1,369 matches
-
Baconsky, Ștefan Baciu, Virgil Ierunca, Vladimir Streinu, Augustin Buzura ș.a. determină o vie pulsație a ideilor, o nouă etapă a recuperărilor. Mai semnează Octavian Paler, Constantin Ciopraga, Mircea Zaciu, Eugen Todoran, Mircea Anghelescu, Mircea Muthu, Iordan Datcu, Ovidiu Constantinescu, Geo Bogza, Edgar Papu, Vasile Dem. Zamfirescu, Radu Tudoran, Viorica Nișcov, Monica Spiridon, Alexandru George, Șerban Foarță ș.a. Revista pune la îndemâna cititorilor mai multe jurnale ale unor scriitori și oameni de cultură prigoniți, cum ar fi cele ale lui Nichifor Crainic, Mircea
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
personalități originare din Oltenia. Sunt de reținut comentarii, contribuții și analize despre Constantin Brâncuși, Tudor Arghezi, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ștefan Odobleja, Sabin Bălașa, Mihnea Gheorghiu, I. D. Sarbu, dar și despre Constantin Noica, Petru Comarnescu, Geo Bogza, Simion Mehedinți, Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Titu Maiorescu, Dimitrie Gusti. Nu lipsesc materialele dedicate unor momente culturale în desfășurare. Semnături permanente în acest sens - Iosif Constantin Dragan și Răzvan Theodorescu. Fiecare număr are pagini deschise pentru românii de
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
este cuprinzătoare și diversă: Tudor Arghezi, Octavian Goga, Camil Baltazar, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana ș.a. Lista prozatorilor cuprinde atât pe Ion Vinea, Eusebiu Camilar, Nicolae Jianu și Henriette Yvonne Stahl, cât și pe Geo Bogza, Pop Simion, Fănuș Neagu, Sânziana Pop ș.a. În opțiunile lui predomină secolul al XX-lea, dar K. face și unele incursiuni în trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Alecu Russo). Tradiția literară l-a atras de altfel nu doar accidental: a
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
tradus în sârbă, croată din operele unor Artur Lundkvist, Lars Gustafsson, Maria Wine, Lasse Söderberg, iar în limba română, din Torgny Lindgren, Merabs Skönhet ș.a. Transpune din română în suedeză din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Emil Cioran, Geo Bogza, Mircea Dinescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Anghel Dumbrăveanu, Grete Tartler, D.R. Popescu. A mai tradus poeme de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Gellu Naum, Ioan Alexandru, Dan Deșliu, Ion Gheorghe ș.a., precum și povestiri, nuvele sau fragmente de roman
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
1987; Kyssens Port [Poarta sărutului], Eslöv, 1987; E.M. Cioran, Bitterhetens syllogismer [ Silogismele amărăciunii], Stockholm, 1989, Historia och utopi [Istorie și utopie], Stockholm, 1992; Mihai Eminescu, Över höjderna [Peste vîrfuri], Stockholm, 1989; Nio rumänska poeter [Nouă poeți români], Stockholm, 1989; Geo Bogza, Det symfoniska trådet [Copacul simfonic], Stockholm, 1990; Marin Sorescu, Ödet och alfabet [Destinul și alfabetul], Stockholm, 1990, Tre böker [Trei cărți], Stockholm, 1995; Ana Blandiana, En Kyrka ful av fjärilar [O biserică plină de fluturi], Stockholm, 1990, Ofullboardad helhet [Întregul
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
O va face Șasa Până, alcătuind opul intitulat Repertoriu (1935), si acesta neterminat, înrudit vizibil cu Alfabet. Într-un număr al revistei berlineze „Der Sturm” (1935), prozatorul se află într-o vecinătate onoranta cu Urmuz, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Geo Bogza, B. Fondane, Râul Iulian, Aurel Zaremba. Totuși scrisul lui dovedește că sursele umorului urmuzian nu fuseseră exploatate întotdeuna fericit și nici depășite. Similitudinea între textele celor doi, începând de la manieră în care sunt denumite personajele și terminând cu rețetă avangardista
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
