendarul bibliotecarului, Chișinău, 1998, 163-166; Popa, Ist. lit., II, 1198. N.B.
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
În 1845 i se încredințează Catedra de filosofie de la Academia Mihăileană, urmând să mai predea filologia română, retorica, poetica și mitologia. Partizan al reformelor moderate, nu participă la mișcarea revoluționară de la 1848. G., care a fost, din 1849, cel dintâi bibliotecar al Academiei Mihăilene, a mai îndeplinit funcțiile de inspector, director al Departamentului I al școlilor din Ministerul Cultelor, iar în 1867-1868, pe aceea de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. De mai multe ori primar al Iașilor, deputat și senator
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
absolvit Liceul „Spiru Haret” (1965) și Institutul Politehnic din București (1970). La fel ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele transilvănene
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Iași - 6.VII.1979, Iași), poet și traducător. Este fiul Ilenei și al lui Doroftei Glod, căruțaș. Face școala primară la Iași, după care intră ucenic la tipografia revistei „Viața românească”. Ulterior lucrează ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar”. Debutează cu poezia Din adâncuri în revista ieșeană „Gândul nostru” (1922) și editorial, cu volumul de versuri Veac tânăr (1931). Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Pagini moldovene”, „Cuvântul liber
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
unire). Prima ședință oficială a avut loc la 8 aprilie 1871, când este ales și cel dintâi comitet de conducere, alcătuit din Ioan Slavici (președinte), Emanoil Logotheti (vicepreședinte), Ion I. Bumbac (secretar), Sterie Ciurcu (casier), I. Pop (controlor), Mihai Eminescu (bibliotecar). Până la desființarea ei, în preajma primului război mondial, societatea a numărat anual între 28 și 88 de membri, studenți din România și din toate provinciile locuite de români. Societatea ținea întruniri „sociale” și „literare”. Scopul celor dintâi era de a-i
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
Bibliografia critică a călătoriilor făcute în Principatele Unite de la 1700 la 1859, sub îndrumarea lui N. Iorga. Din 1899 lucrează că funcționar în cadrul Ministerului de Externe și la Domenii. În 1902 este angajat la Bibliotecă Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător) și va avansa până la funcția de director. Este primul profesor de bibliologie la Școala de Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
1916. Colaborează la „Universul literar” (1908-1926) și mai cu seamă la „Buletin bibliografic săptămânal”. Numele consacrat prin uz este Sădi Ionescu, desi numele de familie era Ionescu. Apreciat, alături de Ioan Bianu și Nerva Hodoș, între cei mai buni bibliografi și bibliotecari români, S.I. are meritul de a fi primul care stabilește criteriile științifice ale organizării unei biblioteci. A promovat principiile apusene de lucru și a susținut o serie de idei durabile despre biblioteconomie, menite a elimina viziunea împământenita la noi despre
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]