2,179 matches
-
lui de a strânge tot ce se produce, chiar dacă asta se întâmplă în detrimentul producției propriu-zise. Logica e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, scandare ce-și avea rostul ei: greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste care administra Valea Jiului și care profita cvasi„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), care era un alt factor de insatisfacție în ceea ce-i privea: funcționărimea respectivă (fără nici un risc de viață) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin lozinca „Jos burghezia proletară!”, deși
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și m-a întrebat unde plec. și, când a auzit că mă duc la un curs, a spus: „Curs? Ce-ți trebuie curs? Aici e cursul tău. Tu stai aici, în clinică, și lucrează... A.N.: Nu erau atât de birocratice... N.I.: Nu, pe vremea aceea era cu totul altfel. Acum se practică un stil școlăresc, persistă încă stilul sovietic. În Occident este cu totul altfel. În vremea aceea puteai urma cursurile fără să-ți dai examenele la sfârșit de an
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de dificultăți (subiectivism, incompetență, comportament arbitrar): elaborarea de reguli generale și impersonale. În ultimul secol s-a produs un proces enorm de codificare și standardizare atât a situațiilor și problemelor, cât și a răspunsurilor, a soluțiilor. A apărut modelul organizării birocratice raționale (Max Weber). Punctul de pornire a analizei. Organizația întâmpină dificultăți cu beneficiarii (clienții) săi. Aceștia sunt nemulțumiți de serviciile organizației. Soluția. Dată fiind nemulțumirea clienților, sistemul de organizare bazat penorme și reguli generale și impersonale cuprinde în el o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
insatisfacției acestora. Apare astfel riscul ca organizația să se afunde într-o stare cronică de rigiditate, în care exigența de control generată de insatisfacția clienților întărește reacția de apărare a membrilor organizației, care ia forma unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare de rigiditate completă. Se dezvoltă o insatisfacție specifică a clienților față de comportamentul rigid, birocratic, care exercită presiuni asupra organizației să relaxeze exigențele de fidelitate la norme și reguli pentru rezolvarea flexibilă a situațiilor particulare (h). Datorită acestui nou mecanism, sistemul tinde să se stabilizeze într-o stare de echilibru, undeva între starea de completă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțiile sale finale și posibilul său acțional (tehnologic, sistem social de organizare a producției etc). În această matrice, ea poate lua însă structuri diferite: poate opta pentru un model „mecanicist” sau „organic”, poate opta pentru o organizare ierarhic-autoritară personală (modelul birocratic formulat de Max Weber) sau o organizare democratică; la rândul ei, și aceasta poate lua diferite variante structurate ca ierarhie democratică (democrație locală, la bază, de tipul modelului propus de Likert) sau democrație „la vârf (sistemul autoconducerii). O colectivitate umană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea cu o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este complet absent nici din societatea modernă (dictaturile fasciste). • Mitul competenței birocratice. Discutând sursele autorității în organizațiile moderne, Chester Bernard (1968) elaborează o influentă teorie a autorității bazate pe competență. În loc ca deciziile să fie acceptate în virtutea disciplinei ierarhice, el consideră că e preferabil să fie sprijinite integral pe raționalitatea, competența cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre sursele puterii în organizații o reprezintă pozițiile a căror funcție o constituie reducerea incertitudinii. Teoria lui Michel Crozier (1964) a birocrației se fundează tocmai pe invocarea unui asemenea factor de tip cognitiv. Pentru a explica caracteristicile tipice ale modelului birocratic (rigiditatea și ritualul, printre altele), Crozier recurge laexaminarea tipului de raționalitate ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale modelului birocratic (rigiditatea și ritualul, printre altele), Crozier recurge laexaminarea tipului de raționalitate ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de evadare din realitate a organizațiilor, strategii de acțiune pe baza unei definiri simplificate a realității. Sociologia actuală prezintă de cele mai multe ori însă o abilitate scăzută de a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problemelor. În funcționarea lor, sistemele sociale au de înfruntat multiple probleme, care nu sunt doar