3,038 matches
-
spune că pare a se prevedea aici o interdicție de comunicare între bogat și Lazăr. Și din ce cauză ași spune eu aceasta? Gândindu-mă la multa bunătate a lui Lazăr. La sigur Lazăr, dacă avea să fie rugat de bogat, avea să insiste în rugăciuni pentru stropirea buzelor bogatului. Și din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută direct cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
de comunicare între bogat și Lazăr. Și din ce cauză ași spune eu aceasta? Gândindu-mă la multa bunătate a lui Lazăr. La sigur Lazăr, dacă avea să fie rugat de bogat, avea să insiste în rugăciuni pentru stropirea buzelor bogatului. Și din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută direct cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
multa bunătate a lui Lazăr. La sigur Lazăr, dacă avea să fie rugat de bogat, avea să insiste în rugăciuni pentru stropirea buzelor bogatului. Și din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută direct cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată în timpul desfătărilor pământești spre porunca pe care putea să o dea în vederea îngrijirii celui sărac. Propria limbă
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
porunci. El poruncea și se făcea. Nu a porunci, nu a fost în stare din cauza lăcomiei, mândriei ...., să-și dezlege limba spre ajutor, acum este timpul să sufere. Versetele 25-26 reprezintă decizia părintelui Avraam cu privire la soluționarea problemei prezente la cel bogat. În aceste cuvinte se simte puțin din tristețea părintelui Avraam. Din aceasta ași îndrăzni să spun că și sfinții din cer suferă pentru oamenii care nu își doresc îndreptarea. Ei nu-l urăsc pe omul care păcătuiește. Însă nu pot
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
vorbește și cuvântul: "adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta". Aici nu se face referire numai la cele pământești, cele pentru trup, ci și la rațiune și la liberul arbitru(libertatea de a alege). Bogatului i se aduce aminte numai ce a avut și câte a avut de pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
pentru trup, ci și la rațiune și la liberul arbitru(libertatea de a alege). Bogatului i se aduce aminte numai ce a avut și câte a avut de pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul (din pildă) îi cerea lui Avraam să-l lase pe Lazăr să-i potolească setea. Răspunsul lui Avraam ne interesează acum în mod deosebit. A zis
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Bogatului i se aduce aminte numai ce a avut și câte a avut de pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul (din pildă) îi cerea lui Avraam să-l lase pe Lazăr să-i potolească setea. Răspunsul lui Avraam ne interesează acum în mod deosebit. A zis așa: "între noi și voi mare prăpastie este" (este vorba de depărtarea între rai
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
între ceea ce face și ceea ce gândește. Așadar, pe ce drum plecam din această lume acela este și definitiv: "ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.". Insistența bogatului nu se încheie una cu două. Comportamentul bogatului pare puțin amăgitor. Se pare că el se arată puțin grijuliu față de alții deja. Poate că urmărește scopul de al determina pe Avraam să creadă ca totuși are bunătate față de alții. Grija
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
ce drum plecam din această lume acela este și definitiv: "ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.". Insistența bogatului nu se încheie una cu două. Comportamentul bogatului pare puțin amăgitor. Se pare că el se arată puțin grijuliu față de alții deja. Poate că urmărește scopul de al determina pe Avraam să creadă ca totuși are bunătate față de alții. Grija față de cei apropiați lui: "am cinci frați, să
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
al determina pe Avraam să creadă ca totuși are bunătate față de alții. Grija față de cei apropiați lui: "am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin" ne îmbibă ideea cum că bogatul era foarte iubitor de alții. Însă el se îngrijea pentru frații săi, care la sigur erau ca și el și nu respectau cele ale Domnului. Căci altfel nu îmi pot explica de ce anume așa de tare se îngrijește el de
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
-ți ucenicii". Aceia nu-s vrednici să vorbească, nu-s vrednic să spună ceva, și de aceea, noi să ne ținem calea de a preamări pe Dumnezeu prin sfintele slujbe, de a preamări pe Dumnezeu prin rânduielile Sfintei Biserici. Motivarea bogatului din versetul 30 pare logică, însă lipsită de sens în cele dumnezeiești: "dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi." Ideea bogatului pare a fi actuală și pentru lumea de astăzi. La sigur sunt mulți care
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Dumnezeu prin sfintele slujbe, de a preamări pe Dumnezeu prin rânduielile Sfintei Biserici. Motivarea bogatului din versetul 30 pare logică, însă lipsită de sens în cele dumnezeiești: "dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi." Ideea bogatului pare a fi actuală și pentru lumea de astăzi. La sigur sunt mulți care nu pot să creadă în ceva ce nu a văzut ochi, pe când o înviere poate să-i trezească la realitate. Dar vă spun nu din cuvintele
