10,418 matches
-
Elena aprinse două lumânări. Una i-o întinse lui Gheorghe. -Fii atent, e întuneric pe scări, să nu te împiedici... Mulțumesc pentru flori, mi-a părut bine că ai trecut, acum pleacă! Noapte bună! Capitolul 7 Iarna se anunța deosebit de blândă, spre fericirea celor mari, pentru care acest anotimp, de câțiva ani buni, era un adevărat chin; un decembrie călduros, anunțând parcă venirea primăverii, pe care românii nici măcar nu bănuiau că-l vor păstra mereu în memorie. Gheorghe se întorcea, invariabil
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
dau seama de aici, de sus, aș vrea să-l strig, să-l întreb cum a fost, dar parcă nu mai am voce. Îl simt, 91 e bine, distanța nu a fost prea mare, iarba e moale, iar aerul e blând, cu el, cu mine și cu mama, care numai ce a intrat în camera din față. Nu mai știu dacă e vară sau primăvară; poate e toamnă. Karl, unde e Otto? Otto a reușit să zboare. Ioan Maxim Licurici Biroul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
meni de de parte, dar mă pierdeam. Mă pierdeam printre zgomotul făcut de aspiratorul Anicăi și forfota credin cioșilor întârziați, dar hotărâți. Eram pierdută în locul unde ar trebui să te regăsești. La un moment dat, simt o atingere pe cap. Blândă. Aud imediat râsul lui. Nu mă uit. Din nou, simt cum mă atinge ceva pe umăr. Deschid ochii, ridic capul și îl văd cum se chinuie să tragă ciucurele căciulii, care se prinsese în strana unde eu încercam să spun
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cetățeni". Cine sunt ei este ușor de ghicit: sunt "oculta" În toate formele și variațiile posibile, oculta rapace și insensibilă la strigătul săracului, oculta care se bucură de jaful pe care-l aplică tuturor celor cinstiți și muncitori sub ocrotirea blândă a justiției. Câți din cei care au jefuit țara asta ați văzut după gratii? Sau măcar anchetați? Nici unul. Și nici nu veți vedea nici unul atâta timp cât ei vor fi sau au fost "reprezentanții noștri", pentru că ei sunt "mai presus de lege
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
până la alegeri mai avem o țâră de timp și poate ne-om trezi : ce ziceți ?! Eu zic c-ar fi cazu. Nu de alta, da chiar ne-ar lua julanii de proști și nu e cazul. Om fi noi creduli, blânzi, neranchiunoși, da proști ... se Înșală amarnic cei ce zic asta despre români. Exemplul cel mai sugestiv sunt domnii ceia care după ceau făcut spume la gură la televizor și s-o stuchit cu alții, o trecut de la PRM la PSD
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
care l-am văzut cu Tom când am fost la mare. Cerbul care mi-a mâncat din palmă. Când ai fost la mare!? Tu n-ai fost niciodată la mare. Minți. Ba nu. Dumneata nu știi nimic. Era un cerb blând. venea de departe, de la Vama Veche și răscolea nisipul pe plajă. Mânca zahăr și biscuiți din palma oamenilor, apoi intra în mare să se scalde, să înoate. Frumos ce spui, dar nu te cred. Dimineață, în zori, înainte de răsăritul soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
identitate, care rămase după ușă, după ce se închise ușa și ceilalți se profilară clar în lumină. Într-un soi de alint, de siguranță a salvării, știind că răul s-a-ndepărtat și nu-l mai așteaptă decât dojana delicată și blândă a mamei, închise ochii, văzu niște pete negre printr-o vâlvoare incandescentă ce cădeau zvâcnind ca niște mogâldețe împușcate într-un panopticum de tir. După adierea molatecă de salcâm înflorit, o recunoscu pe Irina. Mirosurile celelalte, persistente și neplăcute ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Sancțiunile sunt expres și limitativ prevăzute În lege și, În mod gradat, de la cea mai blândă la cea mai severă. Potrivit prevederilor Codului muncii, republicat, angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă, În raport de gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se În vedere următoarele criterii: a) Împrejurările În care fapta a fost săvârșită; b) gradul de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vrut să fac un lucru și să rezolv ceva. Chiar dacă din zece drumuri bătute numai unul era cel adevărat, eu le-am bătut pe toate ca să nu scap nimic din vedere. Unii mă consideră dusă (asta ca să folosesc un termen blând), dar m-am obișnuit să numi mai pese de aceste păreri. Mă bucură însă foarte mult când aud un cuvânt de apreciere, sau un gest, sau o privire de mulțumire. Acestea îmi sunt suficiente ca să mă încarc din nou și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de vârstă, sunt bazate pe altceva, nu pe iubire. De regulă, interese financiare. Dar există, Ana și excepții. Până la urmă, trupul ne e atât de vremelnic, frumusețea și puterea tinereții atât de trecătoare... O privesc. Ochii ei capătă o lumină blândă, pe care am mai văzut-o de câteva ori, când îmi povestea frânturi din trecutul ei. - Câți ani aveai, când l-ai întâlnit? - 35. Ți-am spus, ne lega aceeași pasiune: scrisul. Să știi că legat de debutul meu, părerile
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
din ochi, pe cineva. Și șoptește: - Mulțumesc! FLASH 19 (Galbenă gutuie, dulce...) - II Nu te mișca! Te rog! Perfect! Și lumina cade atât de bine! Nu vorbise cu voce tare, doar în gând. Tabloul începuse să prindă contur, sub razele blânde ale sfârșitului de octombrie, acolo, în parcul în care își purtase de atâtea ori pașii, unde își trăise iubirile și, de multe ori, dezamăgirile. Acum doar savura clipele când, cu șevaletul sub braț, străbătea aleile, căutând din ochi un colț
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu mi-o luați în nume de rău... Venisem cu intenția de a picta această bancă veche, de care mă leagă niște amintiri de tinerețe. Ați apărut de undeva, nici eu nu știu de unde și privindu-vă în lumina asta blândă de după amiază, am simțit că trebuie să vă imortalizez în culori, așa cum erați, gânditoare... sau tristă... nu știu... Vă rog să-mi iertați îndrăzneala... - Nu am pentru ce să vă iert. Pictura este un fel de poezie tăcută. Cine s-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
și doi tineri frumoși, cu ochii de mătase azurie, doi tineri care se plimbau de mână, pe sub ramurile încărcate de alb și roz. Mă uitam la ei ca la o icoană. Sufletul mi se umplea de fericire, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare. O pereche de mâini iubitoare era gata oricând să mă ridice din iarba înaltă, presărată cu păpădii galbene, în care mă prăbușeam uneori, din neatenție. - Păpădie, unde ți-s ochii? Pentru o clipă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Flori albe din merii înfloriți s-au mutat la tâmplele acelor doi frumoși, cu ochii ca cerul senin. Nu mai sunt tineri, dar încă am fericirea de a-i vedea... Și sufletul mi se umple de bucurie, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare de iubire. Parcă nimic nu s-a schimbat. Și totuși, tremurul ușor al mâinilor viguroase care cândva mă ridicau în zbor, îmi amintește că timpul a trecut nemilos peste lumea fermecată, în care
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mele. Pare puțin zălud. Împiedicat. Dar e frumos. Și blând. Pentru că de multe ori îmi aleargă și prin inimă. Nu e nebun. Eu știu că dacă doar întind mâna și îi mângâi coama mă ascultă. Mă privește cu ochii lui blânzi. Parcă mi-ar spune: lasă-mă să ies. Din gânduri. Îți promit că totul va fi frumos. Nu sunt nebun. Sau dacă da, sunt un nebun liniștit. Nu fac rău. Știu să mă port. Cu toți. Cu Voi. Mai ales
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