tehnice sau economice, ci și sociale: probleme legate de motivația performanței, integrarea socială, tensiuni și conflicte în relațiile dintre grupurile sociale sau între persoane, fenomene birocratice, distorsiuni în procesele de comunicare socială și interpersonală etc. Pentru soluționarea unor asemenea probleme, sistemele sociale actuale resimt tot mai acut nevoia unui know-how sociologic. Presiunea problemelor orientează cercetarea și intervenția sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezinte într-o manieră negativă modurile de organizare alternative. Anticomunismul, de exemplu, este utilizat frecvent de către ideologia burgheză ca o modalitate de apărare a statu-quo-ului. Conform acestei ideologii, orice alternativă de organizare socialistă a societății înseamnă „totalitarism”, ineficientă economică, rigiditate birocratică, expansionism. Pentru a învinge aceste tipuri de rezistență la utilizarea cunoștințelor științifice este necesară atât o cunoaștere profundă a dinamicii sistemelor sociale, cât și o modificare a orientării și organizării lor. Este esențială o anumită pregătire a sistemelor sociale pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
problemele reale. O întreprindere se poate plânge de lipsa de disciplină a muncitorilor săi sau de numărul mare de conflicte de muncă; dar, în fapt, problema reală poate fi aceea a organizării deficitare a muncii, a unui stil de conducere birocratic și incompetent sau a unor multiple deficiențe însistemul de normare a muncii și de promovare. Conducerea unei întreprinderi se poate plânge de faptul că personalul muncitor nu are o motivație suficientă pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluționat este crucială, pentru că de ea depinde tipul soluțiilor care vor fi adoptate. Dacă problema unei întreprinderi este „nivelul scăzut al conștiinței și responsabilității muncitorilor”, vor trebui aplicate anumite soluții. Dacă, dimpotrivă, problema este „incompetența conducerii” sau „centralizarea excesivă și birocratică”, atunci vor trebui adoptate cu totul alte soluții. Determinarea cât mai clară și mai adecvată a obiectivelor și problemelor unui sistem social trebuie să reprezinte punctul de pornire al implementării sociologiei în ciclul complet al activității acestuia. De calitatea unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a analiza problema în cauză, delegăm decizia unui set de norme a căror aplicare duce neproblematic la identificarea soluției. Normele oferă definiții standardizate atât problemelor, cât și tipurilor de soluții corespunzătoare acestora. Este cazul funcționării normelor în sistemele așa-zis birocratice. Organizațiile acționează de regulă în condiții de incertitudine ridicată. Problemele de soluționat sunt adesea extrem de complexe. Standardizarea problemelor și a soluțiilor reprezintă o tehnică eficace de reducere a incertitudinii. O asemenea metodă elimină necesitatea efortului de a înțelege efectiv problema
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se bazează însă pe aplicarea unor norme clare, poate deveni absolut certă. Incertitudinea poate persista doar la marginea procesului decizional: sunt normele suficient de bune pentru a asigura o decizie corectă? Sunt ele relevante și pentru acest caz concret? Mentalitatea birocratică se caracterizează prin eliminarea completă a unor asemenea întrebări și orientarea exclusivă după norme. Birocratul are un comportament decizional care se desfășoară într-o certitudine adesea completă, deși el rezolvă probleme care în sine prezintă un grad foarte ridicat de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bugetului, metodele de implementare și evaluare, toate etape distincte în procesul de elaborare a politicilor care trebuie să fie coordonate în ciuda faptului că sunt efectuate de către agenți diferiți, având perspective și rutini procedurale diferite. Analiștii au investigat totodată efectele autonomiei birocratice și a responsabilității în care „actorul principal” trebuie să țină în echilibru independența acordată „agentului” pentru a putea asigura flexibilitatea acestuia, respectiv controlului exercitat asupra agentului, pentru a garanta consecvența și respectarea programului, regulilor și regulamentelor esențiale. Specialiștii au examinat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fragmentar poate fi destul de eficient pentru a realiza binele public.1 Unii s-au axat pe influența continuă a elitelor sociale, care sunt favorizate de educația și de originea lor familială.2 Unii au subliniat caracterul ierarhic al marilor organizații birocratice care domină tot mai mult societatea modernă.3 Unii au examinat