935 matches
-
să mai adăugăm că ,,Neamul Șoimăreștilor” este un roman istoric, deoarece se inspiră din istoria Moldovei și un roman social, deoarece conflictul principal este axat pe o importantă problemă socială, și anume: lupta dintre răzeșii care își apără pământurile și boierimea care încearcă să-și extindă moșiile. În același timp, romanul lui Sadoveanu are și puternice elemente psihologice, concretizate în lupta care se dă în sufletul lui Tudor Șoimaru între datoria sa față de neam și dragostea pentru Magda Orheianu. În parte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pedepsite la fel. Cenzura impusă de regimul de autoritate al domnitorului Mihail Sturdza dusese la suprimarea mai multor reviste. O banală zicală populară, „Peștele de la cap se-mpute“, folosită de Mihail Kogălniceanu într-un articol în care vorbea despre „depărtarea boierimii de tot ce e român, de tot ce e național“, a dus la oprirea de la publicare pentru totdeauna a revistei „Dacia literară“. Autocraticul Mihail Sturdza văzu o aluzie directă la persoana sa, ceea ce nu putea fi tolerat, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
social dintre țăranii moldoveni și cei ruși care, în Rusia, nu au nici un fel de drepturi și sunt tratați drept robi de către stăpâni. Prin Orhei, Lăpușna și Soroca, mai ales, răzeșii, urmașii celei mai vechi, mai bune și mai viteze boierimi, veritabili hommes d’armes, liberi și posesori de pământ în devălmășie din moși-strămoși, nu se pot împăca deloc cu situația de robi la care se văd, zi de zi, coborâți. Unii reușesc să se judece. Dar sunt puțini dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă că “Vasilie Lupu voievod” - “domnul cel larg în daruri” - cum îl numește Nicolae Iorga, nu și-a luat doamnă din neam înalt, ci din rândul boierimii moldovene? --Tocmai asta voiam să remarc, bunule părinte, dar... am totuși o nedumerire. --Dacă n-ai s-o spui, n-am de unde să știu încotro te duce gândul. --Mă gândeam la acea afirmație a istoricului Nicolae Iorga: “domnul cel larg
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se înfierbîntă de vin! 12. Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mîinilor Lui. 13. De aceea, poporul meu va fi dus pe neașteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, și gloata lui se va usca de sete. 14. De aceea își și deschide locuința morților gura, și își lărgește peste măsură gîtlejul, ca să se coboare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său plac, adică era o politică a celor ce aveau averi, lucru ce le dădea dreptul de a dispune cine domnește, cum și cât domnește. Odată cu reformele vremii, prin secolele XVIII și XIX, venind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său plac, adică era o politică a celor ce aveau averi, lucru ce le dădea dreptul de a dispune cine domnește, cum și cât domnește. Odată cu reformele vremii, prin secolele XVIII și XIX, venind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ținutul Bacău... banii mierei, n-au vrut să ni-i dei; fiind vinitul nostru, ci cu aciie bani au adunat cătră sine tâlhari...De care nici noi păgubași n-am voit a fi, ci cu giudecata arhiereilor și a toată boierimea i am luat trei sate a lui, anume: Bociuleștii, la Neamț, și Hălăuceștii, la Suceavă, și Spinoasa la ținutul Hârlăului, și curțile din Iași, pentru banii disetenii ce ne-au luat... Dintre care...domnie mea...am dat...acele curți din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mult mai aspru. Cunoscuții sunt promovați în funcții, iar dările sporesc considerabil. În primele două decenii ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea se constată o evident creștere a expoatării tuturor resurselor țării în profitul turcilor, boierimii și voievodului. Moldova cunoștea un mare belșug de produse cerealiere și de animale care se puteau valorifica prin export. Populația făcea față numeroaselor și grelelor impozite pretinse de voievod și de dregători, iar, expoatarea fiscală a dus la depopularea țării
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zicea ea, la curățat argintărie. Ea a crezut că ne jucăm. Eu, ca în Tom Sawyer, am curățat temeinic vase splendide, piese de muzeu, inclusiv fiindcă știam că poate să fie o experiență unică. Fiecare piesă avea istorie, familie... deh... boierimea românească și rafinamentele ei pe care familiile noastre reunite nu le-au pupat. Adriana gătește splendid (și Matei, de altfel), știe să aranjeze foarte estetic o masă. Ne-am simțit bine și intim, înconjurate de cupe, zaharnițe, tăvi, fructiere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
