12,392 matches
-
va ieși la iveală în episodul de luni. După ce l-a subjugat cu frumusețea și intrigile ei pe sultan, ajungând să devină favorita lui, cadâna Firuze va fi dată afară din palat, în episodul de luni. Sulatana Hurrem află de la boierul Rustem despre tatuajul pe care frumoasa Firuze îl poartă pe piele, iar acest desen va aduce dizgrația cadândei. Dar ce reprezenta acesta? Ea era tatuată cu emblema Safavizilor, o dinastie persană, aflată în conflict cu Imperiul Otoman, acest desen fiind
Suleyman Magnificul: De ce cadâna preferată va fi dată afară din harem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65154_a_66479]
-
oameni de casă. și mai bine ar fi, însă, să nu adăugăm nimic și să observăm că tocmai nespecificarea numelor, a datelor și a împrejurărilor anume e în măsură să dea efectul interesant al unei istorii in absentia. Boieríi fără boieri, domníi fără domni. S-au conceput în amănunțime scenografia și decorul, coregrafia a fost explicată și repetată, costumele au fost așezate pe manechine, fiecare la locul indicat în scenă." (pag. 88) Să adăugăm, dar mai bine să nu. Atribuirea de
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
satului, unde Dumnezeul nostru s-a născut. Iar Ștefan J. Fay — acest aristocrat care, în ciuda „ADN-ului unguresc" și a strămoșilor francezi, este mult mai român decât deputații și senatorii României la un loc — reprezintă, pentru mine cel puțin, chintesența boierului adevărat, cu adânc respect față de pământ și de cei care-l muncesc. 4. Se impune întrebarea: arta corespondenței e pe cale de dispariție? Nu cred, atâta vreme cât există o artă a prieteniei. Ceva se va pierde, însă, iremediabil (odată cu revoluționarea căilor de
De amicitia by Anamaria Beligan () [Corola-journal/Journalistic/6493_a_7818]
-
de asasini de rând, și în mod special de frații mei țăranii ruși, tu, țarul Rusiei, nu trebuie să te temi de nimic pentru copiii tăi, ei vor domni sute de ani în Rusia. Dar dacă voi fi omorât de boieri, nobili și dacă ei îmi vor vărsa sângele, mâinile lor vor rămîne mânjite cu sângele meu, pentru 25 de ani și ei nu-și vor spăla mâinile de sângele meu. Ei vor părăsi Rusia. Frații își vor ucide frații și
Rasputin: 23 august 2013, sfârșitul lumii. Ce alte viziuni s-au îndeplinit by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63695_a_65020]
-
să ne mire. În perioada de trei decenii dintre Primul Război Mondial și instaurarea comunismului în România s-a schimbat pattern-ul narcofiliei și portretul robot al consumatorului de narcotice și halucinogene. Nu mai era vorba de domnitorul sau de boierul (sau chiar de târgovețul) din epoca fanariotă, care „bea afion" pentru a fi „cu kyef", după tabietul turcesc. Nu mai era vorba nici de bonjuristul „progresist", care învață la Paris nu doar „la gât cravatei cum se leagă nodul", ci
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
lui asupra lor și asupra copiilor lor, ceea ce este și va fi în veci, amin(...)", este scris în finalul unui act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, la 21 septembrie 1459, prin care se întărește o moșie unor boieri. Astfel, localitatea intra în istorie într-un mod ciudat, fiind blestemata de cel mai de temut domnitor al Țării Românești. La 14 octombrie 1465, Bucureștiul a fost ales de către Radu cel Frumos că reședința domneasca, pentru ca in 1659, sub domnia
Capitala, blestemată de cel mai de temut domnitor al Țării Românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63946_a_65271]
-
și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
cel puțin zidurile locuinței sunt din cărămizi. Una din puținele de fel din zonă. Ca aspect e doar puțin mai dărăpănată decît casa guvernatorului. Și doar de două ori mai mică. Trăim pe picior mare, aș putea completa, ca niște boieri. Seara începînd cu șapte și jumătate, beznă. Beznă, beznă, beznă. Cele cîteva magazine și baruri deschise își iau lumină de la generator, care produce un zgomot infernal. Unul se află lîngă «hotelul» nostru, carevasăzică știu ce vorbesc." Patru pagini de descriere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
unică în România, care prezintă arta declanșată de un viciu, imagini fascinante în care eleganța, aerul boem și caracterul istoric tipic național îl introduc pe vizitator într-o lume aparte. Castelul Bran găzduiește această expoziție în perioada 15 iunie-15 decembrie. Boieri cu ciubuce lungi de peste un metru, pipa lui Avram Iancu sau cea a lui Constantin Brâncuși, regii României surprinși fumând, tabachere și port țigarete care fac parte din Patrimoniul Cultural Național, fiind adăpostite de numeroase muzee din țara noastră, reclame
