1,956 matches
-
Dom' șef, iartă-mă, n-am vrut să-ți fac nimic..." "Ei da, te cred, îi șoptii și eu înfiorat, o să am remușcări", și îl aruncai cu o violență și un instinct sigur în dreapta mea, unde știam că se rostogolesc bolovanii de plumb împinși de brațele noastre. Sigur, el nu vrusese să-mi facă nimic, totul fusese un joc al spiritului, nici el nu dormise în seara aceea și venise să comunice cu mine, să-mi destăinuie un mare secret: și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Niște gretini!" Vintilă clătină din cap, având aerul că înțelege multe, se minunează și în același timp parcă regretă că nu poate da glas la tot ceea ce îi vine în cap. Puse din nou mâna pe târnăcop, lovi pământul scoțând bolovani mari, mișcările i se încetiniră și apoi se opriră: "Mă Gică, da' am auzit că indienii ăștia sânt oameni foarte culți, degeaba îi înjuri tu. Concepția lor e să trăiască tot ce există ca viețuitoare pe pământ în modul cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
irezistibil de a-mi da ordine. Aici avea sensul că nu semnificațiile mele, fie ele și aparte, aveau vreo importanță, ci, mai încape vorbă?, ale ei! O găsii însă gata, așezată cuminte pe pat și contemplând cu tristețe vizibilă giganticul bolovan verde care îi amenința parcă fereastra. Avea, și nu rar, asemeni răsturnări de umoare, pe care însă și le învingea singură, dacă nu încercam, chiar cu afecțiunea intensă care mă stăpânea când o vedeam astfel, s-o ajut să iasă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
publice ale stațiilor de cale ferată; ... f) produsele lactate, zahărul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielăria fabricată neconfecționată, cereale, legumele, soia, lintea, mazărea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate însămînțărilor, lemnele de foc, mangălul, deșeurile de cherestea și cele metalice, bolovanii, vărul, piatra de văr, oasele, copitele și coarnele, prezentate că expediții de vagoane încărcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii închiriate din incinta stațiilor fără a fi cîntărite, din cauza că acestea nu sînt înzestrate cu cîntare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106187_a_107516]
-
în real este aproape întotdeauna înspăimîntătoare. Viziunea următoare pare desprinsă din cartea profetului Iezechiel însă sensul ei final nu mai e unul mîntuitor: " El ne-a arătat unghia roză ieșind din izvor / și venele sîngerii urmate de osișoare înaintînd / printre bolovani / și apa cum se alegea din nisip închegîndu-se / ca și carnea și / rîul înălțîndu-se ca un deget spre cer. / Iar din loc în loc / pești încă vii și oameni și dobitoace zbătîndu-se / prinși pe jumătate în piele. și sus / la mari
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
n. 1950) Sos. Olteniței nr. 69 bl. 4, et. 3, ap. 126 sector 4 țel. 6362424 17845 BOLDEA C. DANIELA (n. 1967) Str. Nicolae Filimon nr. 32 bl. 16, sc. 1, et. 3, ap. 20 sector 6 țel. 6371433 5047 BOLOVAN ANA (n. 1959) Str. Carol Knappe nr. 62 sector 1 țel. 2240153 11999 BONCOTA ANCA (n. 1965) Calea Griviței nr. 242 bl. A, sc. A, et. 4, ap. 21 sector 1 țel. 6680691 17019 BONDARENCO RALUCA CĂTĂLINA (n. 1973) Sos. Mihai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
biserica; 6. biserica a fost parte integrantă a Parohiei Mierlești până în anul 2002, când parohia s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii, ea fiind mândria acestora. Alcătuirea fundațiilor este din bolovani de râu la bază și zidărie de piatră casetată cu cărămidă, după care urmează zidărie mixtă, de cărămidă și piatră, evazată cu lățime brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând Monografia satului Podeni realizată de profesorul Vlădica Florian, fiu al satului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