este un însetat de simetrie: În singurătate oricine organizează excursii spre zonele și ficțiunile care-l solicită. Unii ajung acolo unde și-au propus. Cum îi invidiez pe semenii aceștia, cum mă doare victoria lor asupra singurătății! Soarta le e blândă și frumoasă, visele lor sunt orientate, practicabile și coincid cu realitatea; o simetrie impecabilă regizează destinele acestor oameni. (Râsul tăcut) În loc de liniștea geometriei, predomină un sentiment al abisului; starea de a fi a poetului este "un impas plin de terori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
o fi moartea? Prea sfinte părinte binecuvântează! Cu evlavie fluxul muzicii de sfere urcă spre cupola cerului. Duminică 24.10.2013 Retrăire Am interzis cândva sentimentelor născute să înflorească și am greșit. Nălucire de tentații înăbușite! Ce frumoase erau, ce blânde și moi, parfumate ca iarba, legănată sub soarele imperios sub ploaia îndărătnică de vară. Împotriva cui m-am protejat? Cine ar putea să știe? Să mă convingă... Ele au rămas în memorie uscate de timp, rătăcite și deznădăjduite de neîmplinire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
albastră. Toți vom mai înflori altfel nu am uda rădăcinile în fiecare zi. Rămâne un mister moartea? De ce când murim, Dumnezeu este invocat, numit, implorat; cu el plângem când ne chinuim, îl așezăm lângă petalele de flori, pe perna suferindă, blândă în lumina de ceară. El este misterul, ultimul cuvânt înaintea morții. Îl vom întâlni pe Dumnezeu, acolo, în prag ne vom uni, înainte ca lumina oarbă să îmblânzească glasu-i de arhiereu. în grota ce stă să ne soarbă. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
-l cunoștea pe bunicul ei decât din fotografii, pentru că el murea când ea era un copil mic de trei anișori și nu-și mai amintea nimic personal legat de dânsul. În fotografii bunicul avea o mustăcioară deasupra buzei, o figură blândă, ochi calzi, iar ce mai aflase de la mama era că bunicul o iubea foarte mult și că înainte de moarte îi prezisese că „va ajunge om mare”, ceea ce s-a și întâmplat pe parcursul timpului și în orașul în care trăia în ciuda
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
bine m-am trezit și venisem așa de veselă să le povestesc despre Raisa. Raisa a plecat. Cuvintele mamei dor. O viață abia începută s-a încheiat. Spiritul însă era cu noi, ne insufla o stare de bine liniștită și blândă. Și toți ne simțeam bine în acea stare, care a dăinuit și zilele și lunile următoare și, cred că mai dăinuie și acum, după un an și jumătate de când Raisa a plecat. Și mai cred că va dăinui mereu în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. .............................................. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând Și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la iveală viziunea femeilor referitoare la bărbatul predestinat. El este umărul “odihnitor” prin al cărei reazem Ea ar fi împlinită. În toată pledoaria despre bărbat se concluzionează că bărbatul ideal nu există, la fel cum nu există mâna sigură și blândă de care să te sprijini ușor cu două degete, să treci grațios și surâzând peste prăpăstii ca un acrobat pe sârmă, găsind cumpăna supremelor măsuri ale fericirii. Viața ca acrobație este pentru Manuela o generatoare de pasiuni, dar nu și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
două doamne. Una dintre ele era doamna Ludmila, într-o rochie roză, dădea impresia acea rochie că este confecționată din niște petale. Am întins buchetul de flori și am auzit, pentru prima dată, vocea acestei femei. O voce atât de blândă, care mă întreaba: - De la Bravicea? Am zis că da, m-am întors și m-am așezat pe scaun. Nu conșteam pe nimeni dintre cei care erau prezenți. Stătem și priveam, mă simțeam puțin stingheră. După câteva minunte, doamna Ludmila a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]