inițiat o vastă mișcare de opoziție împotriva regimului autoritar al domnitorului Mihail Sturdza, bazat pe prevederile Regulamentului Organic și acționând conform directivelor primite de la cabinetul rus. Inițiativele revoluționare din Moldova, insuficient coagulate datorită forțelor heteroclite din care se compunea opoziția: boierime liberal-democrată, burghezie comercială și boierime conservatoare, ostilă lui Sturdza, n-au depășit faza petițonară. Elementele înaintate, în frunte cu Grigore Cuza, Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, suditul A. Winkler ș.a., au convocat, la 27 martie/8 aprilie, o întrunire la hotel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
opoziție împotriva regimului autoritar al domnitorului Mihail Sturdza, bazat pe prevederile Regulamentului Organic și acționând conform directivelor primite de la cabinetul rus. Inițiativele revoluționare din Moldova, insuficient coagulate datorită forțelor heteroclite din care se compunea opoziția: boierime liberal-democrată, burghezie comercială și boierime conservatoare, ostilă lui Sturdza, n-au depășit faza petițonară. Elementele înaintate, în frunte cu Grigore Cuza, Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, suditul A. Winkler ș.a., au convocat, la 27 martie/8 aprilie, o întrunire la hotel "Petersburg" din Iași, continuată apoi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din primele victime fiind chiar cancelistul consulatului austriac, von Schweiger Dürnstein, decedat la 2/14 iunie, precum și îmbolnăvirea lui Petrache Poenaru, directorul Colegiului Național. Pe data de 31 mai/12 iunie se închiseseră tribunalele, iar Principele domnitor și mai marii boierimii au părăsit orașul. Alarmat de numărul crescând al deceselor și de înmormîntările din cimitirele învecinate bisericilor din oraș, Colquhoun s-a adresat Marii Postelnicii a Treburilor din Afară cu doleanța expresă de a se pune capăt unor asemenea practici ce
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
promovarea intereselor exploatatorilor, înlesnindu-le practicarea schimburilor comerciale, chiar atunci când asemenea schimburi nu reprezintă altceva decât un atentat la existența oamenilor de rând, expuși astfel unor contaminări fatale. Suprimarea carantinelor antiholerice demonstrează, aprecia autorul anonim al articolului, că "burghezimii și boierimii noastre nu le pasă nici de sănătatea, nici de viața oamenilor muncitori și săraci și [că] toată iubirea lor de patrie se mărginește la umplerea buzunarelor". "Munca" reproducea, cu acest prilej, o scrisoare a tânărului medic Mihail Manicatide, care era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așa ceva... ― Uite la el! I s-o urcat boieria la cap de când îi mare sergent! ― Asta o știu de dinainte de concentrare. Am fost și eu la crâșmă cu un om însemnat și atunci am văzut și eu cum se poartă boierimea. ― Bine, măi Dumitre, da’ mai întâi și întâi să ne vizăm foile de drum și pe urmă... om mai vedea noi. Când casiera a văzut foile de drum, s-a uitat lung la ei și i-a întrebat precipitat: ― Ați
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dorita ieșire la Marea Baltică, reușind să iasă biruitor în războiul cu Suedia. Calitățile sale au fost însă umbrite de opresiunea pe care a dezlănțuit-o pe plan intern. Măcinat de paranoia, a creat o rețea de informatori puși să urmărească boierimea, în special pe cei din familia Romanov. Nu se știe dacă din cauza Micii Glaciațiuni Medievale, ori din alte cauze, o foamete fără precedent a zguduit statele din emisfera nordică. Pe fondul acesteia, în anul 1601, Rusia s-a confruntat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
O soaré la mahala sau Amestecul de dorințe, vodevilul Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt și „comedia vodevilă” Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc. Satire ale moravurilor vremii, ele ridiculizează încercările proaspeților îmbogățiți de a imita „naravurile boierimii”. Amănuntul focului izbucnit la biserica Amzei, pe care plăpămarii se reped să-l stingă, devine o mică obsesie viitoare pentru I. L. Caragiale, care-l introduce aluziv în O scrisoare pierdută (Pristanda era „prăpădit de obosit de la foc”) și în prima