o lecție deosebit de tristă din acest proces. Apărarea a susținut că acuzatul a acționat pentru a salva viața bunicii și până la un punct înțeleg această argumentație. Dar nu pot în ruptul capului să pricep de ce inculpatul i-a pus victimei bolovani în burtă și a aruncat-o în fântână. Pe cine a vrut să salveze cu această mizerabilă acțiune? Ce sens a avut ea? Și, auzind depozițiile martorilor și ale acuzării, m-am întrebat oripilat: cine este Bestia? Animalul sau omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pe munte în jos. I-a strivit pe toți turcii, nu vă mint, numa’ carne și sânge rămăsese în locul unde cu câteva secunde înainte fusese o armată întreagă... - Ehei, zise Mircea cel Bătrân, ce mișto... o armată întreagă cu un bolovan... - O stâncă totuși, îl corectă Ștefan. - Bolovan, stâncă, totuna... Să vă spun și eu una: eram la o întâlnire la nivel înalt, adică eu și generalii mei, Baiazid și generalii lui... în fine, și Baiazid ăsta începe să mă ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pe toți turcii, nu vă mint, numa’ carne și sânge rămăsese în locul unde cu câteva secunde înainte fusese o armată întreagă... - Ehei, zise Mircea cel Bătrân, ce mișto... o armată întreagă cu un bolovan... - O stâncă totuși, îl corectă Ștefan. - Bolovan, stâncă, totuna... Să vă spun și eu una: eram la o întâlnire la nivel înalt, adică eu și generalii mei, Baiazid și generalii lui... în fine, și Baiazid ăsta începe să mă ia la mișto: că ce bătrân sunt, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
asupra cartierului său general, Închizîndu-l În peșteră cu mai sus menționatul „psihiatru“. Chestia asta Îi amintește Diavolului de vremurile În care a mai trecut prin astfel de Încercări: Înlănțuit pe fundul unei fîntîni, Închis În interiorul unui labirint, legat de un bolovan cu vulturi ciugulindu-i ficații, paralizat de Ioan din Patmos, aruncat În hău de Milton. Dar În toate acele nenorociri a fost singur. Nu a avut niciodată alături pe cineva cu care să vorbească În timp ce Își analizează singularitatea, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și gata să vomit din cauza șocului, James mi-a fredonat tot felul de cântece. Iar cântecele pe care mi l-a fredonat m-au alinat teribil. Asta până când am prins din zbor versurile uneia dintre melodii. Era ceva cu spartul bolovanilor în timp ce ești legat în lanțuri împreună cu alți oameni. M-am întors și l-am privit cu ochii în lacrimi, gata să-i zic că, dacă necazurile mele i se par așa de amuzante, atunci poate să se ducă dracului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a intrat în cameră, în timp ce mă pregăteam, ca să-mi vorbească, și care mi-a pomenit de miei și de anumite oi care se întâmplă să fie atrase de miei. Alte aluzii din partea mea care scoteau în evidență posibilitățile bâtelor și bolovanilor și faptul că insultele n-au efecte la fel de devastatoare. A urmat o altă aluzie din partea ei care se referea la imposibilitatea ca un sac gol să stea în picioare. Am încercat să mai găsesc repede un alt proverb, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sub imperiul de necontestat al dorinței sale de a avea un copil, începu să se dezlănțuie cu lăcomia femeii care știe să posede. Mona, ceea ce vrei e dincolo de mine, trezește-te cât mai e timp. Nu există drum de întoarcere. Bolovanul a început să se rostogolească, nu-l mai poți opri. Fii al meu pentru câteva clipe, după aceea poți să-ți aparții ție, Doinei, cui vei dori. Mie n-o să-mi mai pese. O dată cu pronunțarea acestor cuvinte, prin mintea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
anume unde sunt rugii cei mai bogați și zăbovea timp îndelungat în preajma acestora culegând și pentru mătușa Varvara câte o găletușă plină ochi. Dar cel mai des mergea la râu. Stătea pe mal ore în șir, privind cum saltă peste bolovani îndrăzneața apă de munte și cum se strecurau printre aceștia peștișori argintii de diferite mărimi, săgetând apa limpede ca lacrima. Într-una din zile, văzu pe malul abrupt al albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul luncii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