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Iisus ne arată însă că viața noastră nu se încheie în momentul morții ci, continuă și după moartea trupului. De asemenea El ne arată că felul cum trăim aici pe pământ influențează în mod direct felul cum vom trăi dincolo. Bogatul din pilda noastră a mers în iad la suferință veșnică, pentru viața sa egoistă, iar săracul, pentru virtuțile sale a ajuns în Împărăția lui Dumnezeu. Bogăția obținută prin muncă cinstită, nu este un păcat, și nu va aduce osândirea proprietarului
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
muncă cinstită, nu este un păcat, și nu va aduce osândirea proprietarului. Pedepsit în schimb este modul folosirii avuției. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Ești bogat? Nu sunt împotriva ta! Ești zgârcit? Iată pt. ce te osândesc!" Motivul pedepsei bogatului, este spus de Avraam: "Fiule, adu-ți amine că ai primit cele bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
întinsă și asta din prezența conștiinței în subconștientul lui(cu excepția unor cazuri). Iar cel care stă cu mâna întinsă a ajuns să practice această virtute a sărăciei ca pe o meserie aducătoare de bani și de fapt ei sunt asemenea bogatului nemilostiv. De fapt păcatul lor este cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cel care stă cu mâna întinsă a ajuns să practice această virtute a sărăciei ca pe o meserie aducătoare de bani și de fapt ei sunt asemenea bogatului nemilostiv. De fapt păcatul lor este cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu mult mai mare decât cea a bogatului nemilostiv. Pentru că ei încalcă în agoniseala
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cu mâna întinsă a ajuns să practice această virtute a sărăciei ca pe o meserie aducătoare de bani și de fapt ei sunt asemenea bogatului nemilostiv. De fapt păcatul lor este cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu mult mai mare decât cea a bogatului nemilostiv. Pentru că ei încalcă în agoniseala lor nu numai
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu mult mai mare decât cea a bogatului nemilostiv. Pentru că ei încalcă în agoniseala lor nu numai o poruncă, ci pe toate! Evident aceste rânduri nu se adresează oamenilor cu adevărat necăjiți, care trebuie ajutați. De altfel, Biserica i-a îndemnat mereu pe creștini să împartă din ceea ce
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Acesta este împărtășit de Dumnezeu oamenilor în timpul Sfintelor Taine și a Sfintelor Slujbe. -Trebuie să avem credință în Dumnezeu. -Trebuie să demonstrăm credința noastră prin fapte bune. Despre cea de-a III-a condiție vorbește și pilda de azi(a bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr). Nu este de ajuns să nu facem răul, ci trebuie să facem binele. Același lucru îl spune și Sf. Ap. Matei: Nu oricine Îmi zice: "Doamne, Doamne, va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
în privința adevărului judecății de apoi și învierii generale. Așa trebuie interpretate, spune el, episoadele corespunzătoare din Vechiul Testament precum și așa-numitele apariții în vis. Și pentru a argumenta faptul că nimeni după moarte nu se mai întoarce pe pământ, amintește pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr (Lc 16), în care bogatul nu s-a mai putut întoarce din iad[96]. În lucrarea sa memorabilă „Despre suflet”, Tertulian introduce și un paragraf despre metempsihoză și metemsomatoză, profesate la vremea aceea de mulți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
interpretate, spune el, episoadele corespunzătoare din Vechiul Testament precum și așa-numitele apariții în vis. Și pentru a argumenta faptul că nimeni după moarte nu se mai întoarce pe pământ, amintește pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr (Lc 16), în care bogatul nu s-a mai putut întoarce din iad[96]. În lucrarea sa memorabilă „Despre suflet”, Tertulian introduce și un paragraf despre metempsihoză și metemsomatoză, profesate la vremea aceea de mulți dintre păgâni, chiar dintre cei iluștri. Astfel, Pitagora, adeptul unei
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
de sigură este această procedură? În Baden-Baden, desigur că și clienții au un anumit nivel și în consecință, tema întocmirii unui testament este deosebit de interesantă, atât ca materie, cât și ca onorariu. Dar clientul meu ideal nu este neapărat cel bogat, ci cel internațional, care îmi oferă posibilitatea de a ma ocupă de aspecte juridice noi. Acesta este și motivul pentru care ofer consultanță în domeniul testamentelor în mai multe țări, în special clienților care au avere sau domiciliul în Germania
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
După ce-ai muncit o viață, Un poponar și o gârneață, Plângând teatral și plini de greață, Îți taie dreptul tău la viață! Mai ieri se lăudau tâlharii: „Sunt bani de pensii și salarii!” Dar banu-i ochiul dracului, În punga bogatului! Visteria țării-i goală, Între ei pe mâini se spală! Hai, să le intrăm în grații, Să îi punem după gratii, Să muncim doar... pentru rații! Pe-o conservă și-o alună, Să vedem, murim o lună? Nu mai plătim
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]