918 matches
-
baie rece înainte de a ieși, căci n-aș putea niciodată să ies pe stradă așa lipicioasă și parcă dată cu ulei. Te sărut din vârful buzelor, iubito, ca să nu ud fața ta frumoasă. Diseară, când revin - Madame sort, la reine boit -, asta dacă nu mă întorc prea târziu, mă rog dumneavoastră, am să continui să-ți scriu. Te sărut. Sâmbătă, 7 iulie [1950] [...] Draga mea, tocmai mă întorc de la surorile Delavrancea, ca și cum m-aș întoarce din altă lume. Nu mi-aș
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
este bine primit, ba chiar, dacă ar voi să zăbovească acolo un an Întreg [...], i se dă de mâncare și i se poartă de grijă” <endnote id=" (43, p. 31)"/>. Repunând În discuție mitologia ospitalității și toleranței româ- nești, Lucian Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp. 729-735, aflat În posesia domnului Mihai Ghibu, căruia Îi mulțumesc și pe această cale. 82. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. 83. Alan Dundes, „Why is the Jew «Dirty» ? A Psychoanalytic Study of Anti-Semitic Folklore”, În Alan Dundes, From Game to War, and Other Psychoanalytic Essays on Folklore, The University Press
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aibă efectiv grijă de copil, altfel nu-și face efectul toată această operație de vânzare-cumpărare simbolică. Joi dimineață în târgul de la Băcești Vasile caută juncani, după cum îl sfătuise și socrul lui, să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de conținut, de substanță tragică, fie o soteriologie subtilă prin râsul la limita sarcasmului, ambele circum- scrise complexului unei „identități rănite” (Michael Pollak), al unei „identități în ruptură” (Sorin Alexandrescu), al uneia „slabe” (Horia-Roman Patapievici) sau al uneia „altfel” (Lucian Boia), în orice caz insuficiente, incapabile de trans- figurări la scara universaliilor. Aceste insuficiențe sunt amplu analizate de către Emil Cioran în Schimbarea la față a României (1936). Am parcurs astfel o bună parte din itinerariul nu doar al poncifelor, dar și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Cioran despre identitatea românească pornind de la opul acestuia, Schimbarea la față a României, un adevărat manual al identității românești. Aceaste preocupări cu privire la configurarea unui complex identitar românesc suportă sis- tematic testul Caragiale. În eseul său, De ce este România altfel ?, Lucian Boia identifică în caragialism elementul care tulbură, alterează și trădează în cele din urmă con- strucția unei dezirabile identități europene, acel „altfel” care determină inevitabila interogație, „Cum poate fi cineva persan ?” : „Ca și în teatrul și schițele lui Caragiale a căror
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
urzesc la Înalta Poartă despre Moldova. "Un domn informat a câștigat jumătate din bătălie." Cu ce să-l cumpărăm? mormăie Juga, dar Ștefan se face a nu auzi. Și eu, de vreau să aflu cum stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dea!... Formidabil! Fantastic! "Năzdrăvanu' " ista... "ca mâța", strigă-n cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și continuă cu aceeași patimă, sarcastic, încrâncenat: ...Și-n puterea nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm, pâș-pâș, sugrumăm străjile. Ca fulgerul cădem asupra taberei! Lovim! Ucidem! Ardem! Foc!! Foc!!... Până să-și tragă osmanlâii șalvarii, buimaci, cu iataganele-n dinți "Ce-i?!?! Cine?!?! Unde-s ?!?!"... Nu-s!!!"... și să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
oameni devin cu adevărat mari oameni. Forța lor se hrănește din credința colectivă în rolul lor eminent ca mediatori între comunitate și sacru, destin sau istorie. Beneficiari ai unui imaginar condensat, ei pot marca efectiv vremea lor și posteritatea (Lucian Boia). Și, într-adevăr, posteritatea, istorică și literară, a fost pe deplin marcată, la ei, de un Drake, Morgan, Blackbeard, Vane, Kidd și Long John Silver, la noi, precar, de un Calavrezo, Maximov, Spânu, Stavro sau Terzi. Cu sau fără picior
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nivelul creațiilor materiale individuale din lumea modernă? În general, perspectiva temporală introdusă în studiul imaginarului a dus la circumscrieri genologice (spre exemplu, analiza speciei utopiei sau a motivului lumilor cosmice sau imaginale alternative, cum ne propun Jean-Jacques Wunenburger sau Lucian Boia) sau la prolifice tematizări, cu referire la textul literar (Jean Burgos, spre exemplu) sau la imaginea materială, la obiect sau la teologie. O altă direcție, mai puțin teoretizată, de aceea, discutabilă sub anumite aspecte metodologice ale ei, a fost dată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tâlc și cu subînțelesuri publicate ostentativ într-un ziar. coaliția de la mazar-pașa Opoziția de la Mazar-pașa se agita împotriva guvernului lui Lascăr Catargiu. Ce era opoziția de la Mazar-pașa? Pe locul ocupat astăzi de Baia Centrală din strada Enei era o casă boie rească în fundul unei mari curți, după obiceiul vremii. Această casă era proprietatea maiorului Lakeman, fost ofițer în armata turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani nu mai pusesem mâna pe o carte de limba rusă), am intrat după vreo două săptămâni de la deschidere, datorită faptului că Învățasem stenodactilografia singur, dintr-o revistă În care erau lecții-cheie ale profesorului Aurel Boia, sistemul Henri Stahl. Profesorul Boia organizase școala. Directoarea, doamna Csavosy Elena, aflând de la mine că cunosc dactilografia, a rugat-o pe profesoara Aurelia Botez (căreia Îi păstrez multă recunoștință, fiind o ființă bună la suflet) să vadă ce se poate face. A văzut 743 că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și dăm la rece. A doua zi se poate tăia felii. CAȘCAVAL UMPLUT O roată de cașcaval afumat, două linguri de unt, o ceapă, 150 gr. de ciuperci, 300 gr. de kaizer, un ou, două legături de pătrunjel, sare, piper, boia dulce. Ceapa se taie peștișori, se călește în unt, apoi adăugăm ciupercile tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