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală spoi - spoială pălmui - pălmuială jupui - jupuială ului - uluială momi - momeală mulcomi - mulcomeală șoși - șoșeală - șoșele socoti - socoteală murui - muruială [3] 2257 după dupac pumn - [a] dupăci a da pumni după cap furtunatec (furtună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în „paradisuri artificiale” morbide, exotice, extravagante și rafinate ale artei pentru artă (la mai toți reprezentanții curentului), prin reverii culturaliste, neoclasice și decorative (la majoritatea reprezentanților „academiști” ai Vieții noi), prin înnobilarea estetică a trecutului patriarhal și a nostalgiei după „boierimea ce se duce” (la D. Anghel sau Mateiu Caragiale). „O anume febră insurgentă a sufletelor crescute în micile tîrguri moldave și exasperate de atmosfera lor somnolentă avea să intre și ea aici”, notează Ovid S. Crohmălniceanu, cu privire la mulți dintre tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al înstrăinării) și al unei tot mai pronunțate aculturări modern-francofile a elitelor culturale, estetismul decadent a fost îmbrățișat de „proletari intelectuali” (Bacovia, Petică, Traian Demetrescu, M. Cruceanu), de clerici eretici (Arghezi, Gala Galaction), de rentieri ruinați și urmași ai micii boierimi scăpătate (Macedonski, Anghel, Ion Vinea), de provinciali eșuați în boemă (Mircea Demetriade, Iuliu Cezar Săvescu), de amploaiați bucureșteni bine situați, neofili formați în atmosfera boemei pariziene (Ion Minulescu), de profesori gimnaziști francofili (Bonifaciu Florescu, I.M. Rașcu) de universitari latiniști cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
societății românești, confruntată cu avansul traumatic al modernizării industriale într-o țară cu populație covîrșitor țărănească și analfabetă, grevată de politicianism, cu o burghezie încă precară și preponderent alogenă. „Problema țărănească”, acutizată, pe fondul capitalizării agriculturii și al decăderii vechii boierimi autohtone, de răscoalele din 1888 și 1907, apariția proletariatului industrial și intelectual, ecourile problemei transilvănene și resurecția ideii unioniste marginalizează - în favoarea eticului, etnicului și politicului - ideea autonomiei esteticului și resuscită ideea „angajării” militante, pedagogic-mesianice a intelectualilor în politica națională și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se consideră că această calitate de „model” nu ți-o poate conferi decît cultura - în sensul evaluativ de „cultură înaltă”, în primul rînd „umanistă”. Așa s-a con struit acea noblesse d’Etat a națiunii române, recrutîndu-și membrii inițial din boierimea „școlită la Paris”, apoi lărgindu-și baza de recrutare prin instituția școlii naționale. Doar că acest învățămînt a produs în România, între 1921 și 1936, de 5 ori mai mulți „teoreticieni” („liceele, școalele normale, seminariile etc.”) decît „practicieni” („școalele profesionale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
obosit... ― Dragule, cred că în aceste zile petrecute împreună - și or fi câteva - cu ajutorul Celui de Sus am reușit să întoarcem pe toate fețele această “pacoste” a închinării mănăstirilor și a daniilor fără număr și fără măsură făcute de voievozi, boierime și drept credincioși de rând către locurile sfinte. ― Important este faptul că am reușit să parcurgem câteva documente care ne-au dus la înțelegerea modului de secătuire a bogățiilor Moldovei. ― După atâta “ciorovăială”, cred că a sosit ceasul să ne
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele schimbări de domnie, Miron Costin va fi preocupat de problemele politice și rivalitățile între grupările boierești, de menținerea controlului marii boierimi asupra domniei. Între 1657 si 1683 ocupă numeroase funcții, dar întreține și strânse legături cu Polonia, care-i vor atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
un timp la Petersburg, și despre care Radu Rosetti - nu fiul sau istoricul Radu R.Rosetti, nici fecundul poet bucureștean Radu D.Rosetti - ci Radu Rosetti cel care în chiar anul 1907 avea să dea lumii românești adevăratul „rechizitoriu” al boierimii neamurilor, cum cataloga M. Sadoveanu opera celui care ne dezvăluie ce a pătimit Dora DʹIstria pentru că a fost ireverențioasă, pre a ca ustică față de cei în mijlocul cărora își ducea traiul la Petersburg (Amintiri, restituiri, Editura Minerva, București, 1980, p.4
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]