Viciul, ca artă: cum "păcătuiau" faimoșii României de altădată by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64029_a_65354]
-
de iluzie optică. Fără să anunțe în vreun fel clivajul de tehnică, Andreea Răsuceanu ratifică uneori analogia și chiar fantezia, pentru ca alteori să suspende inexplicabil câte un raționament cu ceva temeiuri documentare. De pildă, lipsindu-i datele certe cu privire la vestimentația boierilor Manți, autoarea rezolvă cazul trimițând la familia, egal înstărită, a Băbenilor: „Din păcate, la Biserica Mântuleasa nu există o astfel de frescă, dar ne putem imagina portretele, cel puțin pe cele de tinerețe, ale Mariei și Stancăi, asemănătoare cu acelea
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
și I.A.S. Reconstituire a atmosferei “Ne-am dorit să facem o reconstituire a atmosferei de secol XVIII - XIX, așa cum trăia familia boierească la vremea aceea. Conacul, spre deosebire de castel (manor vs mansion), era amplasat în mijlocul unui domeniu agricol, pe care boierul trebuia să îl administreze, fiind implicat activ în viața satului. Tocmai pe acest lucru am vrut să punem accentul în conceptul turistic pe care l-am creat: să readucem în prim-plan acea atmosferă de boierime implicată intens în muncile
Idee de vacanță: Ca pe vremea boierilor la Conacul Polizu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63604_a_64929]
-
primul-ministru al țării și lider al grupării conservatoare, antireformiste, care se afla într-o confruntare din ce în ce mai tensionată cu aripa reformistă, reprezentată de Alexandru Ioan Cuza și tabăra liberalilor. Nu trebuie să ni-l imaginăm pe Barbu Catargiu ca fiind „un boier retrograd, cu reflexe antieuropene”. Dimpotrivă, acesta stătuse timp de nouă ani în Franța, unde studiase literele, filosofia, dreptul și economia politică. Dar convingerile sale erau conservatoare; și anume, modernizarea Principatelor trebuie făcută lent, prin evoluție, nu brusc, prin revoluție și
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/4760_a_6085]
-
acesta stătuse timp de nouă ani în Franța, unde studiase literele, filosofia, dreptul și economia politică. Dar convingerile sale erau conservatoare; și anume, modernizarea Principatelor trebuie făcută lent, prin evoluție, nu brusc, prin revoluție și trebuie făcută conform tradiției, de către boieri. Asasinarea lui, după ce ieșise din Parlament, pe când se îndrepta spre casă în trăsura prefectului capitalei, Nicolae Bibescu, a rămas până în zilele noastre învăluită în mister, necunoscându-se numele ucigașului. Autorii articolului din Istorie și civilizație, Constantin Bălăceanu-Stolnici și Octavin Buda
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/4760_a_6085]
-
reumatism poliarticular și altele pe care n-a mai fost în stare să le țină minte. Bolnav copt, putred pe dinăuntru la puțin peste șaptesprezece ani”. Alte schițe de biografii din roman nu sunt mai vesele, începând de la ce lăsase boierul Pipidi Frăsineanu pe moșie - transformată în CAP, și cu neamul decimat prin lagărele comuniste -, respectiv o mulțime de Pipiline (cum le spunea comunitatea) cu urmași prezumtivi ai săi, până la istoria unei femei care se iubise cu un porc mistreț în
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
ziare ale epocii, este evident că tematica de Crăciun e firavă în Scânteia; apare mai ales în legătură cu armata, de pildă în Epistola lui Moș Crăciun, versificație a unui plutonier din divizia „Tudor Vladimirescu”: „Tu nu ești capitalist/ Cum te-nchipuiau boierii, Arătândute- n vitrine / Îmbrăcat în blănuri scumpe” (Scânteia, 25 decembrie 1944, p. 7). E relatată, apoi, Serbarea pomului de Crăciun la regimentul de Gardă călare, unde „sosește Moș Crăciun, însoțit de o escortă de cai bătrâni, anunțat prin sunet de
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
fost slugă la ruși", a spus președintele. Alăturând aceste două declarații, reiese că președintele țării a considerat că "disputele cu boierimea" sunt un motiv mai întemeiat de abdicare decât viața celor câteva sute de studenți arestați de comuniști. Plecarea din fața boierilor este mai puțin gravă decât salvarea vieții celor amenințați cu arma de către comuniști. Din declarațiile președintelui de la 10Tv reiese și cu cine i se pare lui că se aseamănă. "În mod reflex , automat, vă spun să priviți la Dimitrie Cantemir
Apreciere condescendentă a lui Băsescu faţă de Cuza. Clevetirile boierimii, mai importante decât viaţa românilor () [Corola-journal/Journalistic/48160_a_49485]
-