puterea specială a banilor, care pot constitui o resursă politică în stare să cumpere alte resurse.4 Unii au analizat rețelele de patronaj care există la nivelul instituțiilor politice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în care se decide acceptarea sau respingerea unui proiect de lege și unde se poate studia care dintre membrii legislativului au influență sau care dintre interesele organizate încearcă în mod vizibil să determine schimbări de opinii. Se pot studia agențiile birocratice în acțiune, urmărind interacțiunea dintre normele de procedură scrise și nescrise, sau modurile în care se implementează în realitate regulamentele oficiale. Se poate observa un grup ales anume (de exemplu o banda de stradă, o cazarmă, un trib de băștinași
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mic de cazuri, n, de cercetat nu pot evita referirea la observări folosind numele lor propriu. Un oarecare studiu, ar putea, de exemplu, să compare în mod explicit politicile de investiții străine din Polonia, Ungaria și România, sau structurile organizatorice birocratice de la nivelul Departamentului Agriculturii din S.U.A. cu cele de la Departamentul Apărării, sau electoratul Partidului Laburist din Marea Britanie cu cel al Partidului Social Democrat din Germania. Totuși, în ciuda folosirii numelor proprii, observațiile din studiu nu trebuie alese niciodată doar pentru că autorul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
interesat de o analiză cu o singură variabilă. Politicile de investiții străine din țările foste comuniste s-ar fi putut desfășura în conformitate cu trei scenarii care, (să zicem că, de dragul ilustrării) să fie excelent reprezentate de Polonia, Ungaria și România. Organizațiile birocratice ar putea folosi experți, fie direct în cadrul procesului de luare de decizii, fie indirect ca și consilieri externi, iar cele două tipare (să ne imaginăm că) ar putea fi exemplificate de către departamentul Agriculturii și cel al Apărării din S.U.A. Partidele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lui Graham Allison privind criza bombelor cubaneze, unica situație în care o superputere a avut un stand-off nuclear, identifică trei abordări teoretice diferite în literatura de specialitate internațională - maximizarea alegerii raționale, procesele de decizie și rutinele organizaționale standard, precum și interesele birocratice competitive - și reportează același eveniment în trei moduri narative diferite pentru a-i evalua aplicabilitatea relativă.1 Fiecare opțiune teoretică este specificată în termenii supozițiilor sale implicite și a așteptărilor comportamentale, iar apoi fiecare este aplicată la date spre a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atenție problemelor oamenilor reali care încearcă să trăiască și să guverneze împreună în mod corect și rezonabil. Profesia, spune el, se bazează pe o specializare matematică și pe un ritual academic mai degrabă decât pe conținutul critic. Este artificială și birocratică, promovând o știință fără vlagă în detrimentul unui umanism satisfăcător. Politicienii, continuă critica, nu acordă, de fapt, atenție absolut deloc demonstrațiilor obscure publicate în revistele de specialitate, iar persoanele obișnuite nici nu pot încerca să descifreze modelele formale și probabilitățile statistice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puternică ascensiune socială a acelora care provin din familii de muncitori și de țărani. O consecință neprevăzută a sporirii pârghiilor de mobilitate socială ascendentă era „deprofesionalizarea” administrației, În măsura În care din ce În ce mai multe persoane cu studii medii au ajuns În poziții de conducere birocratică. Se poate afirma, de asemenea, că adevărații beneficiari ai acestui „mare pas Înainte” (Tang și Perish, 2000, 21) erau locuitorii mediului urban și femeile, care, prin intermediul industrializării extensive, dar și datorită ideologiei egalitariste dominante, au intrat masiv pe piața forței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precise Într-un spațiu geografic, nu poate fi vorba despre o ,,imuabilitate identitară” a acestora. Alegerea etnonimului ,,Hellenos”, și nu ,,Romaios” În Grecia modernă exprimă nu doar opțiunea pentru restabilirea unei filiații cu elenismul antic, ci și ruptura cu ,,raționalismul birocratic occidental” Într-o țară a ortodoxiei. În Grecia, ,,vlahii” (aromânii), descendenți ai populației romanizate din Balcani, nu sunt nici astăzi recunoscuți ca minoritate etnică. În timp ce Romei i se contestă În Italia rolul de capitală, În pofida trecutului său imperial (dată fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]