special, „Presa noastră”, 1975, 3; Constantin Călin, Jurnal de lectură, ATN, 1979, 4; Dana Dumitriu, Un roman demonstrativ, RL, 1979, 42; Paul Grigore, Secvențe critice, AST, 1982, 2; Al. Raicu, „M-am născut reporter!”, RL, 1982, 35; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Dicț. scriit. rom., III, 243-245; Popa, Ist. lit., II, 1048-1049; Cristofor, Țara Sfântă, II, 77-80; Marius Mircu văzut de..., îngr. și introd. Ion Prelipceanu, Bat Yam - Horodnic de Jos, 2003; Aczél, Scriitori rom. Israel, 108-114. C.Dt
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
nuvelistic, prin publicarea În Scânteia și În reviste a unui număr Însemnat de nuvele, cu subiecte smulse din imediata realitate. Antologia celor 20 nuvele recent apărută la Editura de Stat, stă mărturie acestui fapt. Alături de numele lui Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Alex. Sahia, Nagy Istvan, Petre Iosif, Alexandru Jar, Aurel Baranga, Marin Preda apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zi de februarie-a lui treizeci și trei Pe Grivița sus, unde curge țiței De se-mbină În pământ și-ți mânjește lopata cu toți, erau gata ca unulă». (Cicerone ThEODORESCU. - Calea Griviței) Salvatoarea «Întoarcere cu 180 de grade» - cum numește poetul Geo Bogza actul eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-ar fi fost posibilă fără ajutorul Uniunii Sovietice. La 1 Mai 1944 tovarășul Stalin, referindu-se la situația țărilor aflate sub
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași sursă aflăm că În nr. 3 al colecției, a apărut nuvela Cifrul de Petre Iosif, iar În nr. 4, Moartea lui Iosif Clisei de Al. Jar. Alți nuveliști editați În Cartea Poporului: Geo Bogza, (Sfârșitul lui lacob Onisia), N. Jianu (Ucenicul Năsturaș descoperă viața), N. Mărgeanu (Focul din pădure), Valentin Silvestru (Trenul regal), ș.a. Revirimentul nuvelei, Înțeles ca o cucerire a noii literaturi, este demonstrat de J. POPPER 48: „Un cetățean al țării noastre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru pace din R.P.R. (București, septembrie) și Al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii (Shefield-Anglia, noiembrie) precum și Alegerile de deputați În Sfaturile populare din 3 decembrie la care candidează și scriitorii: A.Toma, Mihail Sadoveanu, Dan Deșliu, Maria Banuș, Geo Bogza, ș.a. Poezia păcii și poezia alegerilor vor fi o permanență În presa anului, Îndeosebi prima, căreia Viața românească Îi deschide o rubrică specială: Luptăm pentru pace. După această imagine de ansamblu, să adâncim câteva aspecte, așa cum se conturează ele În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
309, 346, 347 Bera, Gheorghe 218 Bica, Mira 52 Belinski, V. G. 84, 109, 224, 230, -236 Blaga, Lucian 196, 197, 198, 199 Blatt, N. 240 Blok, Al. 123, 278 Boboc, Elena 157 Bociort, F. I. 93 Bogdan J. 350 Bogza, Geo 30, 59, 66, 192 Boiangiu, Ștefan 217 Boldici, I.Gh. 219, 222, 276 Bolliac, Cezar 230, 232, 280, 320 Boștca, Viorica 50 Botez, Mihail 188, 189 Boureanu, Radu 12, 26, 30, 40, 41, 54, 59, 61, 111, 119, 121, 123
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abordează, În paralel, și alte sectoare : canalul (Drum fără pulbere, roman, 1950, de Petru Dumitriu), șantierul și hidrocentrala: Matei Ion a cucerit viața de Constantin Chiriță, Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al unor ediții, culegeri, antologii etc. -, se pune problema dacă numele editorului, antologatorului etc. trebuie trecut pe coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor, cartea nu ar fi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor, cartea nu ar fi existat. Deci ar fi fost perfect justificat ca pe copertă să se scrie: Ilie Rad, Scrisori de la Geo Bogza. Un alt caz. Cu ajutorul unor colegi din țară, Mihai Coman a publicat două volume din Manualul de jurnalism, el apărând pe copertă În calitate de coordonator. Opțiunea mi se pare perfect justificată. La fel au procedat și Mircea Zaciu, Marian Papahagi și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