neantului, unde umbrele nebuloase ale unor năluciri populează un ținut care are numai început... * A fost și Simona un suflet care a țintit să pășească măcar pe o treaptă în cetatea fericirii pământești. Cu toată râvna ei de a ridica bolovanul pătimirilor până la cea mai mare înălțime, a dat greș și acesta s-a rostogolit în hăul hăurilor. Nimeni și nimic nu a putut să o ajute ca dorințele ei să rămână pe culmile speranțelor. Simona a căutat cu asiduitate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ar trebui să fiu aici. Sunt o persoană normală și întreagă la minte, oamenii ăștia sunt duși cu pluta... Apoi Leisl a zis: — Am aici un bărbat - și mi-a sărit inima-n gât. A căzut de îndată ca un bolovan, însă, când Leisl a zis: Pe nume Frazer. Îi sună cunoscut cuiva? —Mie! a zis Mackenzie, exact când Leisl spunea: —E pentru tine, Mackenzie. Zice că e unchiul tău. —Unchi de-al doilea. Super! Așadar, unde e testamentul dispărut, unchiule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
triumfa asupra experienței. Era fie asta, fie prostia în fază terminală a persoanelor faimoase. Din nefericire pentru departamentul juridic de la Intercorp, Janice Kittenburger, editorul revistei Style, era surdă la orice fel de sugestie legată de ideea că Amanda era un bolovan agățat de gâtul companiei. Janice, care era originară din Maryland, dar avea un ego de dimensiunile Texasului, detesta și cel mai insignifiant amestec în sacrul proces editorial. Din perspectiva ei - atât cât putea Janice să aibă o perspectivă prin ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să fie numit în pliant, să devină o minunată casă de familie era dacă familia în cauză era una de șoareci de câmp. —Dumneavoastră l-ați cumpăra, dacă ați fi în locul nostru? l-a presat femeia, uitându-se îngrijorată la bolovanii din fața ei. Hugo a continuat să tacă. Era clar că oamenii nu aveau nici cea mai vagă idee ce însemna să transformi un hambar și câte cheltuieli, eforturi și stres implica. Chiar și atunci când era vorba de un hambar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el voia s-o continue. Ce mai contau câteva zgârieturi în comparație cu toate astea? Hugo s-a dat cu câțiva pași înapoi, apoi s-a repezit înainte și a sărit peste gardul din sârmă ghimpată. A aterizat pe un morman de bolovani și și-a sucit glezna, dar durerea îngrozitoare produsă de accident nu era nimic pe lângă agonia cauzată de faptul că nu mai vedea pata roz în râu. Hugo s-a luptat să înainteze printre tufișuri. Când a ieșit de după ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se vadă. Ursulețul era tot în fața lui, dar nu reușea să-l apuce. Hugo a simțit cum brațul puternic al apei începea să-l strângă din ce în ce mai tare și cu mai mare viteză. Alarmat, și-a dat seama că mormanul de bolovani de pe fund, de care se ancorase până de curând, era acum mult prea jos ca să mai poată ajunge cu picioarele la el. Și ce era și mai rău era că el și ursul alunecau către o masă de apă albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spuse Vera oftând și făcându-și vânt cu eșarfa. Asta a spus și acum o oră. Se Întoarse din nou spre Pată Neagră. —Scuză-mă, dar cum te cheamă? — Poți spus Pată Neagră. Esmé se lăsă să cadă pe un bolovan, oftând din toți rărunchii, și luă o atitudine extrem de obosită. Cuțu-Cuțu scânci cu compasiune, sări din suportul improvizat și-i linse mâna micii lui stăpâne. Esmé dădu drumul umbrelei de hârtie pe care o cumpăraseră de dimineață, iar aceasta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cât dura călătoria anevoioasă pe o șosea nepavată și prost întreținută. La căderea nopții, liniștea în oraș era așa de intensă, încât până și susurul apelor sărăcăcioase, ce se ciocneau în drum spre gura revărsării lor în Crișul Negru de bolovanii presărați pe vatra pârâului care străbătea orașul, se auzea veșnic limpede, ca un refren de cântec melancolic repetându-se la infinit cale de sute de metri; ca și mugetul vacilor întorcându-se singure, fără păstorul lor, de la păscut. În urma Dictatului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]