savorile simple ale mâncărurilor făcute din puțin. Intelectualii care au acceptat provocarea Ioanei Pârvulescu nu spun doar povești din bucătărie, ci povești de viață. Citind despre mâncăruri, aflăm indirect cum se trăia în interbelic în case de intelectuali sau de boieri, cum se descurcau, apoi, aceleași categorii sociale în anii ’50, în plină raționalizare, cum se trăia în mahalaua bucureșteană Pieptănari sau ce delicii culinare puteau oferi pădurile din jurul Brașovului. Intelectuali la cratiță este un fel de istorie domestică a secolului
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
simte influența lui Coșbuc. La fel, în Amiază maură, unde exotismul à la Bolintineanu e pus pe versuri dintr-un romantism ceva mai târziu. În fine, parodiile regale. În primul rând, Șarla și ciobanii, un soi de fabulă în care boierii pământeni aduc, din țara nemțească, un câine de pripas. Republicanul Caragiale nu poate, pe la începutul anilor ’70, să-i facă credit. Abia fusese răscoala de la Ploiești... În Suveran și curtezan e exploatată, tot pe filieră Coșbuc, o slăbiciune prea omenească
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
Biharea” (din bi - doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni; Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă - apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf - Satul nucilor); Botoșani - de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția “Pecetea târgului Botaș”); Brașov - de la numele râului Brașovia, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare și mai învolburat cu mult
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
Sultanei, este ucis. Pentru că, de fiecare dată când viața i-a fost pusă în pericol, Fahriye era de față, Hurrem intra la bănuieli. Surorile Marelui Sultan, Șah și Hatice, plănuiesc să scoată pe ascuns, din Palat, averea lui Ibrahim, iar Boierul Rustem este cel care îl anunță pe Suleyman de ceea ce urmeaza sa faca surorile sale.
Suleyman Magnificul revine, de marți, la Kanal D, de la orele 20,00 () [Corola-journal/Journalistic/45691_a_47016]
-
treabă, omul leneș nu face nimic. Nici măcar să mestece posmagii nu vrea. E un fel de nătăfleață care așteaptă să-i cadă în gură para mălăiață. E convins că dacă munca ar fi bună la ceva, ar fi luat-o boierii. În concepția țărănească, lenea e conotată exclusiv negativ. Leneșul nu e bun decât de spânzurătoare. Există și o altă concepție despre lene. Tot una de clasă. În literatură a intrat sub numele unui personaj din romanul rusesc, și anume Oblomov
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
suflete moarte. Nobilii vegetează. În cel mai bun caz, merg la vânătoare sau petrec. Munca li se pare josnică, iar oamenii harnici, demni de dispreț. Cu aceasta n-am spus totul despre lene, în care țăranii văd un cusur, iar boierii de odinioară, căci în zilele noastre nu mai există, o calitate. Mai este și o lene caracteristică artiștilor. Nu-i făcea Alecsandri elogiul? N-a publicat Victor Felea o carte intitulată Jurnalul unui poet leneș? Despre desele reflecții pe temă
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
ofer, sunt, în fond, un leneș. Nu țin neapărat să trag spuza pe turta artiștilor, dar nu mă pot opri să afirm că lenea lor e altceva și decât lenea din viziunea țăranilor, și decât lenea atât de prețuită de boieri. Lenea artiștilor este o pauză, în activitatea lor, consacrată meditației. Are, așadar, un scop creator, nicidecum recreativ. Deși pare a nu face nimic, artistul se dedă lenei ca formă de meditație asupra operei pe care o are în minte. Stăteam
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
nostru. Să o dezgropăm pe aceasta și neam atins scopul. Lăsați boierii să plutească mai departe în barca literară pe oceanul cosmopolitismului!” Și în celălalt foileton, autorul care semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești, cei de dincolo punând în fața românilor transilvăneni prea multe bariere administrative și legislative, inclusiv un termen prea lung pentru
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
felul în care se deosebesc de cele schimonosite? // De mic copil, eu, Kostas, m-am cunoscut strâmb și strâmb am rămas până la bătrânețe.” Născut dintr-o mamă vicioasă care-l concepe, bănuiește el la bătrânețe, cu amantul său, Kir Apostolos, boierul din sat, crescut de un tată prea slab pentru a obține vreodată admirația fiului, Kostas simte fiorii amorului trupesc încă de mic, dar acești fiori se manifestă mai curând pentru băieții care-i ies în cale decât pentru fete. Asupra
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]