e vorba despre corectură: Eminescu cere expres să nu i se schimbe „nici măcar o iotă” din manuscris, Caragiale vrea să-i amendeze pe editori pentru fiecare greșeală În parte, Macedonski dă erate (unde, spre disperarea sa, găsește noi erori!), Geo Bogza vorbește de „greșeli perfide”, care-l pot compromite pe autorul textului ș.a.m.d. (Funeriu, 1995, p. 230). Dintre scriitorii străini, cunoaștem cazul lui Milan Kundera, care mărturisea Într-un interviu: „M-am rupt odată de un editor, deoarece a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de la frontiera literarității și plasat în prim-plan de Paul Morand, Joseph Kessel, Pierre Mac Orlan, Blaise Cendrars sau Egon Erwin Kisch și, în sincronie, de pleiada românească: N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Ion Vinea, Șt. Roll, Geo Bogza ș.a. Plasat marginal între avangardiștii consacrați, este receptiv la sincretismul cultural, la ideea de „sinteză modernă”, preconizată de manifestul integralist. Fascinația dadaismului se prelungește în articolele sale ce surprind semnificația mișcării dada - „pușcă încărcată cu zgomot pur” -, între momentul de
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante ale reporterului de altădată: Delta mirifică - o Amazonia locală - sau haloul fantastic al dostoievskianului Igor Radomirski, ultimul „vrăjitor” de albine de la Isaccea. O figură a secolului al XX-lea, „însuși reporterul” (Geo Bogza), B.-F. rămâne egalul marilor jurnaliști ai lumii moderne. SCRIERI: Cinci zile printre leproși, pref. D-rul Ygrec, București, [1929]; Orașul măcelului, pref. A. L. Zissu, București, [1944]; ed. București, 1990; ed., pref. Z. Ornea, București, 1997; Hârca piratului. Peisaje dunărene
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 172, 176, 246, 268, 270; Radu Popescu, Prințul, RL, 1977, 24; Dorin Tudoran, In memoriam... însuși reporterul, LCF, 1977, 25; Ioan Grigorescu, F. Brunea-Fox și „memorialistica reportajului
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
și eseuri, Mihnea Gheorghiu (Whitman, W.H. Auden și poezia tânără engleză, Literatura de azi în Statele Unite), Dumitru Niță (Un spirit european: Valéry Larbaud), Valeriu St. Ciobanu (Alexandru I. Herțen), Miron Constantinescu (Noul realism românesc, studiu dedicat reportajului lui Geo Bogza). În numărul 1 din 1939, Silvian Iosifescu semnează „Cronică muzicală”. Alți colaboratori: Ștefan Popescu, Mircea Tiriung. C.Tt.
CADRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285989_a_287318]
-
CÂMPINA, revistă care a apărut la Câmpina, neregulat, între noiembrie 1927 și noiembrie-decembrie 1929. Redactori sunt Al. Tudor-Miu, Al. Botez, Geo Bogza, iar director, Al. Tudor-Miu. Principalele puncte ale programului revistei sunt „alegerea - ca pe o spumă - din frământările vieții locale a tuturor faptelor bune, determinarea și încurajarea lor”, precum și „intenția de a da de lucru diferitelor tinere elemente scriitoricești de
CAMPINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286057_a_287386]
-
de aci” (Răspunsuri). Pe prima pagină a fiecărui număr este reprodusă o maximă, o cugetare sau un aforism. Redactorii publicației au vădite simpatii față de modernism și avangardă. Cel mai important și unul dintre cei mai constanți colaboratori este Geo (George) Bogza. Alături de el, semnează versuri Al. Tudor-Miu, Șt. Alexiu, V. Stoenescu, N. Ionescu-Bontaș, Tudor Siliște, Șt. V. Ionescu, Simion Stolnicu, Ion Gorun, F. Voican. Proză publică Al. Tudor-Miu, C. Mrejeru, Alexandru Botez, Mihăilescu-Conemy, Sandu Alexandru. Pimen Constantinescu traduce din
CAMPINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286057_a_287386]