1,784 matches
-
fiind comandate În special de regi, Împărați, biserici sau alte instituții ale statului (Hayes et al., 2005, p. 2ă. Astfel, Porter et al. (2003, p. 19ă amintesc despre funcționarii regelui William Cuceritorul, Însărcinați cu verificarea modalității În care taxele și birurile erau stabilite și percepute. Deși evidențe ale utilizării metodei italiene de ținerea evidențelor contabile de Massari din Genova existau chiar de prin secolul al XIV-lea (Goldberg, 2001, p. 223ă, perioada renascentistă și introducerea partidei duble, propusă de Paciolo În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
tot asociate cu frauda și furtul pot fi amintite și răpirea sabinelor de romani, furtul dreptului de Întâi născut și binecuvântare condamnate În Vechiul Testament, camăta și jefuirea bunurilor materiale ale altuia săvârșite În Babilonul antic, eludarea de la plata impozitelor și birurilor din Sumer și Egipt, utilizarea banilor falși și spolierea monedelor În Evul Mediu. Epoca modernă aduce În prim-plan fraudele săvârșite În Lumea Nouă cu precădere În domeniul feroviar, fiind mediatizate la acea vreme cazuri precum Manhatan 1626, South Sea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mai prețuit în străinătate decât în țară. Ce zici, Ioana, să mă duc? - Eu una m-aș duce! răspunse Ioana. - Vezi că am dreptate? se întoarse Sultana ironic către Ioanide. Arhitectul se temu de o recrudescență a dificultăților și dădu bir cu fugiții. - Pe mine să mă iertați, zise, trebuie să inspectez șantierele. Vă las. Și plecă. În urma lui, cele două femei vorbiră despre Egipt, despre mode și alte chestiuni feminine în chipul cel mai liniștit din lume, și Ioana conduse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răzbună; nu mai protejează, ci oprimă [...]. Poate oare exista libertate acolo unde, pentru a susține cheltuieli enorme, guvernul, forțat să preleveze tributuri enorme, se vede redus la a recurge la contribuțiile cele mai insultătoare, la monopolurile cele mai nedrepte, la birurile cele mai odioase; să invadeze domeniul industriilor private, să îngusteze fără încetare cercul activității individuale, să se facă negustor, fabricant, curier, profesor și nu doar să ceară un preț foarte ridicat pentru serviciile sale, dar în plus să îndepărteze, prin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre ridicarea poporului moldovenesc, răzășii să rămâie întru ale lor, târgoveții întru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a cere cum să fie instruit. Și eu cer să fie instruit în limba mea și numai în limba mea, nu și în limba mea. Gimnaziile de stat din Transilvania ar trebui să fie române, căci românii le susțin cu birul lor amar, pe care-l storc pietrei și costișelor cu cari i-a-mproprietărit o dreptate nedreaptă. Veni-va vremea și a dreptății celei drepte. În fine, daca vre-un domn de naționalitate maghiară mi-ar face până și onoarea reflexiunei, declar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deci în natură, ne duce cu gândul la străvechime. Moneda nu ajunsese să poată înlocui darea în produse pentru schimbul de servicii. Lipsa monedelor ne face sa acceptăm dijma ca având prioritate în timp față de ceea ce se va numi dare = bir, ca obligație în bani percepută în mod regulat de către stat. Iar proprietatea nu era nimic altceva decât ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un fel de intermediar (autoritate, stat). Cu trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu continuarea drumului la Focșani, unde va face o nouă oprire, cum și zona cu sate multe, înstărite, ce înlesneau o bună aprovizionare cu cele necesare drumului și expediției. Acum și de aici vor fi fost lansate și hârtiile de bir excesiv pe capul locuitorilor din satul de alături, Torcești, consemnate în acte ca fiind „din zilele Ducăi voevod”, care hârtii au avut drept consecință vânzarea satului, pentru a se plăti acel „greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capul locuitorilor din satul de alături, Torcești, consemnate în acte ca fiind „din zilele Ducăi voevod”, care hârtii au avut drept consecință vânzarea satului, pentru a se plăti acel „greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului”, cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831; Lupul Sobieschi apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în 1831, iar în catagrafia din 1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără bir”, dar cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca la recapitulația finală să apară numai 4, încă o dovadă a lipsei de rigurozitate la înregistrare. Tot la satul Umbrăreștii-clăcași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă etc., făcute pentru stat, boieri, armată străină, de cele mai multe ori cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau locuitorii satelor care răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate. Ponderea lor în ansamblul satului era de aproximativ 20%. Diferența până la 100% era alcătuită din locuitorii fără obligații atât la bir, cât și la clacă ori havalele, dar care nici nu beneficiau de vreun drept anume în rând cu ceilalți locuitori. După cum se vede, reprezentau și ei un procent de circa 20%, ceea ce nu e puțin. În mentalitatea timpului și până
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești, cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul Umbrărești”, de unde înțelegem că nu se aflau în starea de vecini din moment ce puteau alcătui o singură unitate fiscală. E de presupus că, după separarea din 1704, cele două comunități umbrăreștene, cea a răzeșilor din partea de jos și cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea a răzeșilor din partea de jos și cea a sătenilor de sub stăpânirea boierului Manolache Costachi din partea de sus, să se fi separat atunci nu numai ca moșie, prin linia despărțitoare pomenită în urmă, ci și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă, mare vornic, putea dispune reunificarea fiscală, care e posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altele prin formă și semne simbolice specifice. Nu trebuie să uităm de folosirea amplă a răboajelor (corect: răbojuri), acele instrumente milenare din lemn pe care se scriau diferite tranzacții, prin crestături și încrustări de semne, în special cele legate de bir. Răbojul satului era păstrat de un anume responsabil, răbojarul satului. Cum instrumentul era făcut din material ușor perisabil, avea o existență de scurtă durată, dovadă lipsa lor din inventarul exponatelor muzeistice de profil medievistic. Și totuși, aproape nu era sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numi mai apoi funcționari la diferite instituții de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se confunde, prin aceasta, slujitorii cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statului, taxa de timbru și înregistrare și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau 4 zile cu brațele, iar cei ce aveau o vită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau 4 zile cu brațele, iar cei ce aveau o vită la jug sau la ham, două zile cu carul. Cei care nu munceau plăteau zilele în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]