două legături de pătrunjel, sare, piper, boia dulce. Ceapa se taie peștișori, se călește în unt, apoi adăugăm ciupercile tăiate fin și kaizerul tăiat cubulețe și se mai călesc puțin. Când sunt gata, se condimentează după gust cu sare, piper, boia dulce și pătrunjelul tocat mărunt. După ce s-a răcit, se adaugă oul și se omogenizează compoziția, cașcavalul se scobește, lăsând marginea de 3 cm, se așează pe o foaie de staniol și umplem cu compoziția de mai sus. Se învelește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte, boia de ardei și sare, îl lăsăm să fiarbă timp de zece minute, apoi pregătim tava pentru servit. Pe un platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se mai fierbe timp de 20 de minute; adăugăm măslinele și dăm, timp de douăzeci de minute, la cuptor. La final, se servește cu pătrunjel tocat fin pe deasupra. PUI UMPLUT Un pui fiert în apă cu sare, sos din iaurt, boia de ardei, piper, delicat și sare Curățăm puiul de pieliță și-l ungem cu sosul preparat. Punem 100 g unt la topit și apoi prăjim puiul pe toate părțile. 100 g orez cu bobul lung, fiert, îl amestecăm cu un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei și zeama de la jumătate de lămâie. TOCANA DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu două linguri de făină și turnăm peste ardei, mai lăsăm un clocot, apoi dăm deoparte, decorăm cu verdeața tocată fin. FRIPTURA PE GRATAR Opt felii din ceafă de porc, șaisprezece aripioare de pui. Le condimentăm cu sare, piper, oregano, boia dulce, și condiment pentru pui. Le prăjim pe grătar și servim cu salată asortată și mujdei de usturoi făcut dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apariției lui Eminescu, nu a căpătat substanță viabilă. La marginea dintre anecdotă și literatură, reprezentată de personalități mediocre, ea n-a putut dobândi forța și fascinația necesare producerii mitului"135. În cea mai recentă sinteză propusă pe această temă, Lucian Boia atribuie caracterul particular al figurii lui Eminescu dimensiunii sale universale: "E primul exponent al spiritului românesc care accede (cel puțin din punctul de vedere al românilor) la un statut universal"136. Altfel spus, la întrebarea de ce e Eminescu "singurul", se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească - Polirom, București, 2011, p. 48. 140 Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 215; de asemenea, la pp. 180, 193. 141 Pentru un inventar succint al obsesiilor sociale legate de impactul poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre literatura țărei", p. 557. 146 Vulcan, Panteonul român, p. 68
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu este mai învăluit în farmec și blestem decât secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au început să facă dezvăluiri, o parte încredințate și tiparului, însă „amintirile nu pot înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum câțiva ani, și mai tranșant problema: „Poate arhivele vor lămuri în ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa”, fiind vorba, evident, despre Securitate. Volumul la care ne vom referi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați în seama etnologilor și sociologilor. în Antichitate istoria a fost la începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, având dreptate L. Boia când observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decât un document. Același istoric avertiza că „izvoarele scrise [...] emană [...] din sfera Puterii”, iar arhivele (inclusiv cele ale fostei Securități, am adăuga noi) sunt „locuri ale memoriei unde instituțiile statului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și o parte dintre articole `n Andrei Pleșu et al., Nation and National Ideology. Past, Present and Prospects, New Europe College, București, 2002. Pe acest subiect s`nt și lucrările lui Lucian Boia și ale altor autori, de exemplu Lucian Boia, History and Myth in Romanian Consciousness, Central European Press, Budapest, 2001. Vezi, de asemenea, Paul E. Michelson, „Myth and Reality in Romanian National Development”, International Journal of Romanian Studies, vol. 5, 1987, nr. 2, pp. 5-33. 62 Pentru analiza completă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in comparative historigraphy, Washington DC, 1961; Dionisie Ghermani, Die Kommunistische Umdeutung der rumanische Geschichte unter besonderer Berucksichtigung des Mittelalters, München, 1967; Hugo Weczerka, „Litteraturbericht uber die Geschichte Rumaniens (bis 1945) Veroffentlichungen 1944-1970”, Historische Zeitschrift, 1973, nr. 5, pp. 324-420; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; Pompiliu Teodor, Evoluția g`ndirii istorice românești, Cluj-Napoca, 1970; Al. Zub, De la istoria critică la criticism, București, 1985; Idem, Istorie și istorici `n România interbelică, Iași, 1989; Șerban Papacostea, „Captive Clio: Romanian Historiography